ziaristii.com

Categorie: News

  • „O să mergem la rupere de oase!” PSD şi-a dezvăluit strategia în relația cu statul de drept

    Portavocea PRM-istă a PSD, Codrin Ștefănescu (secretar general al partidului), la Antena 3:

    • „Sistemul merge la rupere de oase. O să mergem şi noi tot la rupere de oase. Hai, băieți, să vedem cine are oasele mai tari!”
    • I-a cerut lui Tudorel Toader să mai dea „nişte ordonanțe de urgență”, ca să „destructureze Sistemul”.
    • „Cei mai buni specialişti, cei mai buni jurişti din țară au lucrat la documentul prin care Klaus Iohannis va fi acuzat de înaltă trădare. Au găsit multe alte capete de acuzare, extraordinar de multe. E horror!”
    • A pronunțat şi un nume de „specialist-jurist”: Eugen Nicolicea. „Regret că domnul Nicolicea nu este ministrul Justiției!”

  • CĂLĂUL justiţiei nu se opreşte! Tudorel Toader: „Trebuie luate măsuri radicale”

    El e călăul Justiţiei independente! Cu el la butoane, România îşi îngroapă profesional magistraţii şi omoară democraţia. În ciuda opoziţiei totale a Europei, care cere: OPRIŢI ATACUL la statul de drept, renunţaţi la schimbările legislative care afectează lupta anticorupţie, repuneţi în poziţii de putere procurorii-şefi. Sunt recomandări (a se citi OBLIGAŢII) din ultimul Raport MCV, pe care însă acest ministru al Justiţiei le aruncă la coş, cu riscul de a trimite la gunoiul Europei această ţară şi aşa şubredă.Dar el nu se opreşte. Vrea să ucidă cu mâna lui independenţa justiţiei.Asta reiese şi din declaraţia sa de mai jos, unde a spus că nu știe ”căror fapte i se datorează mulțumirea președintelui Iohannis față de prestația procurorului general Augustin Lazăr”, deoarece el crede că „motivele pentru demiterea lui Lazăr sunt mai clare decât în cazul Codruței Kovesi”.

    MAI RĂMÂNE SĂ STRIGE „JOS JUSTIŢIA!”

    Tupeu? Nu. Mizerie ordinară. Nicio dovadă clară, în afară de cele fabricate de aparatul său de manipulare. Vi se pare prea mult? Atunci citiţi mai jos o declaraţie şi mai gravă. O ameninţare directă la adresa justiţiei independente.”Vom face apel din nou la decizia Curții Constituționale care ne va spune aceeași dezlegare și ne va spune că tocmai a dat o decizie în cazul Kovesi care se aplică și aici. Nu cred că cineva se mai îndoieste că trebuie luate măsuri radicale. Tot românul a văzut aceste abuzuri care au iesit la suprafaţă”, a declarat Tudorel Toader, în urmă cu câteva minute, la televiziunea sa de suflet.

    MARIONETE PENTRU BARONI

    Şi mai aveţi nevoie de o dovadă că nu se opreşte? Atunci numele ei e Adina Florea. Cea propusă de el la şefia DNA. Cine e persoana? Una care spunea că nu-i o problemă să nu fie independentă ca procuror. Adică, poate lucra la comandă politică. Iar Toader o susţine, evident:”Voi trimite președintelui și declarațiile de la CNSAS, ca să vadă că toate propunerile mele nu au avut legături cu Securitatea și să vedem ce mai inventează președintele atunci”, spune ministrul Justiției despre refuzul lui Iohannis de a-i numi flebleţea în fruntea DNA.Ce face practic Tudorel Toader şi în această seară, de Sf. Ion? O blasfemie anti-UE. Căci ultimul Raport MCV i-a cerut explicit, şi lui şi colegilor săi din alianţa PSD-ALDE, să RENUNŢE de îndată la toate aceste nebunii anti-justiţie.

    TOATĂ EUROPA SPUNE „STOP”!

    Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, GRECO (grupul statelor care luptă împotriva corupţiei), grupurile parlamentare ale celor mai importante familii politice europene (popular, socialist, ALDE, verzi etc.) şi nu în ultimul rând Consiliul Uniunii Europene au cerut explicit României să renunţe la ceea ce a anunţat astă-seară că va face Tudorel Toader.Iată doar ultimul avertisment al Consiliului Uniunii Europene:„Consiliul Uniunii Europene salută concluziile raportului MCV elaborat de Comisia Europeană şi îndeamnă România să elimine sursele de preocupare şi să adopte recomandările formulate, inclusiv cele ale Comisiei de la Veneţia şi ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO)”, arată un comunicat al secretariatului general al Consiliului UE.Concluzia? Toader vrea să le arate lui Dragnea şi Tăriceanu că le e fidel până la capăt în operaţiunea lor de a întoarce România din drumul ei occidental. Iar „felia” lui în acest plan e simplă: distrugerea justiţiei din interior, prin mazilirea şefilor de Parchete care nu răspund la control politic, şi promovarea în locul lor a unor cârpe din magistratrură pe care să-şi şteargă baronii picioarele.

  • Pavel Abraham: „Românii sunt slugi de profesie”. Dar dacă nu vrem să fim slugi, ne împuşcă generalul-milițian

    Generalul în rezervă Pavel Abraham, fost şef al Poliției Române, bătăuş profesionist la Mineriada din 13-15 iunie 1990, face o afirmație jignitoare la Antena 3: „Românii sunt slugi de profesie”. Vorbele sale otrăvite au venit ca „evaluare” la situația – nedorită de Abraham – ca preşedintele Klaus Iohannis să fie votat pentru un nou mandat la Cotroceni.

    Până şi gazda emisiunii, Alessandra Stoicescu, a rămas blocată: „Hai, nu fiți rău! Sper că e o metaforă”. Abraham, în prezent avocat şi vector anti-justiție, a bălmăjit ceva, dar nu şi-a retras oribila afirmație.

    Pentru a-şi întări părerea despre Iohannis, generalul-milițian a decretat: „Trebuia suspendat de mult!”

    Când un invitat a spus că s-ar putea să fie mai complicat acum, când avem preşedinția Consiliului UE, Abraham a replicat, ironic-bădăran: „Atunci să-l lăsăm, să vedem cât de mult poate să-şi mai bată joc de România”.

    Pavel Abraham este cel care a spus, în timpul protestelor împotriva Ordonanței 13, în februarie 2017, că „organele statului pot folosi, în mod democratic, inclusiv muniție reală împotriva manifestanților”. Adică muniție de război.

    Aşadar, Abraham ne consideră pe noi, românii, slugi de profesie, dar dacă ne revoltăm, neacceptând să fim slugi de niciun fel, e bine să fim împuşcați de către slugile de profesie aflate în solda lui Dragnea & Carmen Dan! E vraişte în creieraşul cufundat în osânză al generalului-milițian.

  • Klaus Iohannis se opune statului polițienesc. Atacă la CCR electroșocurile pe care vor să ni le aplice PSD şi ALDE

    Președintele Klaus Iohannis a atacat luni la Curtea Constituțională legea care permite polițiștilor să utilizeze dispozitive cu electroșocuri, arătând că acestea „reprezintă o măsură disproporționată”.

    Printre alte prevederi contestate de șeful statului se numără două bazate pe o sintagmă care nu a fost definită cu precizie: „motive verosimile”.

    „Motive verosimile”

    1. Polițistul are dreptul să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei în situația în care „acesta încalcă dispozițiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală”.

    Sintagma „motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigențelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie și claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată în sesizarea Cotroceniului.

    2. Polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției atunci când „din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală”.

    „Având în vedere faptul că o astfel de măsură reprezintă o restrângere a exercițiului libertății individuale, apreciem că modul general de formulare a acestor cazuri este unul lipsit de claritate și precizie, fiind de natură să încalce exigențele stabilite de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale”, se arată în sesizare.

    Președintele Iohannis a criticat și tehnica de adoptare a legii, precizând că nu are avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

    Comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale

    SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice

    Legea supusă controlului de constituționalitate are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creșterea capacității de intervenție în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar și a celor necesare asigurării unei protecții juridice și fizice a personalului angajat.

