Un pensionar rus, în vârstă de 77 de ani, și-a arătat nemernicia pe față. Deși locuiește de 5 ani în SUA, unde, susține el, a beneficiat de tratamente spitalicești gratuite prin intermediul fiicei sale, îi detestă în continuare pe americani, fiindcă așa a fost învățat încă din copilăria pe care și-a petrecut-o în perioada sovietică.
Bătrânul declară că a părăsit Federația Rusă în 2018 pentru a se trata în SUA, fiind nemulțumit de regimul spitalicesc din țara sa. După ce americanii l-au repus pe picioare, „fugarul” visează să revină în patria lui, devenită una teroristă, ca să moară acolo!
Reporterul de ocazie: De cât timp sunteți în America?
Pensionarul rus: Din anul 2018.
Reporterul de ocazie: Care este principalul plus al Americii pe care ați reușit să-l înțelegeți?
Pensionarul rus: Am venit aici pentru doctor, iar acolo (în Rusia – n. red.) m-au tratat, dar nu așa calitativ ca aici. Și vedeți chiar acum că m-au adus cu mașina în mod gratuit. Tratamentul a fost gratuit și medicamentația la fel.
Reporterul de ocazie: V-au și tratat gratis.
Pensionarul rus: Tratează gratuit, da. Apoi, fiica mea are un apartament pe care l-a obținut cumva de la stat, l-a câștigat. Parcarea este lângă casă. M-am născut în Siberia. Acum aș vrea să mă întorc, pentru că mă simt bătrân la 77 de ani, numai ca să mor acolo (în Rusia – n. red.), nu aici (în SUA – n. red.). Urăsc America încă din copilărie.
Reporterul de ocazie: Din ce cauză urâți America?
Pensionarul rus: Așa m-au învățat. Uitați-vă ce oraș mare este New York-ul! Cum este de asigurat. Marginile bordurilor sunt acoperite cu metal. Balcoanele sunt din aluminiu dur. Capacele sunt din fontă. Cine le produce? India. Asta este totul pentru copeici, pentru cadouri… Iar acolo toți oamenii se cocoșează pentru această Americă. Nu am invidie, ci furie pentru asta.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Deși se află în dificultate pe frontul din Ucraina și are mari probleme interne, Rusia își continuă ofensiva în Africa, unde încearcă să-și construiască un imperiu colonial. Pentru asta, Vladimir Putin folosește trupele Wagner, pe care a recunoscut recent că le finanțează 100%. După Mali și Burkina Faso, a treia țară care pică în mâinile rușilor este Niger, unde tocmai a fost dată o lovitură de stat.
Protestatarii din Niger, care au dat lovitura de stat de săptămâna trecută, au trecut deja la pasul următor. Duminică au dat foc Ambasadei Franței și au pus steagul Rusiei pe clădire. Unul dintre demonstranți a strigat în gura mare că țara lui vrea să urmeze calea luată de Mali și Burkina Faso, unde conduc oameni instalați la putere de Moscova și de mercenarii Wagner.
Sute de oameni au atacat și vandalizat, duminică, Ambasada Franței din Niger. Punctul de pază de la intrare a fost incendiat. A fost punctul culminant al unui miting uriaș, în susținerea militarilor care au dat lovitura de stat și l-au arestat pe președintele pro-occidental al țării, Mohamed Bazoum (63 de ani). Acesta a fost ales democratic în aprilie 2021.
În timp ce dădeau foc drapelelor Franței, manifestanții le fluturau pe cele ale Rusiei și scandau lozinci pro-Moscova și pro-Putin. „Vrem ca schimbările reale care se întâmplă în Mali și Burkina Faso să aibă câștig de cauză și în Niger”, a declarat unul dintre „revoluționari”.
Sunt tot mai multe indicii că puciul a reușit ca urmare a implicării mercenarilor Wagner. Însuși Evgheni Prigojin, șeful Grupului Wagner, a lăudat lovitura de stat de la Niamey, confirmând că oamenii săi sunt implicați. Imperiul african al Rusiei este din ce în ce mai vizibil.
Evgheni Prigojin:„Ce se întâmplă în Niger a fost pregătit ani de zile. Fostele puteri coloniane încearcă să țină țările africane sub controlul lor. Ca să le țină sub control, fostele puteri coloniale au umplut țările cu teroriști și diverse grupări, ceea ce a dus la o uriașă criză de securitate. Ce se întâmplă în Niger este doar lupta poporului Nigerului cu puterile coloniale”.
Ambasada Franței din Niger a fost incendiată
„Ne îndepărtăm de partenerii noștri tradiționali și ne îndreptăm către prieteni adevărați ca Rusia”
Burkina Faso și Mali, vecinele vestice ale Nigerului, sunt conduse de dictaturi militare, puse la putere de Rusia, cu ajutorul grupării Wagner.
Mali pare să fie cea mai recentă parte a acestui veritabil imperiul colonial pe care Rusia îl construiește în Africa subsahariană, o zonă bogată în resurse, dar săracă în securitate.
Unii dintre liderii africani aduși la putere de Moscova au venit la summitul organizat de Putin recent, la Sankt Petersburg, și au mulțumit noii stăpâniri.
Ibrahim Traore, președintele Burkina Faso (fosta Voltă Superioară):„Există o dorință de schimbare, nu numai a partenerilor, ci o dorință de schimbare a politicii, ca să ne îndepărtăm de partenerii noștri tradiționali și să ne îndreptăm către prieteni adevărați ca Rusia”.
Assimi Goita, președintele Mali:„Mali a creat un parteneriat militar cu Rusia, pe care o felicit pentru fiabilitate”.
Faustin Archange Touadera, președintele Republicii Centrafricane:„Federația Rusă a trimis, fără considerente de ordin geopolitic, geostrategic sau economic, forțe ruse care au susținut decisiv forțele de securitate și apărare ale țării noastre”.
Regiunea africană căzută în ghearele Rusiei
„Trăiască Putin! Trăiască Rusia! Jos Franţa! Noi vrem Rusia!”
Mii de manifestanţi s-au adunat duminică în faţa sediului Ambasadei Franţei la Niamey, unde au scandat împotriva Franţei şi au agitat steaguri ale Rusiei, potrivit unui jurnalist de la „Le Figaro” aflat la faţa locului.
A fost o manifestaţie de susţinere a militarilor pucişti ai generalului Tchiani, care l-au răsturnat de la putere pe preşedintele ales Mohamed Bazoum, relatează Agenția France Presse (AFP), citată deNews.ro.
Unii dintre manifestanţi voiau să intre în sediul ambasadei franceze. Unul dintre ei, Hassan, a strigat: „Vrem ca Franţa să plece! De 60 de ani, Franţa le dictează africanilor doar ce vrea ea. Asta trebuie să înceteze! Trebuie ca Nigerul să-şi recapete suveranitatea. Graţie generalului Tchiani, aşa va fi în curând!”
„Vive la Russie!”
Un alt manifestant, Abdoulaye, înfăşurat într-un steag rusesc, l-a completat: „Noi vrem Rusia! Vrem ca partenerii noştri să ne însoţească în independenţa noastră! Vrem să urmăm exemplul verilor noştri din Mali şi Burkina!”.
Placa pe care scria ”Ambasada Franţei” a fost smulsă, apoi călcată în picioare pe asfalt şi înlocuită cu steagurile Rusiei şi Nigerului.
„Trăiască Putin!”, „Trăiască Rusia!”, „Jos Franţa!”, urlau unii manifestanţi.
Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac|
Liderii statelor din Africa de Vest le-au dat ultimatum o săptămână puciştilor din Niger. Se pregătește o intervenție militară multinațională
Liderii din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), reuniţi duminică în Nigeria, le-au cerut militarilor care au preluat puterea în Niger să restabilească ordinea constituţională în termen de o săptămână. Ei trebuie să-l repună în drepturi pe președintele ales Mohamed Bazoum.
Conducătorii africani participanţi la întrunirea de la Abuja nu au exclus o intervenţie militară în forţă, informează France Presse.
ECOWAS a cerut în special eliberarea imediată a preşedintelui ales al Nigerului, Mohamed Bazoum, arestat de pucişti, arată textul unei rezoluţii a summitului extraordinar prezidat de Bola Tinubu, şeful de stat al Nigeriei.
