ziaristii.com

Categorie: Istorie

  • SERIAL (37) / Șocul lui Ceauşescu: “Milea a trădat!”

    SERIAL (37) / Șocul lui Ceauşescu: “Milea a trădat!”

    Pe comandantul suprem, vestea morții lui Vasile Milea l-a înfuriat teribil. Îl trimisese să aducă tancurile, să apere Palatul, nu să iasă din luptă “ca un laș”. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    Vestea sinuciderii lui Milea a ajuns imediat la Ceauşescu. Mesager a fost misteriosul colonel Corneliu Pîrcălăbescu, șeful Gărzilor Patriotice. Acesta a coborât de la etajul 6 la 1 şi i-a raportat şefului de cabinet, Constantin Manea: “Tovarăşul Milea s-a împuşcat la mine în birou”.

    Manea s-a speriat. “I-am spus: «Mergeţi dumneavoastră şi raportaţi». Mi-a spus, punând mâna pe clanţă: «Nu, intră tu!». Înăuntru erau Nicolae şi Elena Ceauşescu. Şi câinele. I-am spus lui Ceauşescu: «Milea s-a împuşcat». El a spus: «N-am înţeles!», s-a ridicat de la birou şi a venit la mine. Câinele a stat lângă mine, iar Elena, de pe fotoliu: «Ce-ai spus?». Zic eu: «Milea s-a sinucis!». Zice ea: «A lăsat ceva scris?». Zic eu: «Nu». Zice ea: «Dumitale ţi-a spus ceva?». Zic eu. «Nu». Apoi, Ceauşescu zice să deschid uşa, iar Curticeanu era în anticameră. Îmi spune Ceauşescu: «Mergi cu el cu liftul şi-i spui în lift despre ce e vorba». L-a făcut trădător pe Milea, după care m-am dus sus cu Curticeanu”.

    Istoricul Ioan Scurtu a notat: “Vestea sinuciderii lui Milea l-a bulversat pe Ceauşescu. Aflat în clădirea CC, Ilie Verdeţ, care cunoştea situaţia din Capitală, s-a dus la Ceauşescu, pe care l-a găsit «într-o stare deplorabilă, aşa cum era el în momente foarte grele, când îşi pierdea echilibrul». Verdeţ i-a cerut să nu se tragă în oameni. Ceauşescu i-a răspuns: «Nu s-a tras şi nu se va trage în oameni». În timp ce rostea aceste cuvinte, Ceauşescu a început să tremure şi i-a spus: «Dar… avem trădarea! A trădat ţara şi poporul generalul Milea!»”

    După ce a constatat sinuciderea lui Milea, Silviu Curticeanu – şeful Cancelariei lui Ceauşescu – a coborât şi l-a informat pe comandantul suprem. Milea era în agonie şi fusese pus pe o targă pentru a fi transportat, cu o ambulanţă, la Spitalul Elias. A murit pe drum.

    În acest timp, Ceauşescu încerca să se spele pe mâini. I-a chemat pe Eugen Florescu şi Constantin Mitea, consilierii săi de presă. Florescu avea să-i declare istoricului Alex Mihai Stoenescu: “M-am dus la Mitea, dar nu am apucat să vorbim prea mult, că au apărut securiştii: «Repede, la Cabinetul 1!». La birouri, în anticameră, era câte un militar cu mitralieră. Uşa spre biroul lui Ceauşescu era deschisă, iar înăuntru – mai multe persoane. Toate aveau carneţel în mână şi notau. Elena Ceauşescu – fără carnet, apoi Dăscălescu, Bobu, Manea Mănescu, Mitea, Petre Constantin de la TVR şi secretarul de presă Spinţăroiu. Subiectul: sinuciderea lui Milea. Imediat după ora 9.30, Ceauşescu dicta: «Să scrieţi că trădătorul Milea s-a sinucis din laşitate…» A terminat de dictat şi am ieşit. Când plecam, Ceauşescu iese pe culoar şi strigă după noi: «Mitea! Florescu!». Ne-am întors şi ne spune: «Să luaţi măsuri să se deschidă Televiziunea, la ora 12.00, să se dea ştirea, dar nu mai mult de o oră, să se facă economie!»”.

    Misterul unei morţi anunţate

    După zgomotul produs de arma căpitanului Tufan, a fost chemată o echipă medicală. Într-un sfert de oră de la producerea incidentului, a sosit o doctoriţă. Petra Tudor era medic de serviciu la Policlinica 10, ambulatoriul Spitalului Elias. Potrivit programului, serviciul funcţiona zilnic între orele 8.00 şi 20.00 şi deservea în special personalul din Comitetul Central.

