Categorie: Politică

  • ANALIZĂ. E clar: Dacian Cioloş va candida la prezidenţiale! De ce câştigă şi el, şi Iohannis

    Întrebat azi despre relaţia cu actualul preşedinte al ţării (la conferinţa de presă legată de un scandal inventat din nimic dar în plasa căruia au picat unii dintre fanii PLUS), fostul premier tehnocrat a recunoscut că s-a întâlnit recent cu Klaus Iohannis.

    Ce au discutat?  „Despre situaţia politică din ţară, situaţia economică, preşedinţia României la Consiliul UE”, afirmă Dacian Cioloş. După care, a adăugat cea mai interesantă declaraţie:

    ”Nu pun problema de adversitate cu nimeni. Dacă o să candidez la preşedinţia României, nu o să o fac să fiu în adversitate cu cineva, ci ca să propun un proiect politic. O să propun un proiect politic şi cetăţenii români vor alege cel mai bun proiect politic. Nu văd de ce ar putea fi vorba de adversitate sau de neînţelegeri cu cineva. Trăim într-o ţară democratică. Am un respect faţă de domnul preşedinte, cu care am colaborat şi care m-a susţinut. M-a nominalizat şi m-a susţinut şi sunt convins că şi domnul preşedinte Iohannis împărtăşeşte aceleaşi idealuri şi obiective pentru mai bine în România. Nu văd de ce asta ar fi o problemă. Cred că acest gen de idee că eu sunt în conflict cu domnul Iohannis foloseşte probabil unora, dar nu celor care vor să vadă că lucrurile merg mai bine în România”, spus Cioloş, citat de News.ro.

    Citiţi cu atenţie declaraţia de mai sus! Acel „dacă” a fost pus preventiv, pentru a-i linişti cumva pe fanii actulului preşedinte, care s-ar putea teme de concurenţa lui Cioloş la prezidenţiale. Dar ce urmează după „dacă”?! Sunt cuvinte care arată CLAR intenţia liderului PLUS de a se înscrie în cursa pentru Palatul Cotroceni, în decembrie anul acesta. Recitiţi mai sus!

    De ce n-ar face-o? Doar dacă ar avea o înţelegere cu Iohannis să nu candideze. Este un subiect pe care l-ar fi putut discuta la întâlnirea „deconspirată” azi de liderul PLUS. Dar Cioloş spune, de pe o parte, că nu au discutat aşa ceva, iar pe de alta face afirmaţiile de mai sus, cu detaliu, despre ce va însemna proiectul său de candidat. Limpede, nu?

    Până la urmă, chiar dacă presupunând prin absurd că lui Iohannis nu i-ar conveni (deşi nu sunt copii, fiecare e liber să joace pe ce carte vrea), Cioloş are chiar obligaţia să-şi anunţe intenţia de a intra în cursa prezidenţială. O dată – are şanse; sondajele arată o creştere spectaculoasă a formaţiunii sale, recunoscută inclusiv de sociologi din barca PSD. Doi – candidatura la prezidenţiale este o puternică locomotivă şi pentru alegerile europarlamentare din mai anul acesta, dar mai ales pentru parlamentarele de anul viitor din România.

    Mai mult, o eventuală alianţă cu USR (partid de asemenea în creştere, dar fără un lider cu popularitatea lui Dacian Cioloş) potenţează pe toată lumea: şi pe Dacian Cioloş la prezidenţiale, şi scorul unei alianţe PLUS-USR la europarlamentare şi la viitoarele legislative din 2020. Aşadar, motive suficiente pentru ca Dacian Cioloş să ia în serios o candidatură.

    Klaus Iohannis? Stă încă bine pe picioare, cu prima şansă, din cauză că voturile PNL vor merge masiv către el. De asemenea, în cazul unui tur doi Iohannis-Cioloş, e foarte probabil ca votanţii PSD-ALDE care vor merge la urne să-l ştampileze mai degrabă pe actualul preşedinte. Prin urmare, Klaus Iohannis n-are de ce să fie foarte trist. La urma urmei, va concura cu un aliat, nu cu un duşman de tipul „TăriDragnea”. Iar dacă va fi ales pentru un al doilea mandat, îl va putea desemna pe Cioloş pentru postul de viitor prim-ministru în 2020. N-ar fi prima oară.

