Universitatea din Oxford a pus la punct primul vaccin din lume care a dat rezultate împotriva noului coronavirus. Marele anunț a fost făcut de BBC, care informează că testele pe șase macaci au arătat că aceștia au devenit imuni la Sars-CoV-2.
În acest moment au început testele clinice pe 1.000 de oameni din Marea Britanie, iar cercetătorii își pun speranțe uriașe în potențialul acestei descoperiri de a stopa pandemia.
Cele 6 maimuțe testate cu vaccinul anti-Sars-CoV-2 au dezvoltat anticorpi în 14 zile, n-au făcut pneumonie și n-au prezentat efecte secundare
BBC notează că, până când nu vor fi confirmate rezultatele și pe specia umană, nu va exista nicio garanție că vaccinul funcționează. În același timp, nici nu există motive să se creadă că nu va da rezultate, pentru că maimuțele au un sistem imunitar similar cu al oamenilor.
Cele 6 maimuțe au primit câte o doză de vaccin, apoi au fost expuse la Sars-CoV-2. Animalele au avut o cantitate de virus în plămâni și în aerul expirat mai mică decât cele nevaccinate.
Vaccinul a protejat maimuțele de pneumonia specifică pe care o dă acest virus foarte periculos. În același timp, macacii supuși experimentului n-au dezvoltat nici o boală a sistemului imunitar, așa cum s-a întâmplat în urmă cu ani când s-a lucrat la un vaccin pentru SARS – o altă varietate de coronavirus.
La vaccin au lucrat cercetătorii de la Universitatea din Oxford și de la Institutul Național al Sănătății din SUA.
Cursă nebună, în lume, pentru descoperirea unui vaccin eficient împotriva Covid-19. Miza este uriașă
În lume s-a declanșat, după apariția pandemiei, o cursă fantastică și contracronometru pentru descoperirea vaccinului anti-Covid-19. Miza nu este doar cea umanitară – imunizarea artificială și salvarea, astfel, a milioane de vieți –, ci și financiară și de prestigiu.
Este clar că acel institut care va perfecta primul vaccinul va avea de câștigat fantastic, financiar, de pe urma patentului. În același timp, cercetătorii vor primi, fără niciun dubiu, premiul Nobel și vor intra în istoria medicinei și a umanității.
Cursa este foarte strânsă. Gigantul farmaceutic Sanofi, din Franța, lucrează la un vaccin și un scandal imens a izbucnit deja după ce responsabili ai acestei firme au spus că SUA va avea prioritate în administrare, când va fi descoperit.
Și australienii sunt într-un moment avansat cu cercetările. De asemenea, savanți americani au demarat, la Seattle, testările pe oameni. Pentru a economisi timp, aceștia au recurs la o metodă riscantă – au sărit etapa testărilor pe animale.
Vor mai trece luni bune până la apariția pe piață a vaccinului anti-Covid-19
Totuși, britanicii de la Universitatea din Oxford au fost primii care au obținut mult-așteptatul rezultat concret, final, al imunizării maimuțelor la Covid-19 și au început testele pe oameni. Macacii au dezvoltat anticorpii în 14 zile. Din acel moment, organismul a știut să lupte cu Sars-CoV-2.
În esență, vaccinul caută să ajute organismul uman să depisteze receptorul (“țepușa”) cu care virusul se conectează la celulele din corp. Anticorpii atacă apoi agentul patogen intrus și-l distrug.
Chiar dacă vaccinul a fost pus la punct și au început testările pe oameni, mai avem ceva de așteptat. În eventualitatea în care se va obține rezultatul dorit, până la omologarea, producerea sa în masă și disponibilitatea pe piață va mai trece destul timp.
Specialiștii cred că, foarte probabil, mai devreme de mijlocul anului viitor nu vom avea cu toții acces la vaccinul anti-coronavirus.
Poate că momentul va veni ceva mai repede, dar nu cu mult, astfel că oamenii vor fi nevoiți să se mai protejeze (și să riște) încă destule luni de acum înainte.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Românii care doresc să-și facă pe cont propriu testul care relevă dacă au fost sau nu infectați cu coronavirus pot să apeleze, de câteva zile, la mai multe clinici și laboratoare private care au inclus în lista serviciilor și acest tip de analiză.
Testele disponibile acum „la liber” se bazează pe depistarea anticorpilor la coronavirus – e vorba de parametrul IgG. Prima analiză măsoară dacă persoana testată a avut coronavirus în trecut, dar a depășit boala, s-a vindecat și acum prezintă anticorpii specifici rămași în organism. Mai există o analiză importantă, IgM, care depistează dacă persoana testată este infectată chiar în momentul respectiv, dar în acest moment nu este disponibilă.
După două luni de așteptare, românii își vor putea face analizele pentru depistarea infecției cu coronavirus și pe cont propriu, la privat
De la începutul epidemiei și până în prezent, românii de rând n-au avut posibilitatea să se testeze din proprie inițiativă – nici măcar contracost. Toate laboratoarele au lucrat cu statul, iar procedura pentru testare era foarte greoaie.
Cei care prezentau simptome trebuiau să sune la medicul de familie, apoi la 112, să anunțe că le este rău și apoi să aștepte venirea unui echipaj. Mai erau și cei aduși direct la spital în stare foarte gravă, uneori aceștia decedând până când li se recoltau analize sau le erau date rezultatele.
Această birocrație a făcut ca România să rămână mult în urma altor țări la numărul de teste făcute la milionul de locuitori (unitatea standard de măsurare la nivel mondial).