Dacă cererile organizaţiei nu sunt îndeplinite într-o săptămână, ECOWAS va lua „toate măsurile necesare”, iar acestea „pot include recurgerea la forţă”.
Urmează o reuniune a şefilor de stat major din statele membre ale ECOWAS – Nigeria, Senegal, Coasta de Fildeș, Ghana, Guinea, Guinea-Bissau, Liberia, Sierra Leone,Togo, Benin, Gambia și Capul Verde.
Ţările respective vor suspenda toate tranzacţiile comerciale şi financiare cu Nigerul, de asemebea membru al ECOWAS, ca și Mali și Burkina Faso.
La Abuja a fost invitat şi conducătorul Ciadului, Mahamat Idriss Deby Itno, a cărui ţară nu face parte din organizaţie. Ciadul se învecinează însă cu Nigerul, fiind o putere militară în Sahel şi aliat al Franţei.
Puciştii de la Niamey au denunţat summitul ECOWAS, susţinând că obiectivul reuniunii a fost „validarea unui plan de agresiune împotriva Nigerului”.
ECOWAS a decis la sfârşitul anului trecut înfiinţarea unei forţe regionale pentru intervenţii împotriva jihadiştilor şi în cazul unor lovituri de stat, reaminteşte AFP.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Statele Unite sunt în posesia epavei unui obiect zburător neidentificat (OZN), iar autoritățile ascund faptul că există dovezi ale existenței altor civilizații în Univers, a afirmat miercuri un fost ofițer de informații american în fața unei comisii de anchetă a Congresului. France24.com scrie, citând AFP, că fostul ofițer David Grusch a depus mărturie, sub jurământ, că Guvernul SUA deține epava unei nave extraterestre, dar și cadavrele echipajului non-uman care o conducea.
Martorul David Grusch le-a spus congresmanilor: „Am fost informat, în timpul îndeplinirii sarcinilor mele oficiale, despre un program de recuperare și de studiere a tehnologiei dupăaccidentul UAP (fenomen anormal neidentificat – n. red.), care a durat mai multe decenii. Am luat decizia, pe baza datelor pe care le-am colectat, de a raporta aceste informații superiorilor mei și mai multor inspectori generali, devenind de fapt un avertizor de integritate”.
Presat să dea detalii în cursul audierii, Grusch a spus de mai multe ori că nu poate comenta într-un cadru public, deoarece informațiile sunt clasificate, dar a susținut că Guvernul SUA ascunde informații despre UAP-uri nu numai publicului, ci și Congresului, și că a intervievat personal persoane care au cunoștințe directe despre navele non-umane.
„Mărturia mea se bazează pe informațiile care mi-au fost furnizate de persoane cu un istoric îndelungat de legitimitate și de servicii aduse acestei țări – multe dintre ele au împărtășit, de asemenea, dovezi convingătoare sub formă de fotografii, documente oficiale și mărturii orale clasificate”, a declarat Grusch în fața membrilor comisiei.
Congresmanul american Tim Burchett împărtășește ideea că Guvernul a ascuns informații, spunând în deschiderea audierii – care a inclus și mărturiile a doi foști ofițeri de marină care au declarat că au fost martori ai UAP – că „vom descoperi mușamalizarea”.
John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, a fost întrebat dacă există viață în afara planetei Pământ, dar a răspuns că nu are un punct de vedere – nici pozitiv, nici negativ. „Ceea ce credem noi este că acolo au loc fenomene aeriene inexplicabile, care au fost invocate și raportate de piloții din Marină și Forțele Aeriene. Nu avem răspunsurile despre ce sunt aceste fenomene aeriene”, a spus Kirby.
Ofițerul american David Grusch nu e primul care vorbește despre existența unor civilizații extratereste. În 2020, generalul israelian Haim Eshed, profesor universitar care a condus programul spațial israelian în perioada 1981-2010, a declarat că extratereștrii există și cel puțin două guverne – cele din SUA și Israel – se află în contact cu aceste civilizații.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
China a atins apogeul său ca națiune din punct de vedere demografic și, din acest moment, va intra într-un declin fulminant, care până la sfârșitul secolului va duce, cel mai probabil, la înjumătățirea populației sale, arată o vastă analiză a Centrului pentru Studii Internaționale și Strategice (CSIS) care folosește date oficiale de la ONU și Banca Mondială. Declinul, fără precedent de abrupt în istoria omenirii, are mai multe cauze, dar cea principală pare a fi prosta politică guvernamentală în privința copiilor din ultimele decenii. Impactul va fi devastator nu doar în privința numărului de locuitori, dar și al economiei.
Populația Chinei scade și îmbătrânește în cel mai rapid ritm din întreaga lume, se arată în analiza CSIS. Anul trecut, pentru prima oară după mai multe decenii, populația acestei țări s-a redus, iar în 2023 India a depășit China ca număr de locuitori, devenind cea mai mare națiune din lume.
Impactul a ceea ce urmează este foarte puternic și imposibil de estimat cu precizie. În curând, marele avantaj al Chinei – o imensă forță de muncă tânără – va dispărea, fiind înlocuit cu un număr uriaș de pensionari, mereu în creștere, care va presa puternic sistemul de asistență socială și de sănătate.
O măsură care a părut genială pe moment s-a dovedit că ascundea o capcană mortală din care China nu mai poate ieși acum
Din acest punct de vedere, azi se descoperă că politica de frânare a demografiei, începută în 1973, a fost de succes pe termen scurt pentru a ascunde o capcană mortală pe termen lung. China a fost într-o explozie demografică între 1950 și 1970, două decenii în care populația sa a crescut cu 50% iar numărul de nașteri mediu al unei femei era de 6,1.
Speriați că nu pot gestiona o asemenea creștere nemaipomenită a numărului de locuitori, conducătorii Partidului Comunist au impus din 1973 sancțiuni celor care nu se conformau politicii de reducere a natalității. Vârsta minimă obligatorie pentru căsătorie a fost crescută la 23 de ani pentru femei și 25 de ani pentru bărbați. Numărul de nașteri a fost limitat la doi copii, iar între cele două nașteri s-a impus un interval de trei ani. Măsurile au dus la reducerea numărului mediu de nașteri la de la 6,1 la 2,7.
Apoi, în 1980, această politică a fost înăsprită și mai mult prin introducerea regulii copilului unic. Doar cuplurile care aveau o fată la prima naștere primeau permisiunea să aibă și un al doilea copil.
Obiceiul chinezilor de a căuta să aibă în primul rând băieți a dus la avortarea fetelor și la un dezechilibru de gen major, care agravează problema și generează în plus un fenomen criminal masculin
Spre deosebire de tendința naturală existentă în marea majoritate a țărilor din lume, ca femeile să reprezinte o majoritate de circa 51% din populație, în China situația e inversă. Există un deficit de peste 60 de milioane de femei, au calculat specialiștii
O serie de obiceiuri culturale ale chinezilor, corelate cu obișnuita discrepanță între realitate și poziția oficială a regimurilor comuniste, au agravat situația. Avorturile și sterilizările forțate au fost interzise oficial, dar au rămas totuși evenimente frecvente, deoarece autoritățile locale încercau să aplice obiectivele privind rata natalității stabilite de Guvernul central. Acest lucru a dus la un dezechilibru de gen dramatic, care își are originea în preferința culturală și socială puternică pentru copiii de sex masculin. În ciuda faptului că determinarea sexului fetal a fost scoasă în afara legii la sfârșitul anilor 1980, dovezile indică faptul că se obișnuia ca părinții să își abandoneze la orfelinat copiii de sex feminin sau să facă avorturi selective în funcție de sex.
Impactul a fost pe multiple planuri, nu doar cel demografic. În 2021, în China existau cu aproximativ 30 de milioane mai mulți bărbați decât femei, iar un studiu estimează că există peste 62 de milioane de femei „lipsă” – femei care ar fi în viață dacă nu ar exista discriminare de gen. Acest decalaj contribuie la instabilitatea socială. Un studiu din 2007 constata o legătură semnificativă între dezechilibrul raportului dintre sexe pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și ratele criminalității masculine din China.