    Dar dacă va fi ales Cioloş preşedinte? Niciun dezastru. Mai bine şi pentru Iohannis, şi pentru România, decât cu un şef de stat din zona „roşie” a politicii. Şi până la urmă, iar sta chiar aşa de rău lui Klaus Iohannis la Palatul Victoria? O rocadă Iohannis-Cioloş, primul la Palatul Victoria, al doilea la Palatul Cotroceni, n-ar fi nici imposibilă, nici supărătoare pentru nimeni.

    Dacian Cioloş va candida!

  • Cioloş îi demască pe „securiştii cu şorici” care atacă PLUS şi recunoaşte: „Da, m-am întâlnit cu preşedintele Iohannis”. Candidează?

    Fostul premier Dacian Cioloş, actual lider al PLUS, a reacţionat azi ferm faţă de acuzaţiile lansate de grupări securiste din politică interesate să destabilizeze partidul său.

    El a spus că avocatul Adrian Iordache a înregistrat PLUS împreună cu soţia sa şi cu o angajată de la cabinetul său, iar cei trei fondatori au făcut acest demers pentru a ajuta acest proiect politic, dar nu au intenţia de a face politică şi nu se vor regăsi în structurile de conducere ale PLUS.

    Cioloş a mai spus că nu l-a interesat cine a fost tatăl avocatulului Adrian Iordache.

    „Evident că noi nu am făcut analiza situaţiei familiei dânsului. Nu ştiam cine este tatăl dânsului şi nici nu m-a interesat, nu facem dosare de cadre pentru colaboratorii noştri, ne bazăm strict pe ce înseamnă ei, persoanele respective, competenţa lor şi nu rudeniile, familia părinţii ş.a.m.d. Eu cred că e important să înţelegem că în societatea pe care o dorim fiecare trebuie să fie responsabil pentru actele sale, pentru faptele sale. Dacă cineva din familia dânsului sau din altă parte a încălcat legea sau sunt alte probleme, cred că sunt instituţii care trebuie să îşi facă treaba şi să ia decizii în această direcţie”, a explicat Cioloş.

    FĂRĂ „SECU”, FĂRĂ SOROS

    Fostul premier a mai declarat că nu a colaborat cu Securitatea sau cu serviciile secrete şi că nu are nimic de-a face cu Soros.

    „Nu am colaborat niciodată nici cu Securitatea, nici cu servicii secrete. Nu sunt nici vândut străinilor, nu am avut şi nu am nimic de-a face nici cu Soros şi nici cu altcineva care ar avea nu ştiu ce interese în România. Tot ce am obţinut din punct de vedere profesional am făcut-o pe forţele proprii, nu am avut nevoie de pile, de susţinere, nu am avut pe nimeni în spate, am făcut tot timpul totul transparent”, a afirmat Cioloş, citat de News.ro.

    El a precizat că tatăl său a fost funcţionar cu responsabilităţi administrative în Miliţie înainte de 1989, a ieşit la pensie, de altfel, în 1987 pe motiv de boală şi este decedat de 20 de ani, iar sora şi fratele lui şi-au ales ce carieră au vrut, fără nicio influenţă sau vreun ajutor din partea sa.

    Cioloş a amintit că soţia sa, care este de origine franceză, locuieşte de 20 de ani în România, că nu are rude care au lucrat în vreun serviciu de informaţii francez sau din altă ţară sau care sunt politicieni în Franţa, iar tatăl soţiei este maistru militar, se află la pensie de 15 ani şi nu are de-a face cu vreun serviciu secret.

    SECURIŞTII CU „ŞORICI” ATACĂ PLUS

    Fostul premier crede că este nevoie de oameni cinstiţi în politică, nu de persoane care ajung la putere să îşi corecteze cazierele sau să îşi umple buzunarele de bani.

    „Avem nevoie de această evoluţie în politica românească, avem nevoie de oameni cinstiţi, de oameni care să nu aibă nevoie să ajungă la putere ca să-şi corecteze cazierele sau să nu aibă nevoie să ajungă la putere ca să îşi umple buzunarele cu bani şi curios că exact acei oameni care au foşti membrii ai Securităţii în partidele lor şi care – mulţi dintre ei – au o influenţă mare încă în partid, acei oameni care în ultimii ani au fost la tăiat de porc şi au mâncat şorici împreună cu anumiţi oameni din serviciile de informaţii şi lucrurile acestea sunt de notorietate publică, exact acei oameni iată că încearcă să promoveze mai pe faţă sau mai pe dos aceste idei şi aceste manipulări atunci când văd că dominaţia pe care o au în politica românească” .