    Petra Tudor spune că a încercat în zadar să-i dea primul ajutor generalului, care gemea într-o baltă de sânge pe marginea unei canapele, undeva la etajul 6 al clădirii CC. Era biroul morţii. Camera 621 – biroul colonelului Pîrcălăbescu, comandantul Formaţiunilor de Gărzi Patriotice.

    “Pentru cazuri deosebite exista o echipă dotată cu chirurgi, medici cu o pregătire specială, care formau echipa de intervenţii deosebite a lui Ceauşescu. În ziua respectivă erau foarte stresaţi. M-a sunat o voce de bărbat: «Veniţi repede la camera 621 sau 631, un general s-a împuşcat!». Asistenta era plecată să-şi ia ziarele. Noi aveam o Salvare, dar nu era voie să staţioneze în faţă, era pe undeva în garaj”, a declarat Petra Tudor despre momentul în care a primit solicitarea.

    Iniţial, doctoriţa chemată pentru primul ajutor nu ştia cine este pacientul. Aflase că e vorba despre un militar, însă nu cunoştea amănunte. “Am ajuns foarte greu până acolo. Mi se părea că liftul merge prea încet. Apoi am mers pe un culoar foarte lung, foarte întunecos, am intrat într-o cameră foarte întunecoasă, cu lume foarte multă. Când am intrat în cabinet, în dreapta se afla o canapea pe care era întins un bărbat în haină militară. Eu nu cunosc gradele. Ori general, ori plutonier – mi-e totuna. Deci era în haină militară, întins pe canapea, şi gemea. La capătul canapelei parcă era o măsuţă, era o persoană de sex feminin, nu ştiu cine era, se jeluia: «Vai, drăguţu’, ce om bun a fost!». Mă gândeam ce pot să fac să-i dau primul ajutor. Nu mai avusesem niciodată un asemenea caz. I-am desfăcut centura, adică cureaua.”

    La început, doctoriţa nu a văzut gaura de intrare a glonţului. A urmat un moment desprins parcă din filmele de acţiune. “Căutam cu ochii orificiul de intrare. Eu nu ştiam, nu mai văzusem decât în filme. De aceea, în momentul în care i-am desfăcut cămaşa să-i asigur respiraţia, am văzut o plagă foarte mică, cam în spaţiul trei sau patru intercostal stâng. Era foarte mică, vă redau imaginea pe care am avut-o. Nu sângera prin faţă. M-am gândit la un evident şoc hemoragic. El gemea. Avea ochii închişi. Un geamăt stins.”

    Echipa medicală a muncit aproape o jumătate de oră până când a venit ambulanţa, de la garaj. Accesul spre CC era aproape imposibil din cauza barajelor de securitate. La căpătâiul lui Milea a fost o luptă contracronometru.

    “Eu am constatat atunci că glonţul nu perforase decât superficial, că trecuse prin pericard, că era şocul produs probabil prin distrugeri de pelicol vascular. Nu este vorba de marile vase, de exemplu aorta, pentru că nu ar fi supravieţuit până în momentul în care am ajuns eu acolo. În aceste condiţii, se pierdea jumătate din cantitatea de sânge circulat. Am rugat asistenta să pregătească un pansament. Între timp am vrut să văd ce tensiune mai are, că-mi era cert că are şoc hemoragic cu tensiune zero. Am reuşit să-i eliberez o mână ca să prind şi din venă, am luat tensiunea – care era zero –, puls imperceptibil, se continua şocul hemoragic. I-am ascultat inima, gemetele erau slabe. Sora era cu mine, i-am băgat 100 de grame de hemisulcinat. Între timp a venit targa şi am rugat patru oameni să-l ia”, a mai declarat Petra Tudor.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 36. Moartea lui Milea

    EPISODUL 35. Planul de la ora 3

    EPISODUL 34. Ultima noapte în Palat

    EPISODUL 33. Moartea bate la ușă

    EPISODUL 32. Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara

    EPISODUL 31. Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    EPISODUL 30. 21 decembrie: mitingul fatal

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (36) / Moartea lui Milea

    SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (36) / Moartea lui Milea

    Ministrul Apărării a fost găsit împuşcat în dimineaţa de 22 decembrie 1989, la ora 9.30. Tocmai fusese certat aspru de Ceauşescu, care l-a făcut “incompetent” după ce generalul coordonase personal, în timpul nopţii, represiunea din centrul Capitalei. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    “Obosit şi deprimat”. Aceasta este caracterizarea făcută generalului Milea de cei care l-au văzut pe şeful Armatei în sediul CC al PCR, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, după ce s-a întors de pe teren. S-a văitat apropiaţilor şi chiar a plâns în faţa şefului Securităţii, generalul Iulian Vlad, care-i ceruse sprijin pentru a-l înlătura pe Ceauşescu.