Ca urmare a deceniilor de măsuri de control al populației, ratele de fertilitate din China au scăzut mult sub pragul de 2,1 nașteri, în medie, pentru fiecare femeie – prag care ar asigura menținerea actualei populații. Până în anii 1990, rata fertilității în China a scăzut la 1,5 nașteri pe femeie, iar începând cu 2020, aceasta a scăzut la un nivel minim istoric de 1,3 nașteri pe femeie.
Guvernul a crezut că rezolvă problema relaxând politica demografică. Eliminarea restricțiilor și, apoi, stimularea oamenilor să facă mai mulți copii n-au avut efectul scontat. În ciuda încurajării Guvernului ca familiile să aibă trei copii, rata natalității în China continuă să scadă. Între 2010 și 2020, dimensiunea medie a gospodăriilor din China a scăzut de la 3,1 la 2,6 persoane. Guvernul estimase că, după eliminarea restricțiilor, se vor înregistra 2.000.000 de nașteri în plus, dar n-au fost decât 470.000.
Declinul fertilității femeilor în China
În ciuda propagandei care prezintă China drept o mare putere care deja a ajuns din urmă Occidentul și chiar îl întrece, în realitate populația e departe de aceste standarde, în condițiile în care prețurile au crescut cu mult peste ritmul majorării veniturilor.
„A doua putere economică a lumii” nu e, de fapt, chiar așa puternică. Oamenii n-au bani să-și țină copiii în școli, iar costul vieții a crescut atât de mult încât cuplurile sunt descurajate să aibă copii
Prețurile tot mai mari ale locuințelor și o creștere generală a costului vieții au făcut ca educația copiilor să fie descurajantă din punct de vedere financiar pentru mulți. În 2019, s-a raportat că, în China, costul mediu al creșterii unui copil până la vârsta de 18 ani a fost de aproape șapte ori mai mare decât PIB-ul pe cap de locuitor al țării! Pandemia de Covid-19 și politicile chinezești de „zero-Covid” au înrăutățit situația. În 2022 au apărut rapoarte conform cărora blocajele stricte ale Covid-19 au limitat accesul la spitale, chiar și pentru mamele însărcinate, descurajându-le și mai mult pe unele dintre ele să dorească să aibă copii în timpul pandemiei.
După ce a atins în 2021 vârful său istoric, de peste 1,42 miliarde de persoane, China a început refluxul. Previziunile actuale estimează că populația Chinei se va reduce cu peste 100 de milioane de persoane până în 2050. Pe măsură ce va trece timpul și actualele generații vor îmbătrâni și dispărea, această contractare se va accelera într-un ritm nebunesc. Până la sfârșitul secolului, populația Chinei ar putea scădea la mai puțin de 800 de milioane de persoane – într-un scenariu mediu –, dar scenariile sumbre indică o contractare până la o cifră mai mică de 500 de milioane!
Cea mai mare lovitură va fi în plan economic. Principalul motor de creștere al Chinei în ultimele decenii a fost forța sa de muncă tânără și mobilă, care forma coloana vertebrală a economiei sale. Erau oameni buni de muncă mulți și ieftini. Dar tendințele demografice actuale vor împiedica creșterea economică a Chinei și ar putea crea probleme sociale dificile. Dificultățile Chinei vor fi agravate de îmbătrânirea rapidă a societății sale.
Concomitent, creșterile cu asistența socială explodează. În 2000, cheltuielile cu serviciile medicale în China erau de numai 55 de miliarde de dolari, dar până în 2021 această cifră a crescut vertiginos la aproape 1,2 trilioane de dolari! Acest lucru a îmbunătățit formidabil speranța de viață în China, de la doar 44 de ani în 1960 la 77 de ani în 2020. Dar o speranță de viață mai mare, combinată cu rate de fertilitate mai mici, a dus la o îmbătrânire rapidă a societății, iar problema nu va face decât să se intensifice. Unele estimări prevăd că rata de dependență a vârstnicilor din China (raportul dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani) va ajunge la aproape 52% până la jumătatea secolului. Acest lucru ar însemna că la fiecare două persoane în vârstă de muncă va exista o persoană cu vârsta de peste 65 de ani. Până în anii 2080, această cifră ar putea ajunge la aproape 90% (adică la un pensionar vor fi 1,1 persoane în vârsta de muncă).
Autoritățile au recunoscut pe ocolite problema și caută măsuri, dar n-au forța financiară să le rezolve
Toate scenariile privind evoluția populației chineze până în 2100 sunt negative. În cel mai optimist, populația se va reduce doar până la 1,15 miliarde. În cel mai pesimist va coborâ la 488 de milioane!
Aceste schimbări vor duce la reducerea productivității și, pe măsură ce marele surplus de forță de muncă din China începe să se diminueze, salariile din industria prelucrătoare vor crește, iar profitabilitatea sectorului va scădea. Va dispărea astfel principalul atu pe care l-a avut până acum China în atragerea investițiilor străine.
Îmbătrânirea populației Chinei va avea, de asemenea, consecințe sociale profunde. În mod tradițional, majoritatea copiilor chinezi au grijă de părinții lor până la bătrânețe, după cum demonstrează expresia chineză „crește copiii pentru a asigura bătrânețea”. Pe măsură ce populația chineză în vârstă de muncă se reduce proporțional cu populația vârstnică, sarcina de a susține pensionarii va crește.
În stilul clasic al conducătorilor comuniști, alambicat și evaziv când vine vorba de recunoașterea problemelor, președintele Xi Jinping a acceptat că țara se confruntă cu „presiunea unei populații mari și cu provocările aduse de transformarea structurii populației”.
Acum se încearcă măsuri de redresare, dar stimulentele sunt, în multe cazuri, ridicole – tocmai pentru că, de fapt, economia Chinei nu e capabilă să suporte cheltuieli atât de mari. Unele guverne provinciale și locale implementează stimulente pentru ca familiile să aibă un al doilea sau al treilea copil. În Jinan, provincia Shandong, familiilor li se promite că vor primi alocații pentru îngrijirea copiilor echivalente cu 86 de dolari (390 de lei) pe lună timp de trei ani pentru un al doilea sau al treilea copil născut după 1 ianuarie 2023. Alte orașe au ales să ofere prime unice. În Hangzhou, familiile sunt eligibile pentru 720 de dolari (3.270 de lei) pentru un al doilea copil și 2.880 de dolari (13.075 lei) pentru un al treilea copil. Banii se iau o singură dată.
China n-are sistemul social al țărilor occidentale și nici atuul importului de forță de muncă, pentru a gestiona criza. În plus, declinul său va fi unul abrupt, spre deosebire de cel al Occidentului, unde îmbătrânirea a survenit în multe decenii
Pe termen scurt și mediu nu par să existe soluții, iar perspectivele sunt sumbre. India nu are această problemă și, în timp, industria prelucrătoare se va muta în țara vecină, care va prelua rolul de lider mondial în furnizarea de forță de muncă multă și ieftină.
Spre deosebire de țările occidentale, a căror populație a îmbătrânit lent, în China acest lucru se petrece cu repeziciune. Statul nu are experiență și nici tradiție în organizarea unor sisteme sociale de îngrijire a celor vârstnici. Japonia, Germania și alte țări au avut timp să se adapteze și să fie performante. Nu e cazul Chinei, care în plus nici n-are resursele necesare pentru așa ceva. Nici soluția adopată de alte țări, precum Statele Unite, Germania, Marea Britanie ori Franța, aceea de a importa populație tânără prin fluxul de migrație, nu este disponibilă. În China nu vrea nimeni să emigreze.
Pe scurt, concluzionează raportul CSIS, în timp ce China depune eforturi pentru a-și consolida nivelul de bunăstare, ea rămâne în continuare în urma multor națiuni dezvoltate. În plus, Chinei îi lipsește fluxul de imigranți care au contribuit la încetinirea sau la inversarea declinului populației de vârstă activă din alte țări. În lipsa acestora, China se va confrunta cu o criză demografică cu evoluție lentă în următoarele decenii, iar liderii săi vor trebui să facă alegeri dificile pentru a face față provocărilor viitoare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Tragedie îngrozitoare în Marea Ionică: o ambarcaţiune cu migranţi, venită din marea Mediterană, s-a scufundat miercuri în largul Peninsulei Peloponez, în sud-vestul Greciei. Cel puţin 78 de persoane au murit înecate în naufragiu, a anunţat Paza de Coastă a statului elen.