    Un istoric aflat în solda lui Dan Voiculescu a aruncat pe piaţă o informaţie fără nicio relevanţă despre Dacian Cioloş, dar care şi-a atins scopul: i-a bulversat pe unii dintre simpatizanţii PLUS manipulându-i în direcţia dorită de mogulii penali. Acuzaţia era ca tătăl avocatului care a ajutat şa înfiinţarea PLUS ar fi fost maior de Securitate. Informaţia nu a fost probată, dar chiar dacă ar fi reală are zero importanţă.

    RELAŢIA CU IOHANNIS

    Cioloş a recunoscut azi că s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, cu care a discutat despre situaţia politică din ţară, situaţia economică, preşedinţia României la Consiliul UE”. Întrebat dacă va candida la preşedinţia României, în alegerile din decembrie, împotriva lui Iohannis, Cioloş a spus:

    ”Nu pun problema de adversitate cu nimeni. Dacă o să candidez la preşedinţia României, nu o să o fac să fiu în adversitate cu cineva, ci ca să propun un proiect politic. O să propun un proiect politic şi cetăţenii români vor alege cel mai bun proiect politic. Nu văd de ce ar putea fi vorba de adversitate sau de neînţelegeri cu cineva. Trăim într-o ţară democratică. Am un respect faţă de domnul preşedinte, cu care am colaborat şi care m-a susţinut. M-a nominalizat şi m-a susţinut şi sunt convins că şi domnul preşedinte Iohannis împărtăşeşte aceleaşi idealuri şi obiective pentru mai bine în România. Nu văd de ce asta ar fi o problemă. Cred că acest gen de idee că eu sunt în conflict cu domnul Iohannis foloseşte probabil unora, dar nu celor care vor să vadă că lucrurile merg mai bine în România”.

  • O lovitură năucitoare pentru Dragnea. Baronul de Dâmbovița a plecat din PSD! Care vor fi consecințele?

    Adrian Țuțuianu, un fost aliat al lui Liviu Dragnea, și-a dat demisia din PSD. Senatorul de Dâmbovița, pentru multă vreme președinte al Consiliului Județean, a fost, în ultimul an, unul dintre contestatarii președintelui PSD.

    În 2016, imediat după câștigarea alegerilor, Liviu Dragnea s-a bucurat din plin de susținerea senatorului, șeful unei organizații județene în care social-democrații au câștigat peste 60% din voturile valabil exprimete.

    Dragnea l-a numit rapid șeful Comisiei de Control al SRI, apoi, pentru o vreme, a fost ministrul Apărării, fiind demis brutal de liderul PSD din cauza faptului că nu i-a făcut jocul în negocierea contractelor din domeniul apărării.

    Trecerea lui Adrian Țuțuianu la Pro România nu înseamnă numai o lovitură de imagine pentru PSD, ci mult mai mult. Liviu Dragnea, în perspectiva alegerilor europarlamentare, pierde un fief electoral, un județ roșu, voturile migrând spre partidul lui Ponta.

    De asemenea, Țuțuianu, fiind un lider al PSD, plecarea lui va reprezenta un semnal puternic și pentru alți parlamentari nehotărâți, existând șanse ca un număr tot mai mare de pesediști să se îndrepte spre Pro România.

    „În luna noiembrie 2018, urmare a semnării Scrisorii privind situația Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea a decis excluderea mea în maniera pe care o cunoașteți, singura vină fiind delictul de opinie. De altfel, rând pe rând, lideri importanți ai acestui partid au fost excluși sub diverse pretexte: Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Valeriu Zgonea, Mihai Chirică, Marian Neacșu (sunt doar câteva exemple). Mandatul lui Liviu Dragnea la conducerea PSD va rămâne ștampilat de această regulă: eliminarea tuturor celor care au gândit altfel”, a scris senatorul pe pagina sa de Facebook.

    Faptul că la o zi după demisia lui Țuțuianu, nici Liviu Dragnea, nici Codrin Ștefănescu, pitbull-ul său, n-au reacționat arată că evenimentul a provocat o stare de șoc la nivelul partidului.