Cât costă un test IgG pentru anticorpi coronavirus
Lucrurile par să intre în normal acum și, foarte probabil, numeroase companii vor decide să-și testeze angajații înainte să-i cheme înapoi, la birouri – o măsură foarte necesară pentru cei care vor să evite o infectare în masă. De asemenea, cei care suspectează că s-au îmbolnăvit se pot testa și primi rezultatul în 48 de ore. În urmă cu câteva zile, MedLife a inclus testarea IgG pentru anticorpi Covid-19, lucru posibil fără recomandare de la vreun medic și contra sumei de 120 de lei. Începând de luni, 11 mai, și Synevo oferă acest serviciu pentru tariful de 95 de lei.
Testele pot fi edificatoare ținând cont și de faptul că, potrivit medicilor, circa 80% dintre cei infectați fie sunt asimptomatici (nu au niciun semn și nu-și dau seama că sunt bolnavi) sau manifestă simptome ușoare, care pot induce în eroare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Focarul de infecții cu coronavirus din județul Suceava pare, în sfârșit, că se stinge. România se apropie, astfel, de momentul în care lucrurile vor intra în normal în locul cel mai afectat de epidemie.
În ultimele zile, numărul noilor cazuri a fost mai mic decât al pacienților vindecați. În 62 de localități din județ nu se consemnează, în acest moment, nicio infecție, informează Monitorul de Suceava.
62 din cele 114 localități ale județului nu au niciun caz. S-au vindecat
Mai mult de jumătate din așezările județului Suceava (62 din totalul de 114) nu au niciun caz de coronavirus, a anunțat Prefectura. În alte 32 de localități din cele 52 afectate au fost maximum 10 cazuri.
Vești bune și în privința pacienților. Numărul acestora scade pentru că, în ultimele zile, cazurile de infecții noi au fost mai puține decât ale celor vindecați. De miercuri până joi au fost raportate 76 de noi bolnavi și 415 vindecați.
Din numărul total de 3.111 de oameni confirmați pozitiv la noul coronavirus în județ, 1.401 s-au vindecat deja.
Rămân, așadar, puțin peste jumătate, 1.610. Dintre acestea, 968 sunt sub tratament. Ceilalți 642 de infectați sunt în condiții bune, acasă.
Situația, gestionată catastrofal de conducerea spitalului
Suceava – în special orașul și localitățile limitrofe, celelalte din județ fiind mai puțin afectate – a fost prima lovită puternic de epidemie. Valul de bolnavi de la Spitalul Județean Suceava a fost gestionat foarte prost, managerul a luat niște decizii care au favorizat răspândirea necontrolată a virusului printre cadrele medicale și pacienți. Deși devenise evident încă din ianuarie că e pe cale să se declanșeze o pandemie, conducerea spitalului nu a luat nicio măsură pentru a se pregăti. În primele luni ale anului 2020 s-au cheltuit foarte puțini bani pentru achiziționarea de materiale sanitare (965.048 de lei), dezinfectanți (218.355 de lei) și echipamente menite să sprijine funcțiile vitale în manifestările bolii (cum ar fi ventilatoarele mecanice).
Aceasta, deși bani pentru aprovizionarea cu cele trebuincioase ar fi fost. În primele două luni din 2020, bugetul alocat Spitalului Județean Suceava a fost de 45,7 milioane de lei. Dintre aceștia, au fost cheltuiți doar 39,9 milioane.
Până acum s-au înregistrat 186 de decese în județul Suceava
Când epidemia a explodat în Suceava, Spitalul Județean a fost luat complet prin surprindere. Medicii au fost chemați la muncă indiferent dacă erau sau nu bolnavi, iar infecția s-a răspândit cu viteză. De aici și până la scăparea de sub control a situației n-a mai fost decât un milimetru. Însuși managerul (între timp schimbat din funcție) s-a îmbolnăvit. Până la sfârșitul lunii aprilie, spitalul a fost trecut sub comandă militară. Până joi, guvernul raportase 159 de decese în județul Suceava. Medicul care conduce interimar spitalul județean a afirmat însă că, în realitate, sunt cu 27 mai multe, adică 186.
Județul Suceava a avut, de departe, cel mai mare număr de bolnavi de Covid-19 în România. Până joi, 7 mai 2020, se înregistraseră 3.111 cazuri, de peste două ori mai multe decât cele din Municipiul București (1.429 de cazuri). Pe locul 3 se situa județul Arad, cu 655 de cazuri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
1) Supărarea 2) Depresia (este diferită de supărare) 3) Lipsa de mișcare 4) Mâncarea prea grasă 5) Prea puține legume și fructe 6) Lipsa sa excesul de sex (o dată sau de două ori pe săptămână este ideal; mai mult duce iarăși la slăbirea sistemului imunitar) 7) Nivel scăzut de vitamina D 8) Grijile, anxietatea 9) Chimioterapia 10) Marijuana 11) Fumatul 12) Alcoolul 13) Prea puțin timp petrecut afară 14) Anumite medicamente 15) Prea puțin somn.
NOTĂ: Costel Atanasiu este un prestigios virolog român, școlit la Universitatea din București (Facultatea de biologie, Secția biochimie), cu doctorat la University of Edinburgh (Scoția) și o activitate de 11 ani la Wistar Institute din Philadelphia (SUA), oraș în care și locuiește.
Este ușor, pentru jurnalist, să facă un interviu cu Doina Azoicăi. Profesor universitar, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, medicul epidemiolog are exercițiul comunicării: „transcrie” pe înțelesul profanilor datele științifice ursuze.
Iar în acest moment sunt multe de „transcris”. Veți vedea, veștile sunt și bune, și rele. Avem de ce să fim optimiști, dar și motive să rămânem prudenți.
O mulțime de întrebări și puține răspunsuri: de ce Occidentul a depășit vârful pandemiei, iar noi nu? De ce epidemia are evoluție oscilantă? Cât mai durează totul?