104 persoane au fost salvate, iar 4 au fost spitalizate la Kalamata, oraş situat în apropiere, în Peloponez, au anunțat oficialii greci.
Nu este clar câte persoane se aflau la bordul navei când s-a scufundat. Supraviețuitorii spun că ar fi putut fi până la 750 de pasageri, scrie CNN.
„Ne temem că numărul morților va crește semnificativ”, a declarat Nikas Panagiotis, purtător de cuvânt al prefectului Peloponezului. Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) a transmis anterior pe Twitter că crede că la bord se aflau „până la 400 de persoane”.
La momentul naufragiului, nicio persoană aflată la bord – dintre sutele cu naţionalitate neprecizată – nu era echipată cu vestă de salvare.
Ambarcaţiunea a fost reperată prima oară marţi de către un avion aparţinând Agenţiei Europene de Supraveghere a Frontierelor Externe (FRONTEX). Însă migranţii de la bord „au refuzat orice ajutor”, au anunţat autorităţile portuare greceşti.
Naufragiul a avut loc în apele internaţionale, la 87 de kilometri de Pylos, port la Marea Ionică, precizează Paza de Coastă.
”Începând de miercuri dimineaţa foarte devreme, o vastă operaţiune de salvare este în curs în largul orașului Pylos, după ce un vas de pescuit s-a răsturnat având la bord un număr mare de migranţi”, a anunţat Paza de Coastă într-un comunicat.
Autorităţile greceşti nu au precizat, pentru moment, numărul migranţilor de la bordul vasului.
Nave de patrulare ale poliţiei portuare, o fregată aparţinând Marinei, un avion şi un elicopter aparţinând Forţelor Aeriene greceşti, dar şi şase vapoare care navigau în zonă participă la această operaţiune de salvare.
Potrivit primelor informaţii ale autorităţilor, vasul cu migranţi a plecat din Libia către Italia, dar s-a abătut mult de la traseu și a ajuns în apele grecești.
De obicei, în Grecia ajung migranții din direcția Turcia
Grecia – care are o frontieră maritimă lungă ca graniţă externă a Uniunii Europene (UE) în estul Mării Mediterane – este o rută de trecere obişnuită a migranţilor care vin, de obicei, din Turcia vecină şi se duc spre centrul, vestul sau nordul Europei.
Numeroase naufragii, adesea tragice, au loc la Marea Egee, care desparte Grecia de Turcia.
Grecia este acuzată adesea de expulzarea ”ilegală” a unor vase cu migranţi.
În afară de această rută, migranţi încearcă să treacă în mod direct în Italia traversând Marea Mediterană prin sudul Peloponezului sau pe lângă Insula Creta.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul premier italian Silvio Berlusconi a murit, luni, la spitalul San Raffaele din Milano. Liderul partidului Forza Italia și fondatorul grupului de presă Mediaset avea 86 de ani, iar de anul trecut era senator, renunțând la mandatul de europarlamentar.
Silvio Berlusconi a fost internat vineri în spitalul San Raffaele din Milano, la secția de Terapie intensivă, din cauza unei infecții pulmonare, scrie Corriere dela Sera.
După anunțul decesului, mai mulți membri ai familiei sale s-au deplasat luni dimineață la centrul medical.
Miliardarul şi magnatul media, care a făcut avere în domeniul televiziunii, a avut numeroase probleme de sănătate în ultimii ani. Penultima lui spitalizare la San Raffaele a fost mai lungă, Berlusconi fiind externat în luna aprilie.
Și în urmă cu doi ani, în aprilie 2021, politicianul-magnat a fost spitalizat mai mult de trei săptămâni, pentru „sechele generate de infecția cu Covid-19”, virus care l-a „lovit” în septembrie 2020.
Silvio Berlusconi a suferit o dificilă operaţie pe cord deschis în 2016, apoi o operaţie pentru ocluzie intestinală, în primăvara lui 2019.
A cântat pe vase de croazieră
Născut pe 29 septembrie 1936 la Milano, Berlusconi era copil în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La fel ca mulţi tineri din Milano, a fost evacuat şi a locuit cu mama sa într-un sat aflat la o anumită distanţă de oraş.
Tânărul Silvio Berlusconi cântând pe un vas de croazieră
Şi-a început cariera vânzând aspiratoare şi şi-a construit o reputaţie ca artist, cântând mai întâi în cluburi de noapte şi apoi pe vase de croazieră.
După ce a absolvit Universitatea din Milano în 1961, cu o diplomă în Drept, Berlusconi a devenit dezvoltator imobiliar. A înfiinţat Edilnord, o companie de construcţii, impunându-se ca dezvoltator de locuinţe rezidenţiale în jurul oraşului său natal Milano şi acumulând o avere considerabilă până în anii 1970.
Zece ani mai târziu, în 1974, a lansat o companie locală de televiziune prin cablu, Telemilano. Aceasta avea să se transforme în cel mai mare imperiu media din Italia, Mediaset, care controlează cele mai mari trei posturi de televiziune private din ţară.
În 1978 a lansat prima provocare directă la adresa monopolului naţional de televiziune. În 1980 a înfiinţat Canale 5, prima reţea comercială de televiziune din Italia, iar până la sfârşitul deceniului, posturile create de Berlusconi dominau undele radio italiene.
Berlusconi şi-a diversificat, de asemenea, afacerile, achiziţionând magazine, cinematografe, edituri şi echipa de fotbal AC Milan. Şi-a consolidat imperiul sub umbrela holdingului Fininvest, un vast conglomerat care a ajuns să controleze peste 150 de întreprinderi.
Prim-ministru 9 ani, deputat 19 ani, plus senator, europarlamentar, ministru interimar de 4 ori…
Fondator al partidului Forza Italia, Silvio Berlusconi a fost prim-ministru de trei ori (1994-1995, 2001-2006, 2008-2011), conducând Guvernul Italiei timp de 9 ani – record într-o politică italiană marcată de instabilitate.
A fost, pe rând, ministru interimar al Afacerilor Externe (2002), al Economiei și Finanțelor (2004), al Sănătății (2006) și al Dezvoltării Economice (2010).
Timp de 19 ani a fost deputat în Parlamentul de la Roma (2004-2013), dar a deținut și două scurte mandate de senator (2013, 2022-2023).
În 2019 a obținut un mandat de europarlamentar, la care a renunțat anul trecut, când a revenit în funcția de senator.
Înainte să fie şef de guvern, „Il Cavaliere” – cum i se spunea în Italia – a fost un prosper om de afaceri și un influent patron media. El a înfiinţat grupul de presă Fininvest (ulterior Mediaset), la care a fost principalul acţionar.
Conform revistei „Forbes”, Berlusconi era cel mai bogat om din Italia în 2002, cu o avere de 7,2 miliarde de dolari. În 2011, cu 7,8 miliarde de dolari, magnatul din Milano era plasat de celebra revistă pe locul 118 în lume.
Silvio Berlusconi a fost căsătorit de două ori: cu Carla Dall’Oglio (1965-1985) și Veronica Lario (1990-2010), căsniciile sale rezistând de fiecare dată câte 20 de ani.
Are 5 copii: Marina (57 de ani), Pier Silvio (54 de ani), Barbara (39 de ani), Eleonora (37 de ani) și Luigi (35 de ani). Primii doi copii i-a avut cu prima soție, iar ceilalți trei cu cea de-a doua soție.
Silvio Berlusconi alături de prima sa soție, Carla Dall’Oglio, și de cei doi copii ai lor, Marina și Pier Silvio
Anul trecut, la 85 de ani, Silvio Berlusconi a făcut o nuntă de pomină cu Marta Fascina, deputată a partidului său, Forza Italia, care avea de 32 de ani. Cununia civilă nu a avut însă loc, din cauza scandalului făcut de cei 5 copii ai lui Berlusconi, toți adulți, care nu voiau ca averea uriașă a tatălui lor, de peste 7 miliarde de dolari, să nu ajungă la soţia cu 53 de ani mai tânără.