    Mai mult, Adrian Țuțuianu, fost ministru al Apărării, a pornit un atac la adresa lui Liviu Dragnea în care îl acuză pe acesta din urmă că pune în pericol strategia de apărarea a României:

    „La data de 1 august 2017, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost prezentat și adoptat Planul de înzestrare a Armatei Române pentru 2017-2026. Planul de Înzestrare fusese, cel puțin declarativ, susținut de PSD prin vocea lui Liviu Dragnea. Mai mult, acest plan de înzestrare reprezintă o necesitate a Armatei Române în actualul context global de securitate, dar și un angajament al PSD și al întregii clase politice… după un an și jumătate, constatăm că multe din aceste proiecte vitale se află în diferite stadii de amânare și nerealizare! Cauzele: iresponsabilitate politică, superficialitate guvernamentală, încercarea de rezolvare a unor probleme personale cu banii țării”, a scris senatorul Țuțuianu pe pagina sa de Facebook, promițând să revină cu amănunte în legătură cu încercările lui Liviu Dragnea de a compromite înzestrarea Armatei Române.

    Cinci consecințe politice pentru PSD a plecării lui Adrian Țuțuianu la Pro România:

    1. Creșterea tensiunilor interne în PSD. Contestarea lui Liviu Dragnea va fi mai vocală, mulți parlamentari simțind pericolul prăbușirii în alegeri.
    2. Pierderea județului Dâmbovița fragilizează PSD din perspectiva alegerilor europarlamentare. În 2016, peste 100.000 de voturi au venit din acest județ – o pondere de 1,4%. Adică, în loc de 45,48% cu cât a câștigat PSD alegerile, ar fi avut 44%. Nu ar mai fi reușit să facă majoritatea numai cu ALDE (5,6%).
    3. Parlamentarii PSD nemulțumiți vor avea un imbold puternic să încerce schimbarea lui Liviu Dragnea de la conducere, având o variantă de fugă.
    4. Întărirea Pro România și devenirea acestui partid o variantă pentru cei din PSD reprezintă o lovitură importantă pentru Liviu Dragnea a cărui piedestal începe să se prăbușească.
    5. Popularitatea liderului PSD a căzut sub cinci procente, el devenind un președinte fără prea multe perspective politice, promisiunile sale nemaiavând puterea să susțină unitatea partidului.

    Citiți și

    Codrin le face în ciudă sibienilor: „Voi reveni aici. Epoca Iohannis se va sfârşi anul acesta. PSD va câştiga alegerile”

    Oreste: „Alertă de gradul zero. Fiți pregătiți să apărăm România! Banda de interlopi a lui Stalin de Teleorman capturează tot”

    „NU cedăm! Fără ordonanţa care anulează condamnări”. Nou protest, marţi seară, în Piaţa Victoriei, ora 18.00

  • De ce îi va fi greu lui Dragnea să ajungă premier deși își dorește din tot sufletul?

    Adoptarea de către guvern a ordonanței lui Tudorel Toader ar crea posibilitatea ca Liviu Dragnea să ajungă, teoretic, șef al Executivului.

    În cazul în care Viorica Dăncilă ar adopta ordonanța prin care se crează posibilitatea reînceperii proceselor soluționate definitiv de la Înalta curte de Casație și Justiție, decizia în Dosarul Referendumul va fi desființată. În consecință, președintele PSD ar scăpa de condamnarea penală, îndeplinind condițiile legale pentru funcția de prim-ministru.

    „Nu se dau ordonanțe și legi pentru interesul unei (sau câtorva) persoane! Noua Ordonanță de Urgență anunțată este mai ticaloasă și mai golanească decat faimoasa Ordonanță 13 din 2017! Cea din ianuarie 2017 se referea la niște fapte penale de care fusese acuzat Dragnea, dar măcar se aplica la toți cei care aveau acuzații similare! Acum se dă o ordonanță care-l ajută doar pe Dragnea…”, scrie Victor Ponta pe Facebook.

    Liviu Dragnea își dorește foarte mult această funcție. Adoptarea Ordonanței 13 de la sfârșitul lunii ianuarie 2017 avea rolul de a deschide o cale pentru anularea condamnării.

    Presiunile făcute de liderul PSD și cercul său de apropiați asupra lui Tudorel Toader are legătură cu modificarea legislației, astfel încât Liviu Dragnea să scape de condamnările penale.

    În cazul în care ordonanța desființării sentințelor definitive ar trece, de a doua zi, poziția de premier a Vioricăi Dăncilă ar fi amenințată. Dragnea va face tot posibilul să se mute cât mai repede la Palatul Victoria.

    Din acest motiv, actualul premier se va gândi de două ori înainte de a semna ordonanța propusă de ministrul Justiției.

    Un alt obstacol în calea liderului PSD este Klaus Iohannis. În cazul în care Viorica Dăncilă ar demisiona, e greu de crezut că președintele României ar accepta propunerea ca Liviu Dragnea să devină premier.