    I. Motive extrinseci de neconstituționalitate

    1. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice a fost adoptată de Senat cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 119 și art. 147 alin. (4) din Constituție

    Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT. Potrivit art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, CSAT „d) avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea naţională; 2. organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.

    În primul rând, potrivit art. II pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate, prin modificarea art. 26 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, printre atribuțiile principale ale acesteia sunt incluse măsuri de prevenire și combatere a terorismului.

    Conform art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, „Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele caracteristici: a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive; b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică; c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora; d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite”.

    Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României „(1) Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate; (2) Activitatea pentru realizarea securităţii naţionale este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”.

    În aceste condiții, reglementarea ca atribuție principală a aplicării de „măsuri de prevenire și combatere a terorismului” de către o autoritate a administrației publice centrale, Poliția Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un „organ de stat cu atribuții în domeniul securității naționale”. Or, în aceste condiții, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea și funcționarea unei instituții cu atribuții în domeniul securității naționale, fără avizul CSAT, încalcă competența de avizare și rolul prevăzut de art. 119 din Constituție a acestei autorități constituționale.

    În plus, introducerea unei asemenea atribuții principale, fără corelarea acesteia cu atribuțiile celorlalte organe de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, a cărei realizare este organizată și coordonată de către CSAT lipsește norma de claritate și precizie, contrar exigențelor stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituție.

    De asemenea, potrivit art. II pct. 13 din legea supusă controlului de constituționalitate, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române este completat cu o serie de cazuri în care polițistul este îndreptățit să pătrundă „în orice mod, într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru: (…) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu”.

    În al doilea rând, având în vedere amploarea modificărilor realizate la nivelul Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și faptul că modificările aduse acestui act normativ sunt propuse de inițiatori pentru îmbunătățirea mecanismelor de care dispune Poliția Română în asigurarea ordinii publice, domeniul actului normativ se încadrează în domeniul pentru care competența de avizare aparține Consiliului Suprem de Apărare a Țării, având în vedere și considerentele dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale. Potrivit art. 1 din Legea nr. 51/1991 „Prin securitatea naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie”. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 realizarea securităţii naţionale se înfăptuieşte prin cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1 din acelaşi act normativ. Astfel, Curtea a constatat că realizarea securităţii naţionale nu reprezintă o proiecţie viitoare, ci este un proces continuu care menţine starea de securitate naţională existentă. În acest sens, Curtea a statuat că, spre deosebire de „apărarea ţării”, care presupune posibilitatea unei intervenţii active, dinamice în cazul unor atacuri sau al unor acţiuni ostile din exterior, „securitatea naţională” implică activităţi destinate menţinerii unei stări preexistente de linişte şi de siguranţă internă (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, paragraful 343).

    În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nerespectarea de către inițiatorii actelor normative a obligației legale conform căreia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională este contrară art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii şi ale art. 119 referitoare la atribuţiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (Decizia nr. 455/2018, Decizia 17/2015), situație valabilă și în prezenta cauză, prin raportare la considerente expuse anterior.

    2. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranţei publice a fost adoptată de Senat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum și cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție, respectiv a depășirii termenului constituțional de adoptare tacită, cu consecința încălcării principiului bicameralismului

    Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră competentă, în ședința din data de 25 iunie 2018. Legea dedusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută și adoptată cu depășirea termenului constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată.

    În data de 26 februarie 2018, proiectul de lege inițiat de Guvern a fost prezentat în Biroul permanent al Senatului, în calitate de primă Cameră competentă.

    Fiind însoțit de avizul Consiliului Legislativ emis în data de 21 februarie 2018, în data de 26 februarie 2018, ziua prezentării la Biroul permanent al Senatului, proiectul de lege a fost trimis pentru un raport comun la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări și Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. De asemenea, proiectul a fost trimis pentru aviz la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului și Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. În ședința din data de 14 mai 2018, plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

    Potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție: „Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”. Astfel, Constituția instituie o prezumție absolută, în virtutea căreia o inițiativă legislativă, chiar dacă nu a fost adoptată de o Cameră, se consideră adoptată prin simpla trecere a timpului. Prezumția se bazează pe o presupusă acceptare tacită a propunerii legislative și pe lipsa obiecțiilor primei Camere sesizate.

    Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile, prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen care privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte.

    În jurisprudența sa recentă, Curtea a statuat că „Legea fundamentală instituie, astfel, o prezumţie absolută, în virtutea căreia o iniţiativă legislativă, chiar dacă nu a fost adoptată de o Cameră, se consideră adoptată prin simpla trecere a timpului. Prezumţia se bazează pe o presupusă acceptare tacită a propunerii legislative şi pe lipsa obiecţiilor primei Camere sesizate. Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile, prevăzut la art. 75 alin. (2) din Constituţie, este un termen de decădere care priveşte raporturile constituţionale dintre autorităţile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, şi între acestea şi Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestui termen, dreptul şi, totodată, obligaţia primei Camere să dezbată o iniţiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de iniţiator. Ca efect al împlinirii acestui termen se naşte dreptul Camerei decizionale de a se pronunţa asupra iniţiativei adoptate în condiţiile art. 75 alin. (2) şi de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecinţa imposibilităţii membrilor primei Camere de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituţie propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeaşi este consecinţa şi pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula şi depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgenţă sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale” (Decizia nr. 646 din 16 octombrie 2018, par. 83).

    De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „termenele care privesc desfășurarea raporturilor constituționale dintre autoritățile publice, (…) în măsura în care nu se prevede altfel în mod expres, nu se calculează pe zile libere.” (Decizia nr. 233/1999). Totodată, în Decizia nr. 89/2010 Curtea a reținut că dispozițiile art. 101 din Codul de procedură civilă – potrivit cărora „termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul” – nu sunt aplicabile în dreptul public, supus regulii în virtutea căreia termenele, în acest domeniu, se calculează pe zile calendaristice, în sensul că se include în termen și ziua în care el începe să curgă și ziua când se împlinește.

    În jurisprudența sa recentă, Curtea a reținut că și termenele de 45, respectiv 60 de zile, prevăzute de art. 75 alin. (2) din Constituție „sunt termene ce privesc desfășurarea raporturilor constituționale dintre autoritățile publice, deci de drept public, astfel încât acestea se calculează pe zile calendaristice” (Decizia nr. 646/2018, par. 85).

    Prin raportare la art. 118 din Regulamentul Senatului care prevede că „Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoţite de avizele necesare”, termenul constituțional de 45 de zile de adoptare tacită, prevăzut de art. 75 alin. (2) din Constituţie, a început să

    curgă din data de 26 februarie 2018, dată când propunerea legislativă a fost prezentată în Biroul permanent al Senatului şi au fost sesizate comisiile permanente în vederea elaborării avizelor şi, respectiv, a raportului.

    Prin urmare, aplicând cele expuse anterior, termenul de 45 de zile de adoptare tacită s-a împlinit la data de 11 aprilie 2018, moment la care Senatul trebuia să constate că proiectul a fost adoptat tacit și să-l transmită Camerei Deputaților, care urma să decidă definitiv.

    Ca atare, la data de 14 mai 2018, plenul Senatului nu mai putea să modifice termenul de adoptare tacită prin prelungirea lui la 60 de zile, întrucât acesta se împlinise deja. De altfel, la această dată se împlinise chiar și termenul maxim constituțional de 60 de zile în care Senatul ar fi putut să se pronunțe asupra legii criticate în calitate de primă Cameră sesizată. Astfel, indiferent de termenul constituțional considerat a fi aplicabil, sancțiunea prevăzută la art. 75 alin. (2) teza a II-a din Constituție intervenise, fie la data de 11 aprilie 2018, fie la cea de 26 aprilie 2018, iar legea criticată trebuia transmisă Camerei decizionale în forma inițiatorului, ca adoptată tacit.

    Or, prin continuarea procedurii parlamentare după împlinirea termenului de adoptare tacită, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituție, situație constatată ca fiind neconstituțională și în jurisprudența recentă a Curții (Decizia nr. 646/2018, par. 90).