Silvio Berlusconi și Marta Fascina
Scandaluri și probleme cu justiția. I-a pupat mâna lui Gaddafi, iar pe germanul Schulz l-a făcut „nazist”
A fost implicat în numeroase scandaluri, cele mai cunoscute fiind ”Rubygate” şi ”Bunga Bunga”.
A avut probleme și cu justiția. A fost condamnat pentru fraudă fiscală în „dosarul Mediaset”, fiindu-i interzisă și deţinerea unor funcţii publice. Interdicția i-a fost anulată însă câţiva ani mai târziu.
Mult mai grave au fost scandalurile sale din zona politică. În iulie 2003, la scurt timp după ce Italia a preluat – pentru 6 luni – președinția Uniunii Europene, prim-ministrul Silvio Berlusconi s-a adresat Parlamentului European. Criticat fiind de europarlamentarul german Martin Schulz (social-democrat), Berlusconi i s-a exprimat astfel: „Domnule Schulz, știu că un producător din Italia face un film despre lagărele de concentrare naziste. Vă propun pentru rolul șefului. Ați fi perfect”. Referirea la naziști a generat protestele majorității dintre cei 626 de eurodeputați, precum și o criză diplomatică între Italia și Germania.
La 10 martie 2010, numărându-se printre oaspeții summit-ului Ligii Arabe, Silvio Berlusconi, după o scurtă conversație cu dictatorul libian Muammar al-Gaddafi, i-a sărutat acestuia mâna, gest surprins de camerele de filmat. Autorul gestului era prim-ministrul în exercițiu al Italiei.
Berlusconi îi pupă mâna lui Gaddafi
Berlusconi a fost și victima unui incident violent. În decembrie 2009, în cursul unui miting electoral, el a fost atacat și grav rănit în față de către Massimo T., un bărbat de 42 de ani bolnav mintal. Agresorul s-a folosit de o statuetă, cu care i-a rupt nasul și doi dinți.
Berlusconi desfigurat de un nebun
În ciuda tuturor scandalurilor, a exceselor și problemelor cu justiția, Berlusconi şi-a păstrat influenţa în mediul politic italian. L-a ajutat și perioada în care a făcut istorie ca patron al clubului AC Milan, care a dominat fotbalul european timp de aproape un deceniu.
AC Milan în era Berlusconi: 8 titluri în Italia + 8 finale de Liga Campionilor, dintre care 5 câștigate
Pe 20 februarie 1986, Silvio Berlusconi a cumpărat clubul de fotbal AC Milan, salvându-l de la faliment. A investit sume mari de bani pentru aducerea unor jucători valoroși.
În 1988, AC Milan a devenit campioana Italiei, iar în anul următor a câștigat Cupa Campionilor Europeni (4-0 în finală cu Steaua București). Pe lângă numeroși fotbaliști italieni valoroși, la AC Milan evolua și celebra tripletă olandeză Gullit – Rijkaard – Van Basten.
Celebra tripletă olandeză a lui AC Milan: Ruud Gullit – Marco Van Basten – Frank Rijkaard
Berlusconi a continuat investițiile în fotbal, iar succesele au venit în număr mare. Cu Berlusconi patron, AC Milan a obținut 8 titluri de campioană a Italiei și a jucat 5 finale de Liga Campionilor (inclusiv în vechiul fotmat și sub vechea denumire, Cupa Campionilor Europeni), triumfând de 5 în fotbalul continental.
Finalele de Liga Campionilor jucate de AC Milan cu Berlusconi patron:
1989: AC Milan – Steaua București 4-0
1990: AC Milan – Benfica Lisabona 1-0
1993: Olympique Marseille – AC Milan 1-0
1994: AC Milan – Barcelona 4-0
1995: Ajax Amsterdam – AC Milan 1-0
2003: AC Milan – Juventus Torino 0-0 (3-2 la penalty-uri)
2005: Liverpool – AC Milan 3-3 (2-3 la penalty-uri)
2007: AC Milan – Liverpool 2-1
Dintre cele 7 Ligi ale Campionilor câștigate de AC Milan (doar Real Madrid are mai multe, 14), 5 au fost obținute în „era Berlusconi”. Celelalte două fuseseră adjudecate anterior, în 1963 (2-1 cu Benfica Lisabona) și 1969 (4-1 cu Ajax Amsterdam).
Berlusconi și cupele sale
Împreună cu producătorul și cântărețul de muzică pop Tony Renis, Berlusconi – de meserie, regizor de teatru și avocat – a fost și co-autor al imnului echipei din perioada 1988-2015.
AUDIO: Imnul lui AC Milan, compus de Silvio Berlusconi și Tony Renis
În aprilie 2017, după 31 de ani de patronat, Berlusconi a vândut clubul AC Milan către firma Rossoneri Sport Investment Lux, pentru suma totală de 830 de milioane de euro.
Prietenul lui Putin, dușmanul lui Zelenski. A pus în dificultate Guvernul Meloni, din care partidul său face parte
În ultimul an, Silvio Berlusconi a fost criticat dur din cauza poziţiei sale faţă de războiul din Ucraina. Devenit un fel de „șoșocar al Italiei”, fostul premier și-a demonstrat încă o dată relația strânsă cu Vladimir Putin în luna februarie a acestui an, când a pus Guvernul de la Roma într-o situație delicată pe plan internațional.
Berlusconi susţinea că vinovat de declanșarea conflictului militar este preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, nu dictatorul rus Vladimir Putin!
Referindu-se la întâlnirea pe care șefa Guvernului italian, Georgia Meloni, a avut-o la Bruxelles cu președintele Ucrainei, Silvio Berlusconi a spus: „Dacă eu aş mai fi fost prim-ministru, nu aş fi vorbit niciodată cu Zelenski, pentru că, aşa cum ştiţi, asistăm la devastarea ţării sale şi la uciderea soldaţilor şi a civililor săi. Pentru a obţine pacea, cred că domnul preşedinte al Statelor Unite ar trebui să vorbească cu Zelenski şi să-i spună: «La sfârşitul războiului vei avea la dispoziţie un Plan Marshall de 6, 7, 8 sau 9 miliarde de dolari pentru a reconstrui Ucraina, dar cu o condiţie, aceea ca mâine să ordoni încetarea focului, pentru că nu-ţi vom mai da alţi dolari şi nici alte arme». Numai aşa poate fi convins acest domn să ordone o încetare a focului”.
Guvernul condus de Georgia Meloni, și din care Forza Italia a lui Berlusconi face parte, s-a delimitat imediat de poziția ex-premierului octogenar, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE.
Senatoarea italiană Simona Malpezzi a scris pe Twitter: „Astăzi, (Berlusconi – n. red.) s-a plasat oficial de partea Rusiei lui Putin. Cu asemenea aliaţi în guvern, premierul (Georgia Meloni – n. red.) să nu se plângă de cum e tratată în UE”.
Berlusconi a avut mereu o relaţie apropiată cu Putin, cu care s-a întâlnit şi în peninsula Crimeea anexată de Rusia.
Vladimir Putin – Silvio Berlusconi
Înaintea alegerilor din septembrie 2022, care aveau să readucă partidul său la guvernare, Silvio Berlusconi a declarat că Putin „a fost împins de anturajul său politic” să lanseze invazia împotriva Ucrainei, pentru „a înlocui cu persoane decente” Guvernul preşedintelui Volodimir Zelenski.
Silvio Berlusconi a insistat: „O misiune a celor două republici proruse din Donbass s-a deplasat la Moscova, a vorbit cu toată lumea, la posturile de radio, cu presa, la televiziune, cu oamenii partidului (lui Putin – n. red.), cu miniştrii partidului, iar apoi a mers la el ca o delegaţie şi i-a spus: «Zelenski a intensificat atacurile forţelor ucrainene împotriva forţelor noastre şi a frontierelor noastre. Am ajuns acum la 16.000 de morţi. Vă rugăm să ne apăraţi, pentru că, dacă nu o faceţi, nu ştim ce se va întâmpla». Apoi, Putin a fost împins de populaţia rusă, de partidul său, de miniştrii săi să angajeze această operaţiune specială, aşa a fost numită la început, şi trupele ruse ar fi trebuit într-o săptămână să intre să cucerească Kievul, să înlocuiască Guvernul Zelenski cu un guvern cu persoane decente, iar după o săptămână să se întoarcă de acolo”.