    Iohannis va face tot posibilul să creeze o nouă majoritate parlamentară, astfel încât să preia controlul organizării alegerilor prezidențiale, să nu existe încercări de modificare a legislației electorale sau furt de voturi, operațiuni la care Dragnea e specialist.

    Pe de altă parte, liderului PSD, în contextul prăbușirii partidului, a plecărilor și a conflictului intern, i-ar fi greu să obțină susținerea majorității parlamentare. În situația actuală, Liviu dragnea n-ar putea miza pe voturile UDMR.

    Tudorel Toader a făcut propunerea cu ordonanța, cel mai probabil, să scape de presiunile venite dinspre conducerea PSD. A zis, OK, vreți să scăpați de condamnările penale? Uite, scriu cea mai ticăloasă ordonanța posibilă, una care desființează deciziile definitive și i-o duc pe tavă primului-ministru s-o semneze.

    Ministrul Justiție a mutat astfel cartoful fierbinte de la el din prăvălie, la Dragnea în sufragerie. Nimeni nu-i poate reproșa nimic. „Avem draftul scris”, a declarat el.

    Ticăloșia cea mai mare atât a lui Tudorel Toader cât și a lui Liviu Dragnea e aceea că au dus sistemul de justiție la abator și-l hăcuiesc, tranzacționându-l pe bucăți. Cine o să-i uite vreodată pentru haosul creat?

  • Traseistul penal Marin Anton, preşedintele PNL Giurgiu: „Dacă apare amnistia, copiii şi nevasta mea votează PSD-ul”. Dați-l afară din PNL sau vă faceți praf!

    PNL are de rezolvat o uriaşă problemă de imaginea: furunculul politic Marin Anton, preşedintele organizațeiei județene PNL Giurgiu. Acesta a făcut vineri o declarație catastrofală, care se adaugă profilului său unsuros şi tranzacționist. Un PSD-ist în haine liberale.

    Marin Anton a declarat vineri, într-o conferință de presă, că va avea „o problemă” acasă dacă PSD dă amnistia, pentru că familia lui va vota cu partidul lui Dragnea. Mai mult, liderul PNL Giurgiu îl simpatizează pe Ciordache, şobolanul Ordonanței 13 şi al atâtor malversațiuni politico-juridice!

    • „Nu ma întrebați de legile justiției, iarăşi sunteți cu funia în casa spânzuratului. De ce mă întrebați pe mine? Eu sunt subiectiv la subiectul asta, nu am cum să nu fiu subiectiv. Am o problemă, v-am zis, acasă. Dacă apare amnistia, am o problemă acasă cu copiii, au zis că cel puțin o dată vor vota PSD-ul. Dacă dau chestia asta cu amnistia, «noi o dată vom vota PSD-ul», nu ştiu la care alegeri, dar indiferent de situație, «noi o dată vom vota PSD-ul, pentru că ți-a adus liniştea». Asta e… şi cu nevastă-mea…”
    • „Eu am o părere bună despre Iordache”.

    Marin Anton este un celebru traseist penal.

    Traseist, pentru că a sărit dintr-un partid în altul precum lăcusta de pe un pai pe altul. Aşadar:

    Marin Anton – PMP
    • a fost membru PNL-Tăriceanu („recomandat” de calitatea sa de fost director la RAFO Oneşti, supranumită „JAFO”);
    • a trecut la PDL (perioadă în care a ocupat funcţii importante în Guvernul Boc, inclusiv secretar de stat în Ministerul Transporturilor);
    • a revenit la PNL (în perioada USL-istă) pentru a ajunge deputat de Giurgiu, în 2012;
    • a trecut la PMP, pe când acest partid era jucăria Elenei Udrea;
    • s-a înrolat în UNPR-ul „bunului meu prieten Gabi Oprea”;
    • a revenit din nou în PNL, fiind numit preşedintele organizației județene Giurgiu.

    Penal, pentru că DNA l-a trimis în judecată, pe 8 ianuarie 2018, pentru luare de mită. Şi nu orice mită, ci una uriaşă: 23 de milioane de lei, adică 5,3 milioane de euro la cursul de atunci! Marin Anton a luat această mega-şpagă de la compania care în 2009 a construit noul terminal de la Aeroportul Otopeni.