    Continuarea procedurii parlamentare s-a realizat și cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală în ceea ce privește modul de calcul al termenelor referitoare la desfășurarea raporturilor constituționale între autoritățile publice, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii în ansamblul său.

    II. Motive intrinseci de neconstituționalitate

    1. Art. II pct. 8 încalcă art. 1 alin. (5), prin raportare la art. 23 și art. 53 din Constituție

    Potrivit acestor modificări și art. 322 alin. (1) nou introdus, polițistul are dreptul să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei în situația în care „acesta încalcă dispozițiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală”. Sintagma „motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigențelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie și claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție.

    În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative” (Decizia nr. 1/ 2014). În acest sens, Curtea a constatat că „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat” (Decizia nr. 447/2013).

    În egală măsură, potrivit art. 324 alin. (1) lit. b), dispoziție nou introdusă, polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției atunci când „din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală”, iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite polițistului să conducă o persoană la sediul poliției este cazul în care „luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică”. Având în vedere faptul că o astfel de măsură reprezintă o restrângere a exercițiului libertății individuale, apreciem că modul general de formulare a acestor cazuri este unul lipsit de claritate și precizie, fiind de natură să încalce exigențele stabilite de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale.

    Potrivit art. 3212 nou introdus „poliţistul are dreptul de a utiliza bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când: a) utilizarea forţei fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat, sau b) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”.

    Având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrității fizice a persoanelor vizate, apreciem că folosirea de către polițist a dispozitivelor cu electroșocuri reprezintă o măsură disproporționată în raport cu scopul său prin raportare la art. 53 din Constituție.

    În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice este neconstituțională.

  • Cioloş demontează manipularea de la Guşă TV: „N-am fost la Viena de patru ani, nu m-am întâlnit cu Coldea acolo”

    Nu le-a reuşit manevra anti-Dacian Cioloş, vânturată pe axa Guşă-Realitatea TV-ZiardeCluj.ro! Liderul PLUS a demontat pe pagina sa de Facebook manipularea despre care ziaristii.com a vorbit în exclusitate ieri noapte, potrivit căreia el s-ar fi întâlnit cu Florian Coldea (ex-SRI) într-un restaurant din Viena. „Probele” ştirii erau două poze: una cu Coldea într-un avion, veche de când lumea şi folosită de toată presa în exces, alta cu zidul unei cafenele din capitala Austriei. Nimeni nu a confirmat făcătura vândută publicului cu mesajul: „Cioloş s-a întâlnit la Viena cu Coldea”.

    Aşa a sunat „ştirea”  care a rulat sistematic ieri pe Realitatea TV, ca la comanda lui Dragnea. „Ştire” în ghilimele, desigur, pentru că o ştire trebuie mai întâi verificată ca să fie ştire fără ghilimele. Iar „verificarea” în ce-a constat? Într-un copy-paste după o şi mai mare mizerie de presă, marca Antena 3, publicată de un site anonim din Cluj aflat pe lista scurtă a clienților din presă ai lui Dragnea-PSD.

    Cine a confirmat „întâlnirea”? Nimeni. Nu tu declaraţii, mărturii, imagini clare, vorbe de la chelneri, însoţitoare de bord, călători din avion, trecători, camere de luat vederi, înregistrări şi alte cele. Nimic-nimic. ZERO barat.

    Explicabil, având în vedere autorul intoxicării: Liviu Alexa, proprietarul „Ziar de Cluj” și NCN TV, care anul trecut a primit 93.000 de euro de la PSD, alături de alte „trompete” de presă ale sultanului de Teleorman: Doru Buşcu, Bogdan Chirieac, Răzvan Savaliuc, Marius Ghlizean, Mirel Palada, Marius Pieleanu.

    Dacian Cioloş a reacţionat azi pe Facebook:

    „Riscăm să devenim spectatori captivi ai unei lumi urâte, „împodobită“ cu minciunile din ce în ce mai disperate ale celor care ne guvernează. O lume în care scandalul, obscenitatea și nesimțirea încearcă să acopere corupția, nepotismul și inaptitudinea guvernanților.

