Ministerul Justiției a făcut publică în noaptea de miercuri spre joi lista procurorilor care și-au depus candidatura pentru funcții-cheie de conducere la DIICOT, DNA și Parchetul General. A fost ultimul act emis sub conducerea lui Stelian Ion (USR-PLUS), după ce acesta a fost demis de premierul Florin Cîțu.
Concursul fusese lansat de Stelian Ion în luna august și ar fi trebuit să se încheie pe 15 septembrie, prin trimiterea unor propuneri, din partea ministrului, către președintele Klaus Iohannis.
Noul ministru, interimarul Lucian Bode (care este și ministru de Interne), are două posibilități: suspendă acest proces de selecție sau continuă procedura.
Procurorii care și-au depus dosarele
Pentru șefia DIICOT:
– Daniel Horodniceanu (care a mai condus Parchetul anti-mafia în perioada 2015-2018),
– Ioana Albani (fostă șefă a Serviciului de prevenire și combatere a criminalității informatice decorată de fostul șef al FBI),
– Oana Pâțu (actuala șefă interimară a DIICOT, după ce fosta procuroare-șefă, Giorgiana Hosu, și-a dat demisia în urma condamnării soțului ei pentru corupție).
Pentru postul de adjunct al șefului DNA
– Codrin Gavra (care ocupă și acum, interimar, această poziție);
– Ioan Amariei (actualul șef al Serviciului tehnic din DNA).
Pentru șefia Secției a II-a a DNA, de combatere a infracțiunilor conexe corupției
Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), înființată în 2018 de „guvernarea Dragnea” și pe care actuala putere nu a reușit încă s-o desființeze din cauza opoziției înverșunate a UDMR, a reușit să trimită în judecată, în primele 8 luni din 2018, un singur dosar. În aceeași perioadă, a clasat 736 de dosare, arată informațiile obținute de Hotnews.ro de la Parchetul General.
Ineficiența SIIJ – cunoscută ca „Secția Specială” – pe toată durata existenței sale, octombrie 2018 – august 2021, este revoltătoare. În aproape 3 ani, acest Parchet a făcut doar 5 rechizitorii, ceea ce înseamnă o medie de 0,7 dosare pentru fiecare dintre cei 7 procurori. Alte 6.465 au fost blocate: „luate în lucru” de SIIJ, nu au putut fi rezolvate de alte unități de Parchet.
Răspunsul trimis de Parchetul General la solicitarea HotNews.ro privind situația dosarelor de la Secția specială:
În cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în perioada 1 ianuarie 2021 – 23 august 2021, au fost înregistrate 1.290 de dosare.
În aceeași perioadă, 736 de dosare au fost soluționate prin netrimitere în judecată, iar 1 dosar a fost soluționat prin trimitere în judecată (rechizitoriu).
La data de 23 august 2021 erau în lucru 6.465 de dosare, dintre care 71 mai vechi de 5 ani (SIIJ a fost înființată în anul 2018, dar a preluat și dosare mai vechi, de la alte Parchete).
Două rechizitorii în 2019, două în 2020, unul în 2021
În cei trei ani de existență, SIIJ a reușit să trimită în judecată 5 dosare: două în 2019, două în 2020, unul în 2021.
Bilanț SIIJ pe 2019
417 dosare penale soluționate pe fond: 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată; 415 cauze clasate.
Unul dintre cele două dosare trimise în judecată i-a vizat pe procurorii Mircea Negulescu și Lucian Onea de la DNA Ploiești.
Bilanț SIIJ pe 2020
552 de dosare soluționate pe fond: doar 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată; 550 de cauze clasate.
Pentru slaba sa activitate, SIIJ a adus argumente precum: personalul insuficient (7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de Covid-19, „atacurile” din partea unor politicieni.
Cei 7 procurori de la Secția Specială
Adina Florea
Marin Nicolae
Mihaiela Iorga Moraru
Sorin Eugen Iașinovschi
Adina Petrescu
Nicolae Adelin Mihăilă
Silviu Vasile Ciocoiu
Secția Specială a cheltuit peste 4,5 milioane de euro
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională la 23 octombrie 2018.
Inițial, Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, devenit între timp judecător la Curtea Constituțională, la propunerea PSD.