    Ziua de 22 decembrie 1989 începe prost pentru şeful Armatei. “La 8.15, Milea încearcă să raporteze unde sunt trupele, cine vine, dar e confuz. Era nedormit şi poate şi băuse, căci obişnuia să mai tragă la măsea. Ceauşescu îl întrerupe violent, îl acuză şi de incompetenţă – «Trebuie să te învăţ eu să dai un raport?» –, apoi i se adresează devastator: «Marş şi adu trupele!». Acestea sunt ultimele cuvinte ale lui Ceauşescu către Milea. Iar Milea urcă la etajul 6, ia pistolul şi se împuşcă”. Reconstituirea acestui final tragic îi aparţine istoricului Alex Mihai Stoenescu.

    La întâlnirea convocată de Ceauşescu puţin după ora 8.00 – o şedinţă CPEx restrânsă –, generalul Milea era de-a dreptul înspăimântat. Aflat lângă el, şeful Securităţii, generalul Iulian Vlad, a pus mâna pe genunchii lui: şeful Armatei tremura. Şi nu de frig, ci de frică.

    Evenimentele care urmează pentru Milea se petrec sub ochii a doi militari: colonelul Corneliu Pîrcălăbescu (şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice) şi maiorul Ioan Vătămănescu (aghiotantul lui Milea).

    “Când a fost chemat la cabinetul lui Ceauşescu, eu l-am trezit, l-am ajutat să se îmbrace cu o cămaşă kaki. Era nebărbierit, obosit, părea mai bătrân şi era abătut”, a povestit Vătămănescu.

    Certat de Ceauşescu şi marcat de ordinele pe care le dăduse, Milea începe să bântuie prin sediul CC al PCR. Iese din Cabinetul 1, traversează holul de la etajul 1 şi intră în birourile în care lucra Comandamentul Militar Unic – organism înfiinţat în seara precedentă, la cererea expresă a lui Ceauşescu.

    La Comandament, Milea se interesează de poziţia trupelor care vin spre Bucureşti. De la etajul 1 urcă la etajul 6, unde se află birourile Gărzilor Patriotice.

    Pistolul căpitanului Tufan

    La Gărzile Patriotice, Milea îl întâlneşte pe colonelul Corneliu Pîrcălăbescu. Acesta declara în 1991: “Am ieşit în faţă. Milea venea către biroul meu. L-am însoţit, iar când a ajuns la biroul care dă spre lift , mi-a spus: «Domnule, vreau o centură! Că vreau să merg jos, la unităţi»”.

    Col. Corneliu Pârcălăbescu în 1989

    Negăsind nimic la Gărzile Patriotice, Milea i se adresează unui ofiţer de transmisiuni, căpitanul Marius Tufan, care se afla pe hol. Relatarea îi aparţine tot colonelului Pîrcălăbescu: “A intrat în birou şi a ieşit din nou afară, cu mine, şi îi zice lui Tufan: «Măi, eu am cerut o centură. Dă-mi, măi, centura!». Ăsta a încercat să scoată pistolul de la centură. Milea a spus: «Nu, dă-mi şi pistolul!». Ăsta nu a vrut să dea pistolul. A avut o ezitare. «Măi! Sunt ministrul Apărării. Dă-mi pistolul!», a repetat Milea. «Vreau să merg jos, să văd care e situaţia la unităţi», şi a luat centura şi pistolul”.

    În momentul următor, Milea îi cere aghiotantului său să-l lase puţin singur cu colonelul Pîrcălăbescu, în biroul acestuia. “Stăteam înăuntru eu şi Milea. În picioare. El îmi spune: «Măi, Cornele, vreau să-ţi spun că Ceauşescu mi-a dat ordin, după şedinţa CPEx, să lichidez tot ce e în faţă. Să trag în popor, în faţa sediului»”, a mai spus Pîrcălăbescu.