În ultimele săptămâni, întrebările legate de pandemia COVID-19 s-au îngrămădit în capul oamenilor, iar explicațiile s-au rărit.
De ce țările din Vest au relaxat măsurile restrictive începând cu 4 mai, iar România se mai așteaptă aproape două săptămâni?
De ce evoluția pandemiei are această evoluție bizară, asemănătoare dinților unui fierăstrău, excelent motiv pentru conspiraționiști ca să mai arunce un braț de vreascuri pe foc?
Cât mai durează toată povestea asta?
Ce se va întâmpla la toamnă?
Publicația ziaristii.com a apelat din nou la Doina Azoicăi, după interviul publicat la începutul pandemiei, pentru a lămuri “noile” probleme. Răspunsurile la întrebările de mai sus, dar și la alte chestiuni, le puteți citi în continuare.
Epidemiolog Doina Azoicăi: “În toamnă va veni un al doilea val epidemic, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută!”
Prof. dr. Doina Azoicăi
– Ziaristii.com:Doamnă doctor, de ce atât la noi, cât și la nivel mondial, epidemia de coronavirus are evoluție în formă de fierăstrău? Numărul de cazuri noi atinge un vârf, coboară câteva zile, apoi urcă din nou, iar ciclul pare să se reia la nesfărșit. – Dr. Doina Azoicăi: Este o formă mai particulară de evoluție a unui fenomen epidemic sau pandemic. Dar este foarte strâns legată de mai mulți factori. Adică este în funcție de numărul testărilor, de numărul de persoane care se adresează. Pentru că testările acestea nu se fac la toate cazurile potențial infectate. Sunt persoane asimptomatice care din întâmplare sau dintr-o conjunctură ajung la diagnostic. Sau sunt persoane care se prezintă într-o anumită perioadă într-un număr mai mare pentru că nu s-au respectat regulile de distanțare și se mai ridică aceste vârfuri.
– Am înțeles. – Noi nu putem, ca la alte boli cu o simptomatologie clară, evidentă, să facem diagnosticul cumulat, precis, la toți la fel, în momentul în care se adresează serviciului medical. Mai este și, posibil, o particularitate a evoluției fenomenului. Dar, atât timp cât stările acestea sunt variabile și neconstante… Adică sunt multe situații în care populația are simptome, dar nu li se face testare. După o perioadă de timp mai vin bani pentru teste, mai apare un aparat undeva și crește numărul cazurilor pentru că a variat elementul ăsta care nu ține neapărat de fenomenul biologic în sine.
„Am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf”
– Pe de altă parte, văd că și evoluția pe zile a numărului de decese are aceeași formă de fierăstrău. – E o particularitate a acestui fenomen pe care noi acum îl cunoaștem. La decese, lucrurile sunt oarecum mai stabile. Adică se declară decesul (n.r. – din cauza coronavirus) în momentul în care s-au făcut și testările și s-a confirmat că a fost direct prin COVID. Sunt decesele care survin mai ales în terapie intensivă. Nu la toți cei infectați în ziua 1 a survenit decesul în ziua a 7-a. La alții s-a produs în ziua a 5-a, la alții în ziua a 14-a, la alții în ziua 28. Deci ține de individualitatea cazului. S-a introdus metoda aceasta cu imunoglobulinele, cu plasma cu imunoglobuline de la convalescent. Sigur că asta a mai scăzut rata deceselor. Deci, trebuie luată în calcul și individualitatea fiecărui caz.
– Am înțeles. – Realitatea este că, atunci când sunt multe cazuri care intră în terapie intensivă, dacă intrarea este mai mare, atunci numărul de decese, adică ieșirea, poate fi mai mare. Dar nu în același timp, ca să înregistreze doar un vârf, iar să se liniștească lucrurile. Fiecare are o evoluție particulară.
– O altă chestiune: de ce au spus autoritățile că în România și alte câteva țări din Europa încă nu s-a depășit vârful pandemiei, spre deosebire de majoritatea țărilor de pe continent? – Pentru că a fost momentul Paștelui, când ne-am așteptat să fie mai multe cazuri, și nu s-a confirmat acest lucru… Lumea probabil că a respectat regulile, la modul general vorbind, că nu facem acum referire la diverse cazuri particulare. Apoi, a fost momentul 1 mai, când, la fel, lumea a fost liberă și autoritățile s-au așteptat ca după aceea, cel puțin 5-10 zile, să crească numărul de cazuri… De aceea sunt prudenți în a spune. Deci am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf.
„Opinia mea este că autoritățile au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune”
– Înțeleg. – Ceea ce au declarat, însă, cu toții – pentru că nu toți au spus că n-am atins vârful…
– Autoritățile europene au declarat lucrul acesta. Că pandemia scade în Europa, mai puțin România, Bulgaria și încă vreo 3-4 țări… – Pentru aceste țări, inclusiv noi, au intrat mai târziu în fenomenul acesta! Adică este o decalare și între zone. Știți foarte bine, Italia a intrat cu două sau chiar trei săptămâni înaintea noastră în pandemie. Și atunci, ținând cont de o perioadă de evoluție, ei au spus că în unele țări n-a trecut suficient timp ca să spunem că s-a depășit vârful. În România, însă, am spus cu toții, suntem într-o perioadă de stabilitate. La noi, lucrurile n-au mers ca-n Italia, cu creșterea aceea exponențială. Este o diferență foarte mare între noi și Italia. Ce-a fost acolo, cu 20.000 de decese…
– Chiar 29.000. – Una e să ai 29.000 de decese, alta e să ai 7-800 sau 1.000, la câte vom ajunge, probabil, și noi. La ei a fost o evoluție exponențială. La noi a fost o evoluție lentă, logaritmică, o evoluție care nu a avut așa mare anvergură. Noi am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. Autoritățile au avut o foarte mare influență asupra evoluției prin măsurile pe care le-au luat și prin fermitate. Chiar dacă unii spun că n-a făcut cutare, n-a făcut cutare… Că așa este omul! Dar opinia mea este că ei au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune. Dovadă că am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. De aceea ceilalți spun că așteaptă să vadă vârful pentru România și aceste câteva țări. Se așteaptă ca noi să fim încă în plin proces epidemic. Oricând pot să apară creșteri. Noi suntem într-o situație stabilă. Nu spun platou, pentru că platoul înseamnă să avem în fiecare zi același număr de cazuri. Dovadă că n-avem același număr de cazuri. Noi suntem într-o situație stabilă, raportat la numărul de cazuri pe săptămână. De aceea au considerat că, din punct de vedere epidemic, România încă este într-o perioadă în care poate să înregistreze fenomene de tip vârf. La noi, încă evoluează epidemia.
„Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește”
– La genul acesta de epidemii există un orizont de timp estimat la care se poate spune că se va încheia totul? Am văzut că un profesor israelian susținea că, după 70 de zile, epidemia trece de la sine. Citeam că, în Bizanț, ciuma lui Iustinian, de la 500 și ceva, a început să se stingă după câteva luni. Apoi a revenit. La fel a fost în Atena antică în timpul unei epidemii, nu e clar dacă de tifos sau de variolă… – Știți ce se întâmplă, e foarte greu să vă spun că eu dețin adevărul absolut și că explicația mea e cea mai bună. Dar eu știu așa, ca empidemiolog și ca om care m-am luat după teorie: un fenomen din acesta epidemic începe să scadă, sau se stinge, în momentul în care 70% din populație trece prin boală, în situația în care nu există un vaccin pe care să-l administrez și să imunizez populația așa. Deci suntem în fața unui fenomen natural, de evoluție naturală, că n-avem cum să-l influențăm când n-avem vaccin. Acest fenomen natural poate să scadă sau să se diminueze influențat de trei factori: 1. Imunizarea naturală – v-am spus, 70% din populație, dacă trece în mod natural prin boală, nici virusul nu mai găsește organisme receptive.
Mediul înconjurător – dar aici e cu semn de întrebare. Adică se reduce când cresc temperaturile. Contraargumentul este Brazilia, unde temperaturile sunt mai mari, dar numărul cazurilor este mare.
3. Aplicarea măsurilor de prevenție foarte stricte. Cum au fost la noi ordonanțele. Sigur că aceste ordonanțe au limitat foarte mult extinderea fenomenului.
Aceștia sunt, deci, cei trei factori mai rigizi, mai pragmatici. Dar pe lângă acești factori care pot influența curba cazurilor mai sunt și alte aspecte. Se consideră că în biologie și în fenomenele acestea naturale există o anumită ciclicitate.
– Da. – Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește în mod aleator, nelegat de factorii ceilalți. E o ciclicitate dată de variabilitatea fenomenelor biologice. Eu posibil să fie și în cazul acestui coronavirus o evoluție naturală care ține de caracteristicile virusului. Dar eu nu aș afirma, adică nu sunt convinsă că această pandemie durează 70 de zile, apoi gata, se termină! Ce calcul, ce element avem să credem că va dura 70 de zile? La ciumă a ținut 3 luni, la altă epidemie a ținut 6 luni. Dar este posibil, într-adevăr, să fie acest fenomen firesc, natural, ca la un imperiu, să zicem, crește, se extinde, apoi descrește. E o ciclicitate pe care o pun pe seama, să zic, a hazardului.
„Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1”
– Ultima chestiune: pe ce bază au luat țările occidentale decizia de a relaxa restricțiile și a reporni economia, în condițiile în care au în continuare mii de noi cazuri de infectați în fiecare zi? Spania a avut ieri 2.000 de cazuri noi. Italia -1.000, dar a dat drumul la treabă din 4 mai. Cum au stabilit că nu mai e pericol? – Ei au avut rată foarte mare de îmbolnăvire. Adică este exact ce vă spuneam mai devreme… Ei și-au…
– S-au apropiat mai repede de plafonul de 70%? – Da, și-au epuizat mai repede cohortele de receptivi prin faptul că a fost o îmbolnăvire în masă. Ei consideră că rata aceasta de îmbolnăvire scade. Și, într-adevăr, este indicele acela de reproducere a bolii, care se calculează. Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1. Și atunci, ei calculează, când au ajuns la acest indice de reproducere a cazurilor sub 1, estimează că nu vor mai fi evenimente atât de dramatice.
– Nu m-am gândit la asta. – Dar și noi am ajuns la un indice mai scăzut față de acum câteva săptămâni.
“Sunt considerentele medicale, dar și cele de altă natură, când se decide reînceperea activității. Deja populația nu mai suportă restricțiile. Mai este și economia…”
– Cam pe unde suntem? – N-am mai calculat în ultimele zile, dar nu depășim 1. Vorbesc despre indicele de reproducere a cazurilor.