Procuror-șef adjunct al secției a fost Adina Florea. Adusă de la Constanța pe filieră PSD (tatăl ei era consilier județean din partea acestui partid), ea a fost propusă de trei ori de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, pentru șefia DNA, după revocarea Laurei Codruța Kovesi, fiind respinsă de fiecare dată de președintele Klaus Iohannis.
Conform unor date prezentate de USR-PLUS la începutul anului, de la înfiinţare și până în luna ianuarie 2021, SIIJ a cheltuit peste 12,2 milioane lei spentru salariile brute ale angajaţilor, 1,76 milioane lei pentru diurne şi transport, încă 1,1 milioane lei pentru decontarea chiriilor procurorilor şi poliţiştilor din cadrul SIIJ, plus chiria pentru sediul din centrul Bucureştiului.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat recent că, de la înființare și până în ianuarie 2021 (în 27 de luni), Secţia Specială a cheltuit aproximativ 17 milioane de lei. Asta înseamnă o medie de 630.000 de lei pe lună.
Regula de trei simplă ne dă un indiciu și pentru cheltuielile SIIJ în primele 8 luni din 2021: peste 5,04 milioane de lei (între timp, unele cheltuieli, inclusiv cele salariale, au crescut față de media ultimilor ani).
Așadar, cheltuielile totale ale Secției Speciale de la înființare până în prezent au fost de peste 22 de milioane de lei (4,5 milioane de euro).
Un alt cost, mai mare decât cel financiar, este blocarea justiției în zona magistraturii. De la înființarea SIIJ, procurorii și judecătorii corupți n-au mai avut emoții: practic, nu i-a anchetat nimeni, de când a fost scos din joc Parchetul Anticorupție (DNA).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
USR-PLUS pare să fi găsit modalitatea prin care să crească apetitul pentru reforme al partenerilor de guvernare de la UDMR: condiționarea celor 29,2 miliarde de euro din PNRR de reformele din Justiție, scrie G4Media.ro.
Mutarea este pe cât de neașteptată, pe atât de greu de parat. De 8 luni, UDMR (fără de care nu se poate face majoritate parlamentară) se opune reformării Justiției. Absența voinței politice de a elimina Secția Specială și modificările făcute de PSD în legislația anticorupție, semnalate în mod repetat și de Comisia Europeană, au făcut ca acum România să fie în exact aceeași situație în care a lăsat-o PSD.
Numai că, acum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea (USR-PLUS), a făcut o mutare-surpriză: a propus Comisiei Europene ca livrarea banilor către România să fie condiționată de efectuarea reformelor la care coaliția s-a angajat anul trecut, pe când era în campanie electorală.
Există însă și un risc: dacă nu vom primi anumite sume dintre cele prinse în PNRR, asupra USR-PLUS se vor îndrepta toate acuzele adversarilor și chiar partenerilor politici! Se va zice că din cauza USR-PLUS – sau a condiției puse de acesta – a ratat România miliarde importante de la UE.
De 8 luni, electoratul care a votat USR-PLUS și PNL așteaptă reformele promise în campania electorală
Adoptarea acestor condiții se poate întâmpla pentru că Dacian Cioloș, copreședinte al USR-PLUS, are o influență considerabilă la Bruxelles. Practic, banii nu vor mai veni decât dacă partidele care alcătuiesc coaliția fac ce au promis: adoptarea noilor Coduri – penal și civil, desființarea Secției Speciale, reformarea Inspecției Judiciare, eliminarea prevederilor toxice băgate de “comisia Iordache” în legislație.
Potrivit G4Media, mecanismul de livrare a banilor din partea Comisiei Europene va depinde de reforme. Dacă nu se vor face aceste modificări, România nu va putea cere să i se livreze tranșele de bani. În acest fel, nu va putea deconta marile proiecte din PNRR.
Conform regulamentului, fiecare țară membră UE va trebui, de două ori pe an, să facă un Raport de Implementare pe Reforme, pe lângă raportul privind stadiul proiectelor pentru care s-au cerut bani. Decontarea banilor se va face în funcție de stadiul reformelor, și nu al avansului pe care-l vor avea proiectele.