    Ce spun procurorii DNA despre Marin Anton (rechizitoriu devastator)

    Marin Anton – PDL

    „În anul 2009, se afla în derulare un contract modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adițional nr. 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal. Statutul țării noastre de membru al UE, precum şi perspectiva aderării la spațiul Schengen, impunea o reactualizare a obiectivului de investiții, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a unor indicatori tehnico-economici actualizați.
    Compania internațională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul şi întreaga documentație către beneficiar – Compania Națională Aeroporturi Bucureşti (C.N.A.I.B.) – la finalul anului 2008 şi urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obținerea avizelor şi aprobărilor necesare demarării lucrărilor.
    Cu toate ca C.N.A.I.B. a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanțare, lucrările pe şantierul Otopeni stagnau.
    În aceste împrejurări, în perioada iunie – noiembrie 2009, inculpatul Anton Marin, în calitatea menționată mai sus, a acceptat promisiunea şi ulterior a primit, de la reprezentantul filialei din România a companiei internaționale care avea în executare contractul de modernizare la aeroportul Otopeni (martor în cauză), suma totală de 22.760.654 de lei (aproximativ 5,3 milioane de euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuție a lucrărilor.
    Banii respectivi au fost primiți de inculpat pentru a aviza, în perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentația privind obiectivul de investiții <<Dezvoltare şi Modernizare Aeroport Internațional Bucureşti – Otopeni (…)>>, nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizați ai obiectivului de investiții menționat mai sus, precum şi aprobarea continuării lucrărilor şi a finanțării obiectivului respectiv.
    Ca urmare a acestor demersuri, proiectul de hotărâre de guvern a fost adoptat, fiind emisă Hotararea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adițional nr. 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internațional Bucureşti – Otopeni, având ca părți Compania Națională Aeroportul Internațional Henri Coandă – Bucureşti şi societatea omului de afaceri.
    Banii au fost primiți de inculpatul Anton Marin prin intermediul unei societăți comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.
    Inculpatul Anton Marin a beneficiat de ajutorul inculpatului Ionescu Adrian Mihai, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaționale, i-a specificat acestuia <<pretențiile>> primului inculpat, precum şi modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internațională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 de lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate.
    Suma de bani obținută în modalitatea de mai sus a fost folosită în interesul firmei unde inculpatul Anton Marin era asociat.”

  • Băsescu despre Ponta: „Neputinciosul guraliv a fost blocat de incompetenţa proprie. Nu a fost capabil să construiască nici măcar un metru de drum la 4 benzi dincolo de Comarnic”

    Victor Ponta a rămas același iresponsabil vesel, imatur politic, castrat de orice urmă de moralitate. El amestecă dezvăluiri valoroase despre fostul său tovarăș Dragnea cu halucinații în care implică și DNA sau Președinția României.Sâmbătă, la Ploiești, într-o conferință de presă, Ponta a spus că fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, e „vinovată personal” pentru eşecul construirii autostrăzii Comarnic-Braşov, și că fostul preşedinte Traian Băsescu „a folosit DNA pentru a bloca acest proiect”.„Pentru Comarnic-Braşov, doamna Kovesi personal este vinovată. Domnul Băsescu, când a fost învestit domnul Rus ca ministru, i-a spus public: «Vedeţi că aveţi probleme». Nu era nicio problemă. El nu voia să facem noi Comarnic – Braşov. După care a făcut o sesizare la DNA, la doamna Kovesi, doamna Kovesi nu ştiu ce a făcut cu dosarul că uite, suntem în 2019 şi nu a mai apărut, dar s-a apucat să investigheze şi vă poate spune actualul şef al CNAIR, care atunci era tot şef şi care, dacă aţi văzut, vreo trei ani a dispărut ca să… Da, a fost o decizie politică prin care domnul Băsescu a folosit DNA-ul ca să ne blocheze acel proiect”.Replica lui Traian Băsescu a venit pe Facebook.* „Când «neputinciosul guraliv» devenea premier, în mai 2012, Guvernul Boc a lăsat terminată autostrada Bucureşti – Ploieşti. În aceste condiţii, «neputinciosul guraliv» şi «plagiator glorios», pe numele său de scenă Victor Viorel Ponta, nu a fost capabil să construiască nici măcar un metru de drum la 4 benzi dincolo de Comarnic, deşi a fost premier din aprilie 2012 până în noiembrie 2015”.* „Ponta a minţit oamenii că măreşte acciza la combustibil ca să construiască autostrăzi. A băgat banii din acciza suplimentară la combustibil în buzunarul clientelei PSD şi a pierdut şi cofinanţarea de la BEI + BERD”.* „Dacă cineva l-a blocat pe Ponta să construiască autostrada Comarnic – Braşov, acel cineva se numeşte «incompetenţa proprie». Sau poate spune «neputinciosul guraliv», dacă tot are chef de vorbă, de ce au retras BEI şi BERD finanţarea pentru autostrada Comarnic –Braşov?”
  • Ioan Rus: „PSD se îndreaptă spre dezastru cu viteza luminii. În curând se va prăbuși sub 20%. În ritmul ăsta, se alege praful de PSD!”