    M-am obișnuit cu aberațiile spuse despre mine și despre activitatea mea. Am aflat că Soros ar fi tatăl meu, că sunt un ultranaționalist feroce, membru al unui partid în care nu am fost înscris niciodată și că puterile oculte de la Bruxelles îmi spun ce trebuie să fac.

    Mai nou, am fost preafericit de presa pro-PSD și cu darul ubicuității. Am întâlniri oculte cu Florian Coldea la Viena. Viena, în decembrie, e un loc plăcut, numai bun de vizitat, doar că nu am mai ajuns acolo de vreo patru ani. Pe domnul Coldea nu l-am mai văzut de prin 2016, când ne-am întâlnit, în cadru oficial, la un eveniment cât se poate de public.

    Dar ce contează adevărul sau bunul-simț? Scrie o publicație cvasianonimă că mă întâlnesc cu Coldea – așa trebuie să fie. Trec două zile în care minciuna este plimbată de „analiști“ aserviți pe la diverse emisiuni TV. Aceeași știre este publicată, pe urmă, în presa centrală, care „uită“ să verifice dacă informația nu este cumva o dezinformare, o minciună lansată de cei care se plâng că sunt asupriți de Statul Paralel. Abia apoi mi se oferă „dreptul“ de a comenta afirmații care nu au fost verificate cu mine înainte de a fi publicate.

    Ei bine, aceasta este o cale sigură de a otrăvi iremediabil societatea. De a ne transforma într-un popor speriat, neîncrezător și ușor manipulabil, în poporul perfect pentru a fi condus de Dragnea și de Vâlcov.

    România are nevoie de oameni ca voi, oameni onești, harnici și cu bun-simț, care să se implice în politică, hotărâți să schimbe democratic o clasă politică catastrofală pentru noi toți. Pe mine nu mă vor opri să fac tot ceea ce pot pentru a aduce această schimbare în bine.”

  • Operaţiunea MITITEII. Geoană şi Vanghelie, vizaţi de Liviu Dragnea pentru cârpirea imaginii PSD

    Sondajele care indică prăbuşirea scorului PSD, dar şi criza bugetară în care se afundă România sub actuala guvernare au sporit agitaţia şi tensiunile interne din partid. Liviu Dragnea este în vacanţă (nimeni nu ştie unde), însă oamenii săi caută diseparaţi soluţii pentru a salva barca social-democrată de la înec.

    Una dintre variantele de lucru care circulă la ora asta în PSD este ideea unui „mare pact între toți actorii politici de stânga pentru alegerile prezidențiale”, au povestit surse din partid pentru stiripesurse.ro.

    Potrivit surselor citate, liderii PSD ar fi avut discuții exploratorii cu fostul președinte al partidului, Mircea Geoană, dar și cu fostul primar PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie, pentru „unirea tuturor energiilor” la prezidențiale. Cei doi au format un tandem puternic atunci când Mircea Geoană a condus PSD şi au încercat să combine imaginea intelectualului (Geoană) cu cea „apărătorului săracilor” (Vanghelie) în operaţiuni gen „MITITEII” – participarea la serbări câmpeneşti în Parcul Izvor, cu mici şi bere, când Vanghelie era primar la sectorul 5.

    În cazul lui Geoană circulă zvonul că acesta ar putea să apară într-o funcție în Guvern la următoarea remaniere sau chiar pe un loc pe lista PSD la europarlamentare.

    Alţi posibili parteneri: Gabriel Oprea (UNPR) şi fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, mai anunţă sursa citată.

    Miza unor astfel de mutări ar fi stoparea prăbuşirii încrederii în PSD, a cărui imagine este puternic afectată de Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, dar şi consolidarea frontului anti-Iohannis, în perspectiva alegerilor prezidenţiale de la sfârşit de an.

  • PRĂBUŞIŢI complet! PSD – 16,4%, dacă mâine ar fi alegeri!!! Un sondaj IMAS confirmă căderea partidului lui Dragnea

    PSD e în plină cădere, ajungând la o intenţie de vot de 16,4% dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare, potrivit unui sondaj IMAS, la comanda Europa FM.

    Partidul lui Dragnea a fost depăşit la intenţia de vot de PNL, care ar strânge 17,1%.