Premierul Florin Cîțu s-ar fi arătat nemulțumit de planul condiționării banilor de reformele din Justiție. Pe de altă parte, aceasta poate fi marea lovitură a USR-PLUS, partid care a intrat la guvernare, dar n-a putut face niciuna din reformele promise din cauza opoziției UDMR.
Electoratul USR-PLUS este unul puternic pro-Justiție și pro-democrație, iar absența reformelor în aceste 8 luni a indus o stare de nemulțumire care s-a văzut în sondaje.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Condamnat definitiv, în august 2020, la 5 ani de închisoare pentru luare de mită într-un proiect pe bani europeni, fostul primar al Iașiului, Gheorghe Nichita, a găsit oameni miloși la Judecătoria Botoșani, unde instanța a decis eliberarea sa condiționată după doar 11 luni de detenție! Sentința nu este definitivă, notează Agerpres.
Gheorghe Nichita a luat șpagă 10% dintr-un contract de 70 de milioane de lei (deci și-a tras 7 milioane de lei) din fonduri UE, conform celor probate de procurorii DNA în fața Curții de Apel București. Mita a venit de la Tiberiu Urdăreanu, afacerist care controlează firma UTI – condamnat și el la 8 luni de închisoare cu suspendare. La vremea respectivă, judecătorii au dispus și confiscarea sumei de 1,2 milioane de lei de la Urdăreanu.
Procesul de corupție al lui Gheorghe Nichita și Tiberiu Urdăreanu a durat aproape 5 ani, din decembrie 2015 până în august 2020, când s-a pronunțat sentința definitivă. S-a probat clar, în fața instanței, că Nichita și-a tras șpagă de 10% din valoarea contractului pe care l-a atribuit UTI și unei alte firme în numele Primăriei Iași, din bani europeni. Nichita s-a mai bucurat și de reducere la cazarea într-un hotel de lux din București și de cazare gratuită în China.
Șpaga s-a luat în 2013, atunci când a fost atribuit proiectul „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iași”, care privea fluidizarea traficului rutier și pietonal.
Așadar, după 5 ani de proces și 11 luni de detenție pentru o șpagă de 1,6 milioane euro (în 2013, când s-a semnat contractul pe bani europeni, cursul era 4,4 lei/euro), Gheorghe Nichita a fost scos din pușcărie de judecătorii de la Botoșani.
Eliberarea lui Nichita a fost decisă la două săptămâni după ce și fostul său șef de partid, Liviu Dragnea, a beneficiat de bunăvoința judecătorilor (un complet de doi magistrați de la Judecătoria Giurgiu).
Hotărârea Judecătoriei Botoșani în cazul Nichita
„Admite propunerea formulată de Penitenciarul Botoşani privind liberarea condiţionată a condamnatului Nichita Gheorghe, în prezent deţinut în Penitenciarul Botoşani, din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2324/2017 a Tribunalului Bucureşti (…). Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Nichita Gheorghe de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii (…) emis de Tribunalul Bucureşti (…). Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Opoziția înverșunată a UDMR la desființarea Secției Speciale a iritat Statele Unite. Kelemen Hunor, liderul partidului maghiar, a fost vizitat de David Muniz, șeful interimar al Ambasadei SUA la București, care i-a cerut explicații pe tema poziției în acest dosar. UDMR, care a votat alături de PSD înființarea Secției Speciale în 2018, apără acum cu îndărjire existența acestui parchet recunoscut de toată lumea – inclusiv de instituțiile internaționale – ca un instrument de presiune politică asupra magistraților.
Departamentul de Stat al SUA a dat publicității, recent, un raport în care critica menținerea Secției Speciale înființate de Dragnea și Tudorel Toader pentru a-i executa pe judecătorii și procurorii care nu ascultau de comenzi politice. Aceeași atitudine față de “SS” o au toate organismele internaționale – Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO etc.
David Muniz, Însărcinat cu Afaceri al Ambasadei SUA la București, i-a făcut o vizită lui Kelemen Hunor, liderul UDMR, acesta din urmă recunoscând că Secția Specială a jucat un rol central în agenda discuțiilor.
Kelemen Hunor, după vizita diplomatului american: „Am subliniat în cadrul ședinței că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale“
Pe pagina sa de Facebook, liderul UDMR a notat: „Secția Specială de Investigații în Justiție (SIIJ) a fost, printre altele, subiectul dialogului pe care l-am avut cu domnul David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti.