– Asta poate să însemne că și la noi un număr suficient de mare de oameni a trecut prin boală și s-a imunizat? – E posibil, e posibil… Nu vreau să declar nimic pentru că nu am datele în față. Dar, oricum, pe de o parte se calculează nu doar numărul de cazuri și de decese, ci și indicatorii aceștia indirect estimați, care pot să dea un profil al evoluției epidemiei. Pe de altă arte, mai sunt modelele matematice, care sunt și ele în considerare. Se iau în considerare mai multe variabile. Aceste modele matematice ne pot da o prognoză. Că nu e sigură 100% prognoza respectivă… Nimic nu poate fi 100% sigur într-un fenomen din acesta natural și necunoscut încă. În sfârșit, mai este considerentul unor elemente nemedicale. Adică populația déjà, psihologic, nu mai suportă presiunea. Și nu poți să ții sub presiune o populație care déjà nu mai răspunde la restricțiile acestea. Acum nu mai rezolvi nimic, degeaba îi mai ții sub presiune, creezi doar o frustrare socială. Și mai este considerentul economic. Dacă menții astfel de măsuri restrictive, ne putem aștepta – și nu o spun eu, ca medic, ci o spun cei care analizează fenomenele economice și sociale – la un dezastru social și economic. Deci, punându-le cap la cap, nu sunt doar considerente medicale în aceste decizii. Ele țin de politică.
– Aveți dreptate. – Se iau în considerare mai multe elemente.
“Deja nu mai suntem la începutul fenomenului. Într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare populație a trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus”
– Acum chiar ultima chestiune: Raed Arafat mi-a spus, într-un interviu acordat acum vreo două săptămâni, că e posibil să avem în toamnă revenirea acestei epidemii. – Da, da!
– Ținând cont de ce mi-ați spus mai devreme, că populația se va imuniza, până la urmă, de ce ar mai reveni în toamnă epidemia? – Pentru că, dacă este un virus respirator… Aceste virusuri au o ciclicitate. Adică sunt momente în care crește agresivitatea sau patogenitatea acestor virusuri. Iar în perioada rece a anului, în mod natural, redevin patogene. Am mai declarat, și-mi susțin declarația, virusul acesta nu va muri. El va rămâne să circule în continuare.
– Dar nu va întâlni, cum îmi spuneați, oameni déjà imunizați, trecuți prin boală și vindecați? – Ba da. De aceea am spus, toți cei care suntem implicați, în domeniul medical, că e posibil să fie un al doilea val în toamnă, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută decât cea a primului val.
– Interesant. – Pentru că deja nu mai suntem la începutul fenomenului, când toată lumea este – vorbesc la nivel mondial – netrecută prin această experiență. Sigur că, într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare din populațiile de pe Pământ au trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus. Și atunci ne așteptăm să mai fie o manifestare de tip epidemic. Dar, pentru că populația este déjà, să zicem, antrenată, adică o parte dintre oameni au trecut prin boală, fenomenul ne așteptăm să nu mai fie atât de intens ca în momentul în care a intrat pentru prima dată în circulație virusul. Am fost decalați. Prima a fost China. Pe urmă, Europa. Apoi, Statele Unite și celelalte continente. Dar, deja, virusul a măsurat o parte din populație. Dar, sigur, și asta e o prezumție, pentru că întotdeauna am comparat cu gripa. Nu întotdeauna a mers în paralel: nu tot ce am experimentat cu gripa s-a adeverit și în cazul coronavirus. De aceea totul este luat ca o probabilitate. Noi nu am mai trecut, de fapt, printr-un asemenea fenomen! Dar, la gripă, așa se întâmplă. Anual, începând cu septembrie și până în luna aprilie, este sezon epidemic de gripă. În fiecare an ne așteptăm. Sigur că nu în fiecare an e epidemie, dar noi suntem atenționați că în această perioadă pot să crească. Asta nu înseamnă că, de exemplu, în luna august nu vor fi cazuri de gripă. Avem, dar puține și în forme ușoare, pentru că și agresivitatea sau patogenitatea virusului e mai redusă din considerente de factori externi.
– Vă mulțumesc, e clar, am lămurit niște lucruri! – (Râde) Ei, nu e clar! Să știți că acest fenomen coronavirus este nou pentru toată lumea, inclusiv pentru specialiști!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ministerul Sănătății a spulberat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, și legenda „vitaminei C care ne scapă de coronavirus”.
În realitate, vitamina C are virtuți multiple, însă „nu există dovezi” că ar ajuta „în prevenirea sau tratamentul infecției cu coronavirus”.
În plus, „supradoza de vitamina C poate cauza reacții adverse precum greață, crampe abdominale și diaree”.
Precizările făcute de Ministerul Sănătății
„Vitamina C este un micronutrient esențial pentru buna funcționare a organismului nostru. Doza zilnică necesară de vitamina C se obține printr-o alimentație echilibrată, ce include fructe și legume.
Studiile științifice arată că vitamina C poate reduce simptomele într-o răceală obișnuită. În special la persoanele cu carență de vitamina C, poate avea anumite efecte benefice în pneumonii.
În prezent, nu există dovezi că vitamina C ajută în prevenirea sau tratamentul infecției cu coronavirus.
Supradoza de vitamina C poate cauza reacții adverse precum greață, crampe abdominale și diaree.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În ultima ședință de guvern a Cabinetului Dăncilă, pe 26 noiembrie 2019, a fost adoptată o hotărâre de guvern prin care se aprobă “Studiul de fundamentare pentru construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem prin intermediul unui parteneriat public-privat”, publicată imediat în Monitorul Oficial.
La vremea respectivă, Newsweek România a scris o serie de articole în care spunea că în spatele acestei “privatizări a sângelui” se află Darius Vâlcov, asociatul lui Liviu Dragnea, care dorea să dezvolte o afacere cu profituri de milioane de euro din exploatarea “donării” de plasmă cu plata donatorilor.
Mai mulți specialiști din domeniu au reacționat, spunând că e aproape o crimă această privatizare mascată a sângelui din România.
Despre acest subiect a scris, pe larg, și jurnalistul Cătălin Striblea.