    Locul al treilea ar fi ocupat de USR, cotat cu o intenţie de vot de 7,5%.

    ALDE se află la 6,3%.

    PLUS, partidul înfiinţat recent de Dacian Cioloş, ar strânge 5,3%.

    Pro România, formaţiunea condusă de Victor Ponta, are o intenţie de vot de 4,1%.

    UDMR e cotat cu doar 3%.

    Sondajul a fost realizat de IMAS la comanda Europa FM, în perioada 4-20 decembrie 2018. Interviurile au fost realizate prin telefon,utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), potrivit ziarului „Adevărul”.

    Cifrele mult mai mici decât de obicei, care însumează sub 60% în dreptul primelor 7 partide, pot fi explicate prin raportarea la numărului total de alegători din liste (peste 18 milioane), nu la numărul alegătorilor care spun că vor merge la vot (rareori peste 10 milioane). „Partidul” cu cei mai mulți alegători, în prezent, este cel al celor care nici nu vor să audă de vot – în jur de 40%.

  • Doi miniștri catastrofali sunt propuși să mai preia câte un minister!

    Premierul Viorica Dăncilă i-a trimis președintelui Klaus Iohannis propunerile de miniștri interimari: Rovana Plumb la Transporturi, Eugen Orlando Teodorovici la Dezvoltare Regională.Dacă Iohannis va accepta propunerile, cei doi vor conduce, pentru cel mult 45 de zile, câte două ministere:* Rovana Plumb – Fonduri Europene și Transporturi;* Orlando Teodorovici – Finanțe și Dezvoltare Regională.„Am propus desemnarea miniștrilor interimari pentru a asigura continuitate în activitatea guvernamentală în toate domeniile, inclusiv la Transporturi și Dezvoltare, portofolii-cheie în derularea unor proiecte importante de investiții. Este vital însă, având în vedere contextul actual, să găsim soluții definitive privind numirile titularilor pentru cele două funcții”, a spus Dăncilă, printr-un comunicat de presă al Guvernului.Portofoliile de la Transporturi și Dezvoltare Regională sunt vacante după ce Klaus Iohannis a respins câte două propuneri ale Vioricăi Dăncilă: Lia Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici, respectiv Ilan Laufer și Lia Olguța Vasilescu.

  • La mulți ani, Ioni şi Ioane! Purtați un nume mare, cel al Botezătorului

    Redacția ziaristii.com urează „La mulți ani!” tuturor celor care îşi serbează astăzi onomastica.

    Potrivit Ministerului de Interne, peste două milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, cei mai mulţi fiind bărbaţi, scrie news.ro.

    Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ionel, Ioana, Ionela, Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Ioneluş, Ionelaş, Jana, Jeana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia, Jan, Jean.

    Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul are loc a doua zi după Bobotează, pe 7 ianuarie.

    Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire:

    • 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului;
    • 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele);
    • 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

    Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

    Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

    Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

    De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

    În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

  • Partidul ROMEXIT. Fostul SRI-ist Dragomir, condamnat pentru corupţie, face politică „patriotică” anti-UE

    Fostul colonel SRI Dan Dragomir, condamnat în primă instanță într-un dosar de corupție, a anunțat duminică pe contul său de Facebook că va înființa un partid ”patriotic”, care va urmări ”afirmarea voinței suverane a intereselor românilor în UE”. Alături de Dragomir, care a fost reținut în 2016 în dosarul Black Cube, printre fondatori se numără și avocatul Dan Chitic – ambii fiind promovați intens de organul oficial de propagandă al Rusiei, site-ul Sputnik.

    Daniel Dragomir, fost colonel SRI condamnat în primă instanță pentru corupție, este inițiatorul ideii RomExit – ieșirea României din UE. El are peste 160 de articole dedicate în Sputnik, potrivit G4Media. Printre apelativele folosite de propaganda rusă la adresa lui se numără ”intelectual independent”, ”vedeta dezbaterii”, ”omul care a avut curaj să devoaleze combinaţiile statului paralel”.

    Ideea RomExit a fost promovată intens de Sputnik, la fel cum s-a întâmplat și pe Antena 3 sau România TV, unde Dragomir e invitat frecvent.