Am subliniat în cadrul ședinței, că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale, singura întrebare este unde să fie transferate competențele acestui departament special. Poziția UDMR este foarte clară: competențele SIIJ ar trebui transferate Parchetului General. Acesta ar fi o modalitate corectă, și asemenea, ar fi extrem de importantă pentru cetățeni, deoarece numai astfel se poate garanta că judecătorul și procurorul rămân independenți în proceduri și în decizie.
În cadrul aceleiași întâlniri a fost abordată și problema traficului de persoane, care afectează România. Pentru eradicarea fenomenului este necesară o cooperare mai strânsă între instituțiile statului, mai multe state europene, biserică, și organizații nonguvernamentale“.
Desființarea Secției Speciale a fost, alături de repararea legilor justiției devastate de regimul Dragnea, una din temele centrale ale promisiunilor electorale făcute de USR-PLUS și PNL în campania pentru alegerile parlamentare de anul trecut. De la numirea guvernului și investirea noului Parlament au trecut însă 7 luni și nu s-a mișcat nimic.
Motivul: UDMR se opune cu înverșunare oricărei schimbări. Fără voturile maghiarilor, coaliția nu are majoritatea în Parlament și nu poate trece nicio modificare pe tema justiției. PSD și AUR sunt declarat în favoarea Secției Speciale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Într-un document referitor la climatul investițional din România, Departamentul de Stat al SUA atrage atenția că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), supranumită Secția Specială, continuă să funcționeze, deși „pare să acționeze doar în cazuri motivate politic”.
Departamentul de Stat menționează că actualul guvern a reluat eforturile pentru ca Secția Specială să fie desființată. Și totuși…
„Parchetul special înființat de guvernul anterior pentru investigarea și urmărirea penală a judecătorilor și procurorilor, care pare să întreprindă doar cazuri motivate politic, continuă să funcționeze”, se arată în document.
În plus, Departamentul de Stat notează că eșecul în corectarea legislației, după deciziile Curții Constituționale, a afectat negativ activitatea DNA în anul 2020.
Este pentru prima dată când autoritățile americane atrag atenția asupra Secției Speciale, care până acum a fost luată în vizor mai ales de instituțiile europene.
Raportul MCV prezentat de Comisia Europeană în luna iunie critică România pentru că nu a desființat Secția Specială. „În special, existența și funcționarea Secției Speciale pentru magistrați SIIJ rămâne o îngrijorare majoră”, arată Comisia Europeană.
O decizie privind desființarea Secției Speciale este blocată la nivelul coaliției de guvernare. PNL și USR-PLUS susțin desființarea Secției Speciale și trimiterea tuturor dosarelor sale la parchetele competente în fiecare speță în parte, inclusiv la DNA (cele de corupție), în timp ce UDMR respinge cu înverșunare posibilitatea ca vreun dosar să ajungă la DNA.
UDMR se cramponează într-o soluție absurdă: dosarele de la Secția Specială să fie transferate într-o structură specială a Parchetului General. Altfel spus, Secția Specială să nu fie desființată, ci mutată… de la Parchetul General la Parchetul General!
PNL, USR-PLUS și ministrul Justiției, Stelian Ion, se află într-un blocaj, pentru că fără voturile UDMR nu reușesc să aibă majoritate în Parlament, pentru a vota desființarea Secției Speciale. Nici de la PSD sau AUR nu există speranțe, deocamdată, să „rupă” voturile necesare.
Acum se vede cât de important era ca, pe 6 decembrie 2020, PNL și USR-PLUS să obțină câteva procente în plus, pentru a avea împreună peste 50%. Dar prezența la vot extrem de scăzută (31,84%) a complicat lucrurile pentru întregul mandat de 4 ani.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Motivarea deciziei de eliberare condiționată a lui Liviu Dragnea, pronunțată de Tribunalul Giurgiu pe 15 iulie, arată promiscuitatea în care s-a cufundat completul de doi judecători condus de însă președinta instanței, Adriana Pencea (fostă Filip). Motivarea e o însăilare de minciuni nerușinate, scandaloase.