    Ioan Rus, fost ministru de Interne din partea PSD si fost lider al „Grupului de la Cluj”, e convins că PSD se va prăbuși în perioada imediat următoare sub 20%, întrucât „pierde electorat prin toți porii, din pricina lui Liviu Dragnea și a gravelor incapacități guvernamentale”.

    Trecut la Pro România (partidul lui Victor Ponta), Rus face o analiză severă pentru Podul.ro.

    • „Derapajele conducerii PSD și erorile comise la guvernare vor avea un impact major asupra electoratului tradițional al social-democraților”.
    • „Indiferent de sumele cu multe zerouri pe care Liviu Dragnea le oferă atunci când comandă sondaje coafate, adevărul nu mai poate fi ascuns: PSD se prăbușește cu viteza luminii în preferințele electorale”.
    • „Având în vedere prestațiile PSD și ale lui Dragnea, eu sunt convins că partidul se îndreaptă spre dezastru. Nu este deloc exclus ca PSD să se prăbușească, în scurt timp, sub 20%”.
    • „Oricâte eforturi financiare va face Dragnea pentru a salva aparențele, îi va fi imposibil să ascundă faptul că PSD se pregătește să se transforme într-un partid de duzină. În ritmul ăsta, este inevitabil să se aleagă praful de PSD”.
    • „Guvernul Dăncilă este extrem, extrem de slab”.
    • „Sper ca guvernanții PSD-ALDE să nu ia unele decizii ce pot comporta efecte perverse. Cu astfel de incompetenți la Palatul Victoria, efectele perverse pot duce la sabotarea economiei naționale, ceea ce ar reprezenta un dezastru de proporții. Riscul acesta există, fiindcă în Guvern nu sunt specialiștii de care România are nevoie, ci propagandiștii PSD”.
    • „Semnele din economie sunt negative. S-au luat decizii riscante, controversate, fără studii de impact, fără analize aprofundate. Nu așa se guvernează o țară”.
  • VIDEO. După ce i-a găzduit cu drag pe cei 4 asasini ai lui Dragnea, Stoiceasca binemerită primul loc pe lista PSD

    VIDEO. După ce i-a găzduit cu drag pe cei 4 asasini ai lui Dragnea, Stoiceasca binemerită primul loc pe lista PSD

    Totul a început cu un mesaj scurt, pe Facebook, al lui Robert Turcescu (gazetar de profesie, deputat PMP):

    „Surse: Dragnea şi-a anunțat apropiații că Alessandra Stoicescu (Antena 3) va deschide lista PSD pentru alegerile europarlamentare!”

    Replica împricinatei a venit printr-un mesaj la fel de scurt, pentru stiripesurse.ro:

    „Inițial am crezut că glumiți. Eu nu urmăresc pietricelele în apă aruncate de Turcescu.”

    N-a confirmat, dar nici n-a infirmat. Parcă-parcă a lăsat o portiță (sau o poartă mare, de cetate) deschisă spre o candidatură de genul celei anunțate de Turcescu.

    Alessandra Stoicescu ar binemerita o asemenea răsplată. Ea este cea care l-a găzduit pe Liviu Dragnea, cu multă ospitalitate, când liderul PSD a anunțat că-l caută cei patru asasini tocmiți de Soros, ca să mi-l omoare pe l-apus de soare, la restaurantul de la Athénée Palace. A fost o regie grosolană, cu Stoiceasca încercând să pară mirată – vai, domnule Dragnea, chiar aşa? / chiar aşa, draga mea… şi de-o fi să mor, tu să le spui lor…

    Şi multe alte regii şi jocuri şi combinații a făcut Stoiceasca în folosul PSD, partidul său de suflet şi de portofel.

    Trei întrebări, totuşi, s-ar impune.