Dar planul a eşuat, trupele ruse înregistrând pierderi grele după ce s-au lovit de rezistenţa înverşunată a armatei ucrainene, care între timp, după primele anexări ruse din 2014 (Crimeea și teritorii din Donbass), primise arme occidentale și fusese instruită de țări din NATO.
Eșecul rușilor în apropierea Kievului l-a întristat pe Berlusconi, care a murmurat: „Nu am înţeles de ce trupele ruse s-au răspândit în jurul Ucrainei, pentru că după părerea mea ele ar fi trebuit să se concentreze numai în jurul Kievului, să ia capitala”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul preşedinte american Donald Trump, care vrea să revină la Casa Albă în urma alegerilor de anul viitor, este vizat de 37 de capete de acuzare în domeniul penal! Nu lipsesc acuzaţiile de păstrare neautorizată a unor documente clasificate şi conspiraţie pentru obstrucţionarea justiţiei după ce a părăsit Casa Albă, în 2021. Documentele pe care se bazează acuzarea au fost făcute publice vineri de tribunalul federal, informează agenția Reuters, preluat de News.ro.
Departamentul de Justiţie al SUA a făcut publice documentele acuzării într-o zi tumultoasă, în care doi dintre avocaţii lui Donald Trump au renunţat la caz, iar un fost consilier al acestuia se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii grave.
Acuzaţiile au legătură cu modul în care Donald Trump (care miercurea viitoare, pe 14 iunie, va împlini 77 de ani) a tratat materiale guvernamentale sensibile, luându-le cu el atunci când a părăsit Casa Albă, în ianuarie 2021, și depozitându-le pe proprietatea sa privată, Mar-a-Lago din Florida.
Donald Trump urmează să aibă prima înfăţişare în acest caz la un tribunal din Miami, marţi, cu o zi înainte de a împlini 77 de ani.
Punerea sub acuzare a unui fost preşedinte american la nivel federal este fără precedent în istoria americană şi apare într-un moment în care Donald Trump este favorit pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale din 2024.
Anchetatorii au confiscat aproximativ 13.000 de documente de pe proprietatea lui Trump, Mar-a-Lago din Palm Beach (Miami), statul Florida, în urmă cu aproape un an. O sută dintre acestea erau marcate ca fiind clasificate, chiar dacă unul dintre avocaţii lui Trump declarase anterior că toate documentele cu marcaj ”clasificat” au fost returnate Guvernului.
Secretele nucleare din baie
Fostul şef al Casei Albe păstra acasă, printre altele:
secrete nucleare;
un „plan de atac” al Pentagonului;
detalii despre o operaţiune secretă.
Multe dintre aceste dosare au fost depozitate în baia reşedinţei sale private Mar-a-Lago din Florida, relatează BBC şi Associated Press.
Cel de-al treilea punct din rechizitoriu îl acuză pe Trump că a stocat „informaţii privind capacităţile de apărare şi armament atât ale Statelor Unite, cât şi ale unor ţări străine”. Documentele includeau, de asemenea, „programe nucleare ale Statelor Unite, vulnerabilităţi potenţiale ale SUA şi ale aliaţilor săi în faţa unui atac militar” şi „planuri pentru posibile represalii” ca răspuns la un atac străin.
Procurorii au precizat că „zeci de mii de persoane” au vizitat „clubul social activ” de la Mar-a-Lago între sfârşitul preşedinţiei lui Trump, în ianuarie 2021, şi percheziţia autorităţilor, din august 2022, când au fost confiscate circa 13.000 de documente.
Cu toate că reşedinţa sa a fost atât de frecventată, Trump a stocat documentele „într-o sală de bal, o baie şi un duş, un spaţiu de birou, dormitorul său şi o cameră de depozitare”. Teoretic, orice invitat al lui Trump – care putea fi și un spion străin – a avut acces la documentele secrete depozitate de fostul președinte american.
Actul de acuzare făcut public vineri conţine inclusiv fotografii ale diferitelor încăperi unde sunt îngrămădite cutii pline cu documente.
Trump știa că sunt documente clasificate, dar le-a lăsat la dispoziția multor persoane
De asemenea, actul de acuzare desecretizat vineri descrie şi două circumstanţe în care Trump ar fi făcut dezvăluiri şi ar fi arătat documente altor persoane.
Într-una dintre aceste ocazii, în cadrul unei întâlniri cu un scriitor la clubul său de golf Trump National Golf Club din Bedminster, statul New Jersey, Trump a descris planul imaginat de oficialii federali în cazul unui atac împotriva sa. El ar fi recunoscut că ştie că informaţiile „sunt încă secrete”.
Niciuna dintre persoanele prezente nu deţinea autorizaţie de securitate, precizează rechizitoriul.
Trump a arătat şi a descris un „plan în caz de atac”, despre care a spus că a fost „pregătit pentru el de către Departamentul Apărării şi un înalt oficial militar”.
Trump le-a spus apoi persoanelor respective că planul era „strict confidenţial”, „secret” şi a adăugat că „în calitate de preşedinte ar fi putut să-l declasifice”.
Într-o întâlnire ulterioară cu un reprezentant al comitetului său de acţiune politică, Trump a afişat „o hartă clasificată legată de o operaţiune militară”, recunoscând că „nu ar trebui să i-o arate reprezentantului şi că acesta nu ar trebui să se apropie prea mult”, au declarat procurorii.
Cheia acuzaţiilor aduse lui Trump este sugestia că stocarea de către acesta a unor documente strict secrete ar fi putut pune în pericol securitatea naţională a Statelor Unite, subliniază BBC.
Acuzarea susţine că astfel de documente au fost păstrate timp de mai bine de un an în clubul social din Florida, cu sute de membri şi 150 de angajaţi, şi că documentele au fost depozitate – în diferite momente – într-o sală de bal, într-o baie, într-un birou şi într-un dormitor din proprietatea de la Palm Beach.
Poate depune jurământul chiar și din pușcărie
„SUNT UN OM NEVINOVAT!”, a scris Trump pe platforma sa socială Truth Social, joi, după ce s-a anunţat că a fost pus sub acuzare.
Trump s-a apărat şi a spus că a păstrat documentele pentru că le declasificase în timp ce era preşedinte, dar avocaţii săi au refuzat să includă acest argument în documentele depuse în instanţă.
Potrivit CNN, ar exista o înregistrare audio în care Donald Trump declară, după ce a părăsit funcţia prezidenţială, că a păstrat informaţii militare pe care nu le declasificase. Aceste comentarii, captate pe suport audio, ar putea fi o probă-cheie în acest caz.
Este al doilea caz penal pentru Trump, care urmează să fie judecat în martie anul viitor la New York într-un caz la nivel de stat în legătură cu o plată către o vedetă porno pentru ca aceasta să păstreze tăcerea.
Aceste dosare nu-l împiedică pe Trump să-şi desfăşoare campania electorală sau să-şi preia funcţia în cazul în care ar câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024. Experţii juridici spun că nu ar exista niciun temei pentru a bloca depunerea jurământului său chiar dacă ar fi condamnat şi trimis la închisoare.
Dacă va câştiga din nou preşedinţia SUA, Donald Trump, în calitate de şef al Guvernului federal, ar fi în măsură să eludeze cazul federal, dar nu şi pe cel statal, din New York.
Problemele juridice ale lui Trump nu par să-i afecteze popularitatea acestuia în rândul alegătorilor republicani, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos.
Clovnul Trump invocă o „vânătoare de vrăjitoare”
Trump a fost preşedinte din 2017 până în 2021, iar până acum a reuşit să treacă peste controverse care ar fi putut însemna sfârşitul politic pentru alţi politicieni.
Trump se descrie ca fiind victima unei „vânători de vrăjitoare” şi acuză Departamentul de Justiţie de părtinire.