În condițiile în care Liviu Dragnea continuă să strige că a fost deținut politic, victimă nevinovată a abuzurilor din justiție, idei maligne pe care le-a susținut și în toate fazele procesului, judecătoareie Adriana Pencea și Oița Ghiță au tras niște concluzii halucinante.
Ei susțin că „Liviu Dragnea și-a format o atitudine corectă față de valorile sociale, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețurie socială”, astfel încât „scopul preventiv și educativ al pedepsei a fost atins”.
Atenție: Dragnea a declarat chiar și în primele clipe de libertate, după 2 ani și 50 de zile de detenție, că România este „o dictatură feroce” și că el a fost „condamnat politic”.
Dragnea nu și-a recunoscut vinovăția nici pe durata executării pedepsei, în interivul acordat din penitenciar Ancăi Alexandrescu pentru Realitatea Plus.
Tribunalul Giurgiu susține în motivare că „recunoașterea vinovăției nu este o condiție legală pentru eliberarea condiționată”.
În ce privește interviul acordat, judecătorii susțin că fostul lider PSD „beneficiază de libertatea de exprimare”.
Instanța mai arată că Dragnea a îndeplinit condițiile legale ”de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancțiunea disciplinară fiind ridicată) și să dea dovezi temeinice de îndreptare” pentru a beneficia de eliberarea condiționată.
Fragment din motivarea Tribunalului Giurgiu
”Instanţa, raportând întreaga perioadă executată, și în acord cu comisia de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului București-Rahova care a propus în unanimitate liberarea petentului condamnat, apreciază că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional.
Totodată, reține Tribunalul că perioada de timp până la împlinirea integrală a duratei pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executată de către condamnat fiind suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins.
Nu în ultimul rând, Tribunalul va avea în vedere, în acord cu considerentele R.I.L. nr. 67/2007 pronunţat de I.C.C.J. și timpul petrecut de petent în penitenciar de la momentul la care a introdus cererea de liberare conditionată, până la momentul soluționării prezentei, fiind astfel deja împlinit termenul de reiterare stabilit de judecătorul fondului.
Cu privire la afirmațiile făcute de petentul condamnat în spațiul public, după liberarea condiționată, Tribunalul reține că nu prezintă relevanță ieșirile publice ale acestuia, ci are în vedere strict conduita procesuală din timpul executării pedepsei și atitudinea manifestată în fata instanței, cu ocazia ultimului cuvânt, când acesta a solicitat a se observa că«a dus pedeapsa cu decență și demnitate, a ieșit la muncă când i s-a permis, a participat la cursuri, a primit recompense în fiecare lună, inclusiv în luna iulie».
Faptul ca petentul nu și-a recunoscut infracțiunea pentru care a fost condamnat nu poate fi reținut ca un aspect negativ de natura a împiedica admiterea prezentei contestații, legea instituind alte condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestui beneficiu, iar în lipsa oricăror antecedente penale este exclusă perseverența infracțională, cu atât mai mult cu cât petentul contestator urmează a beneficia pentru prima data de instituția liberarii condiționate.
Relevant trebuie să fie doar comportamentul persoanei pe durata executării pedepsei, care, în cazul petentului, acesta a fost exemplar, fiind îndeplinite condițiile de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancțiunea disciplinară fiind ridicată) și să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Conduita procesuală a petentului condamnat a fost una corectă, acesta prezentându-se în fata instanței prin intermediul sistemului de video conferință, apărările fiind tehnice, neducând la tergiversarea cauzei. Este adevărat, petentul nu și-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat în defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitării dreptului la apărare.
Potrivit art. 30, alin. 1 și 6 din Constituția României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
De asemenea, articolul 10, paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consacră libertatea de exprimare, arătând că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, iar acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a se ține seama de frontiere.
Faţă de toate aceste aspecte, Tribunalul și-a format convingerea că petentul s-a îndreptat și că se poate reintegra în societate.”
Cum s-a încălcat legea în cazul eliberării lui Dragnea
Cei familiarizați cu sălile de judecată știu că, întotdeauna, atunci când pronunță o condamnare, judecătorii insistă asupra faptului că trimit oamenii după gratii în primul rând pentru ca aceștia să reflecteze la răul făcut societății, să-și analizeze faptele și să înțeleagă unde au greșit. Eliberarea condiționată a unui infractor care se dovedește la fel de pus pe rele nu poate avea loc.