    1. De ce-ar pleca Stoiceasca la Parlamentul European, când PSD o plăteşte la fel de bine – sau poate chiar mai bine – la Antena 3?
    2. Ştie Dragnea că Stoceasca e fina lu’ Firea?
    3. Ştie Dragnea că Stoiceasca a fost bursieră Soros?
  • „Mesajul UE către PSD-ALDE: «Nu veți scăpa basma curată, știm ce agendă aveți și vă vom opri!»”

    Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, spune că propunerea votată în Parlamentul European denotă că UE a dat un răspuns foarte clar majorității PSD-ALDE: „Nu veți scăpa basma curată, știm ce agendă aveți și vă vom opri!”.

    Mureșan a explicat pentru Mediafax:

    • „Sutele de mii de români care au ieșit în stradă în ultimii doi ani au cerut ca Uniunea Europeană să-i ajute mai mult în lupta cu politicienii care atacă statul de drept, atacă independența justiției și atacă valorile europene”.
    • „Astăzi, Uniunea Europeană a dat un semnal foarte puternic tuturor oamenilor cinstiți. Parlamentul European a votat propunerea ca, în viitor, fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept. Este o propunere necesară. Asta așteaptă oamenii”.
    • „De ce îi deranjează atât de mult această propunere pe cei de la PSD–ALDE? Fiindcă PSD și ALDE vor să atace în continuare justiția, iar prin acest mecanism împiedicăm atacurile guvernanților la statul de drept”.
    • „Mecanismul prevede ca, în cazul încălcării statului de drept de către guvernanți, fondurile europene să fie suspendate, fără însă ca beneficiarii finali ai fondurilor europene să fie afectați”.
  • Lista PLUS la europarlamentare. Plus super-comisia care dă „notă de trecere”: Mihaela Miroiu, Mircea Dumitru, Sorin Ioniţă, Liliana Popescu

    PLUS, partidul condus de Dacian Cioloş, a prezentat azi lista de candidaţi la alegerile europarlamentare votaţi de intern de membrii partidului. Fostul premier este, evident, cap de listă.

    Primii 5 clasați, în urma votului membrilor PLUS: Dacian Cioloș, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Liviu Iolu, Alin Mituța.

    Punctajul obținut în urma votului membrilor reprezintă 30% din punctajul final. 40% din scorul final e reprezentat de evaluarea competenței candidaților de către o comisie formată din figuri remarcabile ale vieţii publice, din mediul universitar, oameni credibili, fără legătură cu partidul, fără interese, dar care pot oferi un punct de vedere profesional asupra calităţii candidaţilor: Mihaela Miroiu (profesor SNSPA București) – foto dreapta, Liliana Popescu (prorector SNSPA București), Mircea Dumitru (rector Universitatea București) – foto stânga, Sorin Ioniță (Expert Forum), Elena Calistru (Funky Citizens).

    Iată anunţul făcut pe site-ul PLUS:

    • Marți, 15 ianuarie 2019, la ora 19.00, s-a încheiat votul intern al tuturor membrilor PLUS pentru desemnarea candidaților partidului la alegerile europarlamentare. 43 dintre cei 152 de candidaţi PLUS (22 de femei și 21 de bărbați) au trecut de prima etapă a evaluării în interiorul partidului.
    • Liviu Iolu

      Și-au exprimat votul 4.809 membri (66,2% din totalul de 7.262 de membri confirmați ai partidului).

    • Numărul de voturi obținute va reprezenta baza de evaluare a criteriului de atractivitate electorală, care va avea o pondere de 30% din scorul final obținut de fiecare candidat.
    • În faza următoare, o Comisie de selecție va evalua criteriul competenței candidaților (40% din scorul final). Cei 43 de candidaţi urmează să fie evaluați de Mihaela Miroiu, profesor SNSPA București, Liliana Popescu, prorector SNSPA București, Elena Calistru, Funky Citizens, Mircea Dumitru, rector Universitatea București, și Sorin Ioniță, Expert Forum.
    • Ramona Strugariu

      Evaluarea candidaturilor va avea loc în perioada 16 – 22 ianuarie, timp în care aceştia nu au voie să contacteze membrii comisiei, doar cei din urmă având acest drept.

    • Dacă prima etapă a selecţiei va conta în evaluarea finală în proporţie de 30%, cea de a doua va reprezenta 40% din finalul evaluării.
    • În a treia fază, Biroul Național al PLUS rezultat în urma Convenției Naționale, care va avea loc la sfârșitul lunii ianuarie, va evalua al treilea criteriu – diversitatea și meritul organizațional (30% din scorul final).