Pentru a evita astfel de acuzaţii, procurorul general Merrick Garland l-a numit pe un procuror special, Jack Smith, care supervizează cazul în mod independent şi formulează acuzaţiile.
Smith conduce şi o a doua anchetă penală care-l vizează pe Trump, legată de eforturile acestuia şi ale aliaţilor săi de a anula înfrângerea sa în alegerile din 2020 în faţa preşedintelui Joe Biden, un democrat.
Smith a convocat un mare juriu atât la Washington, cât şi la Miami, pentru a audia probe, dar a ales să aducă în Florida cazul legat de documentele clasificate, întrucât acest stat este mai echilibrat politic în comparaţie cu Washington-ul, unde orice juriu ar fi probabil puternic democrat, notează Reuters.
În conformitate cu legislaţia federală, inculpaţii au dreptul de a fi acuzaţi acolo unde a avut loc activitatea în cauză. O urmărire penală în Florida, spun experţii juridici, ar putea evita o contestare juridică din partea echipei lui Trump cu privire la locul potrivit pentru a fi judecat.
Competiţia republicană de nominalizare pentru alegerile prezidenţiale, stat cu stat, începe la începutul anului viitor, iar partidul urmează să-şi aleagă candidatul pentru alegerile din noiembrie 2024 în luna iulie a aceluiaşi an.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un pod uriaș peste Gange, lung de 3,6 kilometri și lat de 4 benzi, s-a prăbușit duminică pentru a doua oară în ultimele 14 luni în India. Cazul este emblematic pentru corupția devastatoare din această țară. Premierul regiunii Bihar, unde s-a produs dezastrul, a anunțat o anchetă.
Până acum, podul prăbușit de două ori a înghițit 208 milioane de dolari – adică 1,7 miliarde de rupii. Prim-ministrul regiunii Bihar, Nitish Kumar, a declarat: „Podul care s-a prăbușit ieri s-a prăbușit și anul trecut. Le-am instruit oficialilor să ia măsuri stricte. Nu este construit corect, de aceea se prăbușește din nou și din nou. Departamentul va analiza acest lucru și vor fi luate măsuri“.
Just one word, corruption, explains why a $210-million bridge under construction has collapsed for a second time since 2022 in Bihar, setting back the „Clean Ganges” project. Bihar remains one of India’s least-developed states due to endemic corruption. pic.twitter.com/eZzfIKaSiH
Companii conectate cu mafia din administrație lucrează de 8 ani la acest pod care pare un fel de mit modern al meșterului Manole în variantă indiană.
Deși autoritățile promit anchete, cei care anul trecut au denunțat corupția care a dus la prima prăbușire a podului se află acum în închisoare.
Inițial, constructorii au pretins că ar fi fost o prăbușire controlată, dar în scurt timp informația s-a dovedit falsă. Magistratul districtului Bahgalpur, Subrat Kumar Sen, a confirmat, citat de agenția de știri PTI: „Da, am primit informația că 4-5 piloni ai podului în construcție Aguwani-Sultanganj s-au prăbușit. Administrația este în contact cu oficialii departamentului în cauză”.
#WATCH | The bridge that collapsed yesterday had collapsed last year also. I have instructed officials to take strict action. It is not being constructed correctly that’s why it is collapsing again & again. The department will look into it & action will be taken: Bihar CM Nitish… pic.twitter.com/Y8m5Zo5Kka
Referindu-se la incident, Samrat Choudhary, președintele Partidului Bharatiya Janatat, a afirmat că în Guvernul local condus de Nitish Kumar „corupția este generalizată”.
Evenimentul de duminică – rămas, din fericire, fără victime omenești, deoarece podul era în reconstrucție după prăbușirea de anul trecut – nu este deloc singular în India. În decembrie anul trecut, un pod s-a rupt în două și a căzut în râul Burhi Gandak, din districtul Begusarai. Nimeni nu a fost rănit în acest incident, deoarece podul nu fusese încă deschis oficial pentru public din cauza lipsei unui drum de acces. „Trebuia să fie inaugurat în curând, dar s-a prăbușit înainte de asta”, a declarat un oficial în momentul accidentului de anul trecut.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Puterea de la Budapesta a renunțat la baletul declarațiilor diplomatice cu dublu sens și a trecut la amenințări revizioniste fățișe față de vecini. Peter Szilagyi adjunctul secretarului de stat pentru politici naționale din Guvernul Orban, a declarat duminică, la împlinirea a 103 ani de la semnarea Tratului de la Trianon, că „am decis să începem reunificarea națiunii“.
Oficialul guvernamental a adăugat „nu vom permite ca frontierele să ne despartă de semenii noștri“. El s-a referit la actul de acum 103 ani ca fiind „dictatul de pace de la Trianon“.
În 1920, prin tratatul semnat în Franța, regatul Ungariei a cedat 71% din teritoriu și 63% din populație țărilor învecinate – în principal România, Iugoslavia, Cehoslovacia, dar și Poloniei, Austriei și Italiei. Acest eveniment a fost posibil ca urmare a înfrângerii Puterilor Centrale în Primul Război Mondial și a destrămării monarhiei austro-ungare. Teritoriile pierdute de Ungaria erau locuite majoritar de alte popoare – spre exemplu, în Transilvania maghiarii reprezentau doar 31% din populație, comparativ cu 53% români.
Ungaria a fost ultima care s-a predat în Primul Război Mondial – după ce Germania, Bulgaria, Imperiul Otoman și Austria semnaseră deja armistițiul. Militarii francezi care au primit delegația maghiară s-au arătat dezgustați, spunându-le direct reprezentanților unguri că știu despre modul oribil în care se poartă cu națiunile pe care le-au subjugat. În Europa, partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar era cunoscută ca fiind cea mai înapoiată (exceptând Rusia) și unde funcționa încă un regim feudal.
După ce în 1919 la Budapesta au preluat puterea bolșevicii care au încercat să reocupe Transilvania și teritoriile din Slovacia prin puterea armelor, Ungaria a fost zdrobită de armata română, care a ocupat capitala. Acestea erau condițiile când s-a semnat Tratatul de la Trianon.
Acum, regimul Viktor Orban vorbește tot mai deschis despre revizuirea frontierelor. În luna mai a anului trecut, după începerea invaziei Ucrainei de către Rusia, a izbucnit un scandal internațional când serviciile de informații de la Kiev au obținut indicii că Putin îl înștiințase pe Orban că va ataca și îi promisese Ucraina Subcarpatică dacă Ungaria îl va sprijini din interiorul Uniunii Europene.
Viktor Orban are o hartă imensă a Ungariei Mari pe peretele din spatele biroului său de lucru de la Guvern, iar colaboratorii săi sunt tot mai îndrăzneți. Peter Szilagyi a mai spus duminică faptul că „nu vom permite ca frontierele să ne despartă de semenii noștri“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Mercenarii Wagner sut în spatele masacrării a 500 de persoane și a torturării altor câteva sute în satul Moura, din Mali, în martie anul trecut, incriminează un raport oficial al ONU dat publicității luna trecută dat publicității de „The Guardian“. Rușii sunt suspectați de crime similare în cel puțin alte 6 state africane, precum și în Siria și Libia, dar ostilitatea guvernelor locale și condițiile vitrege de la locul faptelor împiedică, de obicei, efectuarea unor anchete amănunțite. De această dată însă, investigația a fost posibilă și a scos la iveală cea mai gravă crimă împotriva umanității comisă de Wagner în afara Ucrainei.
Atacul forțelor de securitate din Mali, condus și supravegheat de „bărbați albi care vorbeau o limbă necunoscută“, a început brusc într-o zi de târg, când la Moura erau adunați foarte mulți oameni. Mai întâi a apărut un elicopter care, zburând la mică înălțime, a început să tragă foc automat asupra mulțimilor din piață. Oamenii s-au împrăștiat care-ncotro, apoi au apărut alte elicoptere care au debarcat în forță trupe în jurul caselor și al țarcurilor unde erau ținute vitele.
Soldații au ocupat toate căile de acces și i-au împins înapoi pe oameni, spre centrul satului. Cei care încercau să scape erau împușcați direct.