Cu toate acestea, judecătoarele de la Giurgiu au făcut o excepție în cazul lui Dragnea, considerând că, deși nu își recunoaște faptele și nu și-a schimbat comportamentul public, s-a îndreptat touși și merită o a doua șansă.
Mult mai important li s-a părut magistratelor faptul că Liviu Dragnea a participat la activități inclusiv religioase, că a fost recompensat de 8 ori, că a contribuit la redactarea unor reviste.
Aceeași judecătoare l-a eliberat din arest și pe Sile Cămătaru
În noiembrie 2012, judecătoarea Adriana Filip (actuală Pencea) l-a eliberat din arest pe Sile Cămătaru.
În urma unui denunţ, potrivit căruia judecătoarea ar fi primit suma de 100.000 de euro pentru eliberarea interlopului, aceasta a fost anchetată de DNA, însă investigatorii nu au reușit să demonstreze acuzațiile.
Potrivit declaraţiilor sale de avere, soţul judecătoarei este director de alimentaţie publică la firma Amon SRL, care operează restaurantul Perla din Giurgiu, de pe faleza Dunării.
Când a fost acuzată de luare de mită, judecătoarea se numea Adriana Filip și era șefa Judecătoriei Giurgiu. Ulterior a devenit Adriana Pencea și a fost promovată la șefia Tribunalului Giurgiu
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Baronul sindical Ion Rădoi a făcut intervenții la liderii liberali Ludovic Orban și Violeta Alexandru pentru “a scăpa de ministrul Drulă“ după ce acesta a demarat demolarea gheretelor ilegale de la metrou, arată stenograme DNA consultate de G4Media.ro. Atât Orban, cât și Alexandru i-au dat cu flit liderului de sindicat.
Ion Rădoi s-a dus personal peste Ludovic Orban, șeful PNL și al Camerei Deputaților, pentru a-l convinge să-l preseze pe Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, să înceteze demolarea chioșcurilor amplasate ilegal în stațiile de metrou.
La Violeta Alexandru, șefa PNL București și fost ministru în Guvernul Orban, a fost trimis un interpus de-al lui Ion Rădoi.
Nici Ludovic Orban, nici Violeta Alexandru n-au marșat la aceste intervenții. DNA notează că „potrivit declaraţiei ministrului Cătălin Drulă (la DNA – n. red.), nici Violeta Alexandru şi nici Ludovic Orban nu au intervenit la el pentru a-i cere stoparea acţiunilor de demolare“.
De data aceasta, intervențiile s-au făcut la liderii PNL, dar niciunul nu a dat curs presiunilor.
Conform ordonanței DNA de inculpare a lui Ion Rădoi, intervențiile s-au făcut în mod repetat, atât direct, cât și indirect
„Pe fondul afectării propriilor interese legate de desfiinţarea spaţiilor comerciale de la metrou pe care Minea Elena Claudiu (concubina lui Ion Rădoi – n. red.) le controla în fapt, Minea Claudia şi Rădoi Ion au reuşit să obţină programarea unei întâlniri cu Violeta Alexandru, preşedintele PNL Bucureşti, în scopul de a expune problemele Asociaţiei legate de desfiinţarea spaţiilor comerciale şi pentru «a scăpa de ministrul Drulă».
Pentru a nu se expune în mod direct, Minea Elena Claudia l-a convins pe Victor Guşatu (un alt sindicalist – n. red.) să se prezinte el la întâlnirea cu Violeta Alexandru, preşedinta PNL Bucureşti, din 7 mai 2021, ora 16.00, ce urma să aibă loc la sediul partidului din Bucureşti, str. Modrogan, nr. 1.
Scopul unei asemenea întâlniri era acela de a interveni prin şefa PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, ca Ludovic Orban “să-l oprească pe ministrul Cătălin Drulă” din demersurile privind desfiinţarea spaţiilor comerciale de la Metrou.
De asemenea, aceştia au încercat s-o convingă pe Violeta Alexandru să intervină la consilierii PNL de la nivelul primăriilor de sector pentru a stopa acţiunile de desfiinţare a spaţiilor.