Problema e că, o dată cu schimbarea Guvernului Dăncilă, afacerea n-a ieșit de pe radarul noului executiv. În data de 20 ianuarie, la Palatul Parlamentului, Compania Națională Unifarm organizează o dezbatere cu tema: “Reorganizarea Sistemului Național de Transfuzie Sanguină – Realități naționale și standarde europene”. La dezbatere a participat și Victor Costache, actualul ministru al Sănătății.
În realitate, evenimentul a fost o repunere pe tapet a studiului comandat de Vâlcov și oficializat de Dăncilă, care i-a speriat pe specialiști.
Antoaneta Bugner, președintele Fundației Donatorilor de Sânge, a participat la această dezbatere și se opune din toate puterile acestui proiect, despre care spune că va avea efecte dramatice asupra sistemului de colectare a sângelui și plasmei.
Antoaneta Bugner este psiholog, cercetător științific, și a lucrat 40 de ani în Institutul Național de Hematologie. De asemenea, Antoaneta Bugner a candidat în 2016 la Primăria Sectorului 2, București, fiind susținută de USR. În prezent este și consilier local în acest sector.
Ea a acordat un interviu pentru Ziaristii.com în care explică limpede care sunt problemele și pericolele care se ascund într-un astfel de parteneriat public-privat în domeniul colectării sângelui și a plasmei și de ce donațiile nu trebuie remunerate.
Observație. Diferența dintre donarea de sânge și cea de plasmă e descrisă în caseta de la finalul interviului.
ZIARISTII.COM: De ce s-a pus problema privatizării și comercializării sângelui și produselor din sânge?
Antoaneta Bugner: Simplu. Sunt profituri enorme pentru un posibil partenerul privat. Prima încercare de privatizare la noi a fost în anii ‘90, prin Plasmarom. Plăteau 10 mărci pentru donarea de plasmă și era exportată în Germania. Firma a fost închisă de Ministerul Sănătății imediat, dar în doar două luni de funcționare, numai în București, a creat o criză de plasmă și de sânge. Vă închipuiți ce criză ar urma dacă acest proiect, care presupune o cantitate foarte mare de plasmă recoltată, pentru a asigura profitul partenerului privat, intră în vigoare. Pe mine mă supără că folosesc bolnavii care necesită tratament cu imunoglobulină ca paravan pentru acest proiect.
– Cum se câștigă bani din această afacere și cine are de pierdut?
– Bani foarte mulți câștigă partenerul privat. Cel puțin un milion de euro câștig net pe an. Investiția este umflată, fabrica – în proiect – ar costa 125 de milioane de euro, dar o fabrică cu o capacitate de patru ori mai mare, în Ucraina, a costat de trei ori mai puțin. În Europa sunt 8 fabrici, care mai mult stau, neavând plasmă, așa că România nu are nevoie de o fabrică nouă. Poate recolta atâta plasmă câtă nevoie are și o poate trimite la fracționat cu un cost decent la una dintre aceste fabrici. Nu e nevoie sa biciuiesti populația să doneze cantități atât de mari pentru a asigura profitul unui partener privat.
– De ce donarea de sânge trebuie să rămână benevolă?
– În momentul în care donarea de plasmă va fi plătită cu 140 de lei, se deschide Cutia Pandorei. Donatorii de sânge vor prefera donarea de plasmă, renunțând la cea de sânge. Spitalele vor intra în criză. Practic, se va canibaliza populația de donatori de sânge și va fi transformată în populație donatoare de plasmă. Operații mari, precum cele de inimă, de șold, transplanturi, tratamentul leucemiilor, toate vor intra în criză de sânge. Un alt efect al trecerii la donarea plătită este următorul: vom avea donatori dintr-un strat al populației format din oameni pentru care suma primită e extrem de importantă. Acești donatori sunt expuși mai des la îmbolnăviri. Incidența pentru o dependență de substanțe care erodează sănătatea devine, statistic, mai mare și, în mod direct, plasma și sângele donat au o posibilitate mai mare de a fi inutilizabile din cauza afecțiunilor. Vrem, nu vrem, există o legătură între persoanele care depind de suma plătită pentru donație și posibilitatea ca substanța recoltată de la acestea să nu aibă calitățile necesare pentru a fi folosită de spitale. Pentru cine nu cunoaște, trebuie să spunem că există un interval de timp în care HIV, de exemplu, nu iese la analize. Intervalul se numește seroconversie și poate fi și de 6 săptămâni. Peste tot în lume, pentru a evita donarea în acest interval se folosește un chestionar de autoexcludere care este oferit înainte de intervenție, iar donatorul îl completează. În el, acesta e întrebat dacă și-a făcut de curând piercing sau un tatuaj, dacă a fost un ultimele săptămâni la dentist, dacă a făcut sex neprotejat și dacă are afecțiuni cum ar fi malarie sau epilepsie.
Atunci când ești interesat să câștigi banii plătiți pentru donație, ești tentat să ascunzi astfel de lucruri și poți trimite în transfuzie un sânge cu probleme. Ca să fie clar, deși sângele donat e analizat, iar donatorul primește un buletin de analize, există posibilitatea ca sângele să fie infestat, de exemplu dacă donatorul a contactat HIV cu 6 săptămâni înainte de donație. Virusul nu apare în analizele de sânge decât după 6 săptămâni de la ajungerea în organism. În această perioadă, nimeni nu știe dacă sângele e contaminat. De aceea, e important ca răspunsurile din chestionar să fie sincere.
Acesta e motivul principal pentru care, în lume, donarea de sânge e benevolă și neremunerată. Am semnat și noi mai multe convenții în acest sens, înainte și după intrarea în Uniunea Europeană. Dacă vom trece la donarea plătită, vom încălca toate aceste convenții și vom avea sânge puțin și, posibil, cu probleme.
– Care sunt efectele donării de plasmă, în mod repetat, asupra organismului?