Atacul viza militanții islamiști al unui grup terorist afiliat Al-Qaida – aceștia au fost lichidați în zilele următoare. Însă, odată cu ei, au fost uciși sute de civili și numeroase femei violate, deși Guvernul a pretins că acțiunea viza „eliberarea“ satului de teroarea islamiștilor.
În acea zi, cel puțin 20 de oameni neînarmați și care nu făceau parte din nicio organizație au fost omorâți. Însă raidul a continuat în următoarele cinci zile, alte sute de persoane fiind omorâte în satul Moura, din regiunea Mopti, de trupele coordonate de mercenari ruși, potrivit raportului Organizației Națiunilor Unite. Toți, cu excepția unui mic grup, erau civili neînarmați.
ONU a documentat cazul de la Moura timp de mai multe luni
Raportul a fost publicat după o amplă misiune de anchetă privind drepturile omului, desfășurată pe parcursul mai multor luni de către personalul ONU în Mali, și face o relatare oră cu oră a evenimentelor din timpul operațiunii militare de cinci zile în Moura, din martie 2022, oferind detalii despre cea mai gravă atrocitate asociată cu grupul Wagner în afara Ucrainei.
Anchetatorii au concluzionat că există indicii puternice că peste 500 de persoane au fost ucise – majoritatea în execuții extrajudiciare – de către trupele maliene și mercenarii Wagner. „The Guardian“ a obținut dealtfel, anul trecut, mesaje interne din grupul patronat de Evgheni Prigojin în care se vorbea despre atrocitățile comise la Moura.
Wagner a fost acuzat de implicare în multiple masacre în Mali, precum și în alte părți din Sahel (zona de la marginea Saharei care străbate de la Vest la Est Africa) și Africa Centrală. Martorii spun că gruparea a fost prinsă în lupte violente și în Republica Centrafricană, în ultimele luni.
Continentul Negru este o țintă a Rusiei, care a încercat să umple golul lăsat după ce Franța și SUA și-au mutat resursele și atenția din Africa, în ultimii ani. Putin a organizat o ofensivă diplomatică și s-a folosit de Wagner pentru a câștiga de partea sa regimurile aflate la guvernare în state-cheie, oferindu-se să susțină forțele de securitate slabe ale acestor țări împotriva unor inamici, de la extremiști islamiști la partide de opoziție interne pro-democratice.
Oficialii occidentali susțin că Kremlinul se folosește de Wagner pentru a promova interesele economice și politice rusești în Africa și în alte părți. Efortul este susținut de o amplă campanie de dezinformare, spun aceștia.
Mercenarii ruși sunt foarte violenți, dar fără mare succes pe câmpul de luptă contra islamiștilor
Acolo unde a apărut Wagner s-a înregistrat o creștere a violențelor, fără ca asta să însemne și un succes militar vizibil pentru guvernele țărilor respective. Când mercenarii Wagner au fost angajați în Mozambic, în 2019, pentru a lupta împotriva militanților islamiști din această țară, rușii au fost nevoiți să se retragă după ce au suferit pierderi grele. În cele din urmă, a fost nevoie ca trupele regulate rwandeze să fie trimise cu avionul la locul luptelor, pentru a contracara cu succes ofensiva insurgenților.
Puține dintre atrocitățile în care se presupune că a fost implicat Wagner au fost și demonstrate cu probe. Lipsa martorilor, rezistența din partea regimurilor locale, infrastructura precară și insecuritatea acută au făcut dificilă investigarea completă a revendicărilor.
Masacrul de la Moura reprezintă o excepție, deși autoritățile din Mali au refuzat cererile echipei ONU de a avea acces la locul faptei. În ciuda obstrucțiilor, anchetatorii ONU au făcut numeroase interviuri cu victimele și martorii, obținând probe și pe surse criminalistice și alte surse de informații, cum ar fi imaginile din satelit.
Operațiunea a fost descrisă de autorități drept o operațiune militară antiteroristă împotriva grupului islamist Katiba Macina, care a impus locuitorilor respectarea riguroasă și intolerantă a legii Șaria, a crescut taxele și i-a obligat pe bărbații locali să respecte codurile lor vestimentare.
„Bărbați albi înarmați“, care vorbeau o limbă necunoscută, acționau alături de militarii din Mali și, în unele cazuri, supravegheau operațiunile
Totul a început la 27 martie 2022, o zi de piață aglomerată în Moura. Amadou Barry, care locuiește în satul vecin, a declarat pentru „The Observer“ că participa la piața din Moura când au apărut brusc elicoptere din care au debarcat trupe, ceea ce a determinat un mic grup de militanți islamiști din sat să tragă în soldați înainte de a fugi pe motociclete. „Am început să fugim în toate direcțiile, unii în case. Armata maliană a deschis apoi focul asupra oamenilor care fugeau, omorând foarte mulți oameni”, a spus el.
Apoi, în următoarele patru zile, cel puțin 500 de persoane au fost ucise, precizează raportul, care menționează nominal cel puțin 238 dintre aceste victime.
Héni Nsaibia, cercetător senior la ACLED (Armed Conflict Location and Event Data Project), a declarat în săptămânile de după masacru că între 60 și 100 dintre cei uciși ar fi putut fi militanți islamiști neînarmați, dar restul erau civili. Forțele guvernamentale au găsit cantități mari de arme în Moura.
Martorii au raportat că au văzut „bărbați albi înarmați” care vorbeau o limbă necunoscută și care acționau alături de forțele maliene și, uneori, păreau să supravegheze operațiunile, potrivit raportului. Acesta citează martori care au afirmat că trupele maliene au fost schimbate zilnic în și din Moura, dar personalul străin a rămas permanent.
Documente interne ale armatei maliene obținute de „The Guardian“ anul trecut au dezvăluit prezența luptătorilor wagnerieni – numiți „instructori ruși” – în „misiuni mixte” cu soldații și jandarmii malieni în jurul datei masacrului de la Moura. Mercenarii ruși au fost desfășurați în apropiere de Moura, în acel moment, și au luat parte la alte operațiuni în care au fost uciși mulți civili.
Soldații au mers din casă în casă, împușcându-i pe toți cei care purtau barbă lungă, pantaloni lungi, aveau semne pe umeri ori dădeau semn că se tem
Pe 28 martie 2022, în ziua de după asaltul inițial, soldații au început să meargă din casă în casă în căutarea „presupușilor teroriști”, selectând și ucigând persoanele cu bărbi lungi, persoanele care purtau pantaloni până la glezne (un semn de devotament religios), persoanele cu semne pe umeri – considerate ca fiind dovezi că au tras sau că au purtat arme – și chiar și pe cei care dădeau doar semne de teamă.
Un grup de bărbați adunați în sud-estul satului au fost escortați de soldați și împușcați în cap, în spate sau în piept, iar trupurile lor au fost aruncate într-un șanț. Martorii au declarat că cei care au opus rezistență sau au încercat să fugă au fost, de asemenea, executați de către forțele armate maliene și de către „oamenii albi înarmați” și aruncați în șanț.
Deținuții au fost supuși la tortură și la alte rele tratamente în timpul interogatoriilor, iar zeci de femei și fete au fost violate sau supuse altor forme de violență sexuală, susține raportul. Într-un caz, soldații au adus lenjerie de pat dintr-o casă, au pus-o sub copacii din grădină și au violat pe rând femeile pe care le forțaseră să vină acolo.
Samira Daoud, directorul regional al Amnesty International pentru Africa Centrală și de Vest, a declarat că ceea ce s-a întâmplat în Moura ar putea constitui crime în conformitate cu dreptul internațional. „Deși [ONU] constată că aproximativ 30 de combatanți din grupul armat Katiba Macina au fost prezenți în Moura la 27 martie 2022 (…) prezența lor nu poate justifica în niciun fel execuțiile extrajudiciare, violurile și jafurile comise de forțele armate împotriva locuitorilor și a tarabagiilor prinși în capcana asediului lor”, a declarat Daoud.
Un purtător de cuvânt al guvernului malian a descris raportul ca fiind „părtinitor” și „bazat pe o relatare fictivă” și a declarat că o anchetă a autorităților judiciare maliane a constatat că „niciun civil din Moura nu a fost ucis în timpul operațiunii militare”, ci doar „teroriști înarmați”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