Din supravegherea tehnică efectuată a rezultat că la data de 7 mai 2021, ora 16.00, această întâlnire a avut loc, având parţial efectul scontat, Violeta Alexandru postând pe Facebook un mesaj de susţinere a Comercianţilor de la Metrou, după cum reiese din procesul verbal de investigaţie. Minea Claudia nu a fost mulţumită de rezultatul acestei întâlniri, întrucât reprezentanta partidului, Violeta Alexandru, i-a sfătuit să urmeze calea legală, în justiţie, pentru rezolvarea problemelor juridice cu Metrorex legate de spaţiile comerciale de la Metrou.
Pentru protejarea propriilor interese, la data de 14.05.2021, liderul USLM, Rădoi Ion, l-a contactat telefonic pe Ludovic Orban, insistând pe lângă acesta pentru a avea o întâlnire directă. Ulterior, Rădoi Ion s-a întâlnit cu Ludovic Orban, însă, potrivit declaraţiei ministrului Cătălin Drulă (la DNA – n. red.), nici Violeta Alexandru şi nici Ludovic Orban nu au intervenit la el pentru a-i cere stoparea acţiunilor de demolare.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Viorel Hrebenciuc, fosta eminență cenușie a PSD din anii 1990 și începutul anilor 2000, a fost condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare de către Curtea de Apel Brașov în dosarul retrocedării ilegale a 43.000 de hectare de pădure. În același dosar a fost condamnat și fiul său, Andrei Hrebenciuc, tot la doi ani de închisoare, dar cu suspendare.
Sentința pronunțată de Curtea de Apel Brașov nu e definitivă.
Dosarul retrocedării ilegale a 43.227 de hectare de pădure este unul cu cântec. Procesul trenează de foarte mulți ani, iar PSD a făcut eforturi uriașe să-l salveze pe Hrebenciuc. În baza deciziei Curții Constituționale, s-au anulat interceptările convorbirilor, mesajele și înregistrările ambientale care-l incriminau pe liderul PSD, dar fuseseră obținute de DNA cu ajutorul SRI.
Procesul s-a reluat de la zero la Curtea de Apel Brașov, scrie G4Media, iar de un an și jumătate (februarie 2020) se readministrează probe, se reaudiază martori, se ascultă înregistrări, se iau din nou declarații inculpaților.
În același dosar în care au fost condamnați Hrebenciuc tatăl și fiul a mai fost condamnat la doi ani de închisoare și fostul deputat PSD Ioan Adam. De asemenea, a fost „căptușit“ cu 6 ani de închisoare și fostul judecător Ordog Lorand Andras.
Alte 7 persoane au mai fost condamnate la diverse pedepse în acest dosar. Toate pot face apel.
Milionarul și omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul grupului de firme Romstrade, a fost luat miercuri de DNA de pe Aeroportul Otopeni, când încerca să plece spre Italia, și dus direct la audieri. Nelu Iordache ar fi vizat de un nou dosar de corupție.
DNA l-a adus cu escortă la sediul instituției pe cel care a deținut, între altele, compania Blue Air.
Nelu Iordache a fost deja condamnat, în primă instanță, într-un alt dosar. Tribunalul București i-a dat, pe 18 martie, 12 ani și 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală și delapidare. DNA îl acuză că a înregistrat în contabilitatea firmei SC Bata Sky Imobiliare SA achiziții fictive de materiale publicitare în valoare totală de 46.356.636 lei. Conform rechizitoriului, „prin aceste demersuri, Iordache ar fi prejudiciat bugetul de stat cu suma de 8.972.252 lei (echivalentul a 2.133.254 euro), reprezentând TVA dedusă în mod nelegal. Produsele respective ar fi fost achiziţionate de la două societăţi administrate de Ali Imad“.
Chiar și sub lupa procurorilor, afacerile cu statul ale lui Nelu Iordache duduie. Libertatea tocmai a scris cum o firmă abia înființată, administrată de omul lui Nelu Iordache, a primit contract de la primăria lui Robert Negoiță, din Sectorul 3.
Omul de afaceri a trimis un răspuns la respectivul articol, afirmând că firma nu i-ar aparține – deși administratorul ei, Dorel Stoica, se ocupă de mai multe alte companii din grupul Romstrade.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