– În studiul de fundamentare publicat în Monitorul Oficial, s-a propus un număr foarte mare de recoltări (pe care, dacă nu le face, statul plătește daune partenerului privat). Donare de plasmă poate fi făcută de două ori pe săptămână, dar organismul nu va rezista mai mult de 6 luni la un astfel de ritm, iar donatorul va deveni clientul spitalelor. Sunt studii americane care avertizează despre acest lucru. A atrage o populație cu venituri mici, expusă la sărăcie, prin suma de 140 de lei plătită pentru o donare de plasmă arată ca o acțiune lipsită de scrupule.
O unitate de 450 mililitri de sânge reprezintă o donare. Cantitatea se reface ca volum în 60 de minute, iar celular în 2-3 săptămâni.
În trecut, terapeutica transfuzională se baza, în mare parte, pe utilizarea sângelui total; astăzi utilizarea acestuia este din ce în ce mai limitată pentru că tendința în terapeutică modernă este de a utiliza produsul sanguin specific (constituenții terapeutici ai sângelui) – indicat clinic.
Indicații clinice: sângele integral este folosit în cazuri de pierderi acute de sânge, cum ar fi după un accident sau în timpul unei intervenții chirurgicale.
Astfel, după colectare, cele trei componente majore – trombocitele, plasmă şi celulele roşii din sânge – sunt separate, astfel încât acestea să poată fi transfuzate la mai mulți pacienţii cu nevoi diferite. Rareori o persoană are nevoie de sânge integral.
Donarea de plasmă
Există și altă formă de donare, numită „afereză”, care utilizează o tehnică mai specializată: cu ajutorul unui separator de celule, diversele componente sanguine sunt sortate. Doar componenta necesară este colectată iar celelalte componente sanguine sunt restituite donatorului.
Prelevarea se face într-un sistem autorizat, închis, steril și apirogen. De asemenea, trusele pentru recoltare sunt sterile și de unică folosință.
Această tehnică permite obținerea unor cantități mari de plasmă fără anemierea donatorului, pentru că toți ceilalți constituenți celulari sanguini sunt reinjectati donatorului. Procedura se desfășoară sub supravegherea medicului specialist; durata unei astfel de proceduri este 50-60 minute.
– Intervalul dintre două donări de plasmă prin afereza (plasmafereze) trebuie să fie de două săptămâni.
– Intervalul dintre o ședința de plasmafereza și o donare de sânge total trebuie să fie de 4 săptămâni.
– Intervalul dintre o donare de sânge total și o ședință de plasmafereză să fie de minim o lună.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Început în data de 24 ianuarie, constructorii chinezi au dat în folosință, după numai 5 zile, spitalul ridicat special pentru bolnavii infestați cu periculosul coronavirus. Își propuseseră să-l termine în 9 zile.
VIDEO. China, spital construit în 5 zile.
Spitalul e dotat cu 1.000 de paturi, vor fi angajate peste 2.000 de cadre medicale. La ridicarea lui au lucrat mai mult de 500 de muncitori non-stop, fiind implicate peste 100 de utilaje. Muncitorii au fost ajutați de sute de voluntari care au cărat mobilier, au făcut instalațiile electrice, au montat ferestre etc.
VIDEO. Desfășurarea lucrărilor la cea mai rapidă construcție a unui spital din lume.
This is incredible. China is building a 1000-bed hospital for coronavirus patients, from scratch. It’ll be ready in… 10 days pic.twitter.com/7l795YRQZW
Rapiditatea constructorilor chinezi e recunoscută în toată lumea, dar e recunoscută și superficialitatea muncii, slaba calitate a materialelor folosite și pericolul de a apărea mari probleme de structură la clădirile ridicate într-un ritm atât de alert.
FOTO. Vedere de sus a evoluției construcției.
China completes their coronavirus hospital in two days instead of 10 days ..😂😂 That country erh , they are in the year 2064 😂😂 pic.twitter.com/5AHH2oqUZC
Un al doilea spital urmează să fie dat în folosință în prima săptămână din februarie. Construcția lui a început în urmă cu trei zile. Acesta va avea 1.500 de paturi și va fi ridicat tot ca o facilitate pentru tratarea bolnavilor infestați cu coronavirus.
VIDEO. Un clip realizat și promovat de Partidul Comunist Chinez prezintă construcția pe repede înainte.
Timelapse video showing the 4th day of constructing Huoshenshan Hospital, a new facility providing 700 to 1,000 beds for #coronavirus patients in #Wuhan. The hospital is expected to complete on Feb 2. pic.twitter.com/tMdoVXtd1O
Comisia Naţională pentru Sănătate din China a anunţat că numărul total al deceselor provocate de virus a urcat marţi la 132, aproape toate având loc în provincia Hubei, care este practic blocată, în timp ce numărul cazurilor confirmate de infestare a crescut la 5.974.
Liviu Dragnea, în campania de la alegerile din 2016, în celebrul program de guvernare, a promis ridicarea a 10 spitale regionale. În trei ani, PSD n-a reușit să ridice niciunul.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
China, angajată a amânat pe termen nelimitat începerea semestrului de primăvară în şcoli, colegii, licee, universităţi şi instituţii de învăţământ superior din ţară, a informat marţi Ministerul chinez al Educaţiei. Această măsură are legătură cu oprirea răspândirii virusului, dar și cu teama autorităților de izbucnirea de proteste.
VIDEO. Spitalele din Wuhan nu mai fac față numărului mare de îmbolnăviri.
Tot mai mulți oameni sunt nemulțumiți de modul în care autoritățile administrează criza, fiind dovezi că numărul bolnavilor e mult mai mare decât cel raportat.
În timp ce elevii şi studenţii se află în prezent în vacanţa de Anul Nou chinez, data reluării cursurilor va fi stabilită potrivit localizării instituţiilor, a adăugat ministerul într-o circulară, fără alte precizări, citat de Agerpres.ro.
Numărul deceselor a urcat la 106, în Bejing înregistrându-se primul pacient care a murit din cauza infecției cu coronavirus. Aproape 5.000 de oameni sunt infestați, conform datelor oficiale, dar mai mulți specialiști cred că sunt peste 40.000 de oameni bolnavi.
VIDEO. Wuhan, un oraș fantomă.
Beijing este capitala Chinei și are o populație de 21,5 milioane de locuitori, mai mare decât cea a României.
În cursul unei întrevederi la sediul ONU, Zhang Jun, ambasadorul Chinei la această organizație, a recunoscut că ţara sa se află „într-un moment crucial”, expunându-i secretarului general al Naţiunilor Unite situaţia şi mijloacele puse în aplicare de Beijing pentru a lupta împotriva maladiei.
„China acţionează cu comunitatea internaţională într-un spirit de deschidere, transparenţă şi coordonare ştiinţifică”, a dat asigurări diplomatul chinez. „Cu un mare sentiment de responsabilitate, China nu precupeţeşte niciun efort pentru a opri răspândirea bolii şi a salva vieţi”, a adăugat el, citat de Agerpres.ro.
Organizația Mondială a Sănătații a ridicat gradul de alertă la „pericol ridicat” în ce privește răspândirea virusului în lume.
Epidemia are și efecte economice puternice asupra Chinei, acţiunile au scăzut la nivel global, preţul petrolului a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni, iar yuanul chinezesc a coborât la cel mai scăzut nivel din 2020, investitorii fiind îngrijoraţi în privinţa impactului avut asupra economiei de interzicerea călătoriilor în timpul vacanţei Anului Nou chinezesc, care a fost prelungită în încercarea de a ţine oamenii acasă, anunță News.ro.
VIDEO. O zi din viața unui englez care locuiește în Wuhan.
Orașul Wuhan, epicentrul infestării cu coronavirus, rămâne închis. Militarii păzesc orașul. În magazine nu mai e niciun fel de marfă, iar oamenii nu au voie să iasă pe stradă. Spitalele sunt luate cu asalt.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cât de mare e pericolul adus de virusul care a omorât deja 56 de oameni în China, unde oficial sunt infestați peste 2.000 de oameni, iar mai multe orașe, cu o populație de peste 60 de milioane, se află în carantină totală? Ne lămurește Carmen Diaconu, cercetător științific, director adjunct al Institutului Național de Virusologie, într-un interviu pentru Ziaristii.com.
Pentru a preîntâmpina contractarea oricărei forme de gripă, trebuie să evităm locurile supraaglomerate, să ne odihnim suficient, să avem o alimentație corectă și o igienă strictă. Acestea sunt principalele lucruri pe care le putem face, înainte de a avea necazuri de acest gen.
„Boala pe care o dă acest tip de virus evoluează foarte repede”
Reporter: Ce ne puteți spune despre acest virus ucigător din China?
Carmen Diaconu: Așa cum s-a mai zis, este un coronavirus nou. Coronavirusurile sunt, de obicei, implicate în răcelile comune sau mai puțin comune, care uneori duc la decese. Sunt mai multe virusuri din această familie. Deocamdată, despre acesta se știe destul de puțin. Din păcate, boala pe care o dă acest tip de virus evoluează foarte repede.
– Avem motive de îngrijorare?
– Virusul nu se transmite atât de ușor de la om la om. Din când în când, mai apar și astfel de virusuri. Deci nu e ceva ieșit din comun. De asemenea, din categoria coronavirusurilor, mai sunt virusuri foarte periculoase și care dau boli grave la om. Cum sunt și virusuri, tot din această familie, care nu dau boli periculoase. Doar niște simple răceli.
„Trebuie să avem grijă de noi ca pentru gripa sezonieră”
– Pericolul ar fi că este o tulpină nouă de virus?
– Într-adevăr, nu e unul similar cu cele cunoscute până în prezent din această familie. Există însă un control de rutină din partea autorităților noastre. Trebuie să avem grijă de noi, cel puțin, ca pentru obișnuita gripă sezonieră. Până la urmă, virusul gripal nu-i prea plăcut niciodată, indiferent de natura lui.
– Cu ce diferă acest virus față de tulpinile cunoscute?
– La fiecare viroză, totul depinde de statusul imunologic al persoanei care îl contractează. La gripa normală, avantajul e că poți avea imunitate dacă te-ai vaccinat. În același timp, poți avea și neșansa să nu fie tulpina din acel vaccin. Asta e. Noi ne vaccinăm pentru virusurile gripale, pentru gripă. Acest tip de coronavirus n-are nicio legătură cu vaccinurile gripale.
„E puțin probabil să contractăm acest virus”
– Ce măsuri ar trebui să luăm pentru a nu contracta acest virus?
– Aceleași măsuri ca la gripa normală. Eu cred însă că e puțin probabil să contractăm acest virus de tip nou din China. Ne putem alege cu acele coronavirusuri obișnuite. Facem o răceală simplă sau, unii dintre noi, o pneumonie. Asta se întâmplă anual. În această perioadă, trebuie să încercăm pe cât posibil să evităm colectivitățile, să avem o igienă strictă, cu precădere în perioadele de iarnă-primăvară. Dacă ne vom odihni suficient și ne vom alimenta corect, probabil că nu o să avem probleme.
– Ce persoane au cel mai mare risc de a contracta virusul?
– Numai cine intră în contact și destul de direct cu persoane care au fost expuse și sunt contagioase. De asemenea, un risc mare îl au și persoanele cu boli cronice.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