    Detunătura

    După această discuţie, Milea îi spune lui Pîrcălăbescu că-i este frică să nu păţească ceva afară. Îi cere şefului Gărzilor Patriotice să-l lase puţin singur, în birou, să dea câteva telefoane. “Mi-a mai spus: «Să mă aştepte Vătămănescu la lift. Să cheme liftul şi să mă aştepte, că vreau să cobor repede de aicea». M-am gândit că, fiind ministru, intră într-un TAB şi se duce la Ministerul Apărării Naţionale. Am ieşit şi am stat cu Vătămănescu. Discutam cu el, când am auzit o detunătură. «Cred că de la mine e», am spus eu. Îl lăsasem la intrare pe plutonierul Manole. Plutonierul nu a intrat în primele 5–6 secunde. Am fugit cu Vătămănescu, iar plutonierul ne spune: «Cred că ministrul». Când am intrat, Milea era aproape întins cu capul pe canapea”, a mai spus colonelul Pîrcălăbescu.

    Aghiotantul lui Milea, maiorul Ioan Vătămănescu, a declarat că, înainte să-l trimită să cheme liftul, ministrul Apărării i-a vorbit pe un ton sumbru. “Mi-a spus că, dacă i se întâmplă ceva, să-i spun lui Barbu, care era şeful lui de cabinet, că are în spate două CEC-uri. Să fie date familiei, pentru nepoţii lui, pe care îi iubea mult.”

    Şeful de cabinet al lui Milea, căpitanul Alexandru Barbu, se afla la Ministerul Apărării Naţionale. Se despărţise de Milea în cursul nopţii. Barbu declara, în 1991: “M-am dus la minister şi m-am culcat puţin. Pe la 9.15, ofiţerul de serviciu mi-a spus: «Scoală-te, că a sunat ministrul şi a zis să-l suni la Gărzi». L-am sunat pe la 9.20. Mi-a zis: «De ce nu eşti aici?». I-am răspuns că mi-a cerut să mă duc la minister. A răspuns: «Ştiu, măi copile, dar trebuia să fii aici, cu mine». I-am spus că mă sui în maşină, dacă ordonă. Mi-a răspuns: «Lasă, nu mai e nevoie». Şi asta a fost tot”.

    O altă relatare aparţine chiar ofiţerului care i-a dat pistolul lui Milea: căpitanul Marius Tufan. Acesta făcea glume cu colegii pe seama faptului că nu mai are pistol. Se afla pe terasa clădirii, la etajul 6, cu o staţie de emisie-recepţie. “Eram pe terasă şi se auzeau rafale de armă. Se dăduse ordin să se tragă. Concluzia mea era că trăgeau cei de la Ministerul de Interne. Când mă aflam la uşa de la terasă, spre hol, am auzit un foc, dar nu pot spune dacă era din afară sau dinăuntru. În mijlocul holului l-am văzut pe Vătămănescu, urla că s-a împuşcat şeful. A început agitaţia, iar eu m-am blocat gândindu-mă că s-a împuşcat cu pistolul meu şi voi fi băgat… Din uşă l-am auzit pe generalul Milea gemând, dar nu l-am văzut. Au chemat un doctor, dar eu m-am gândit că s-a împuşcat cu pistolul meu, cred că era ora 9.15. Am mers pe terasă, le-am spus băieţior că situaţia e complicată, s-a împuşcat generalul cu pistolul meu. Când am ieşit pe terasă, era 9.35”, a declarat Tufan.

    Arma cu care s-a sinucis generalul Milea era un pistol Carpaţi model 1974, calibru 7,62 mm.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 35. Planul de la ora 3

    EPISODUL 34. Ultima noapte în Palat

    EPISODUL 33. Moartea bate la ușă

    EPISODUL 32. Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara

    EPISODUL 31. Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    EPISODUL 30. 21 decembrie: mitingul fatal

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (35) / Planul de la ora 3

    SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (35) / Planul de la ora 3

    Pentru soții Ceaușescu, noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost lungă și agitată. Fortăreața Partidului Comunist părea inexpugnabilă, dar nu era. Șeful Securității pregătea arestarea comandantului suprem, dar ministrul Apărării nu l-a susținut. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    Pentru că nu au mai ajuns la reşedinţa din Cartierul Primăverii, soţii Ceauşescu au primit vizita copiilor Zoia şi Valentin în sediul CC. Martori au fost Constantin Manea, şeful de cabinet al lui Ceauşescu, şi Mihai Hîrjău, secretarul personal al dictatorului.

    Constantin Manea: “Către ora 21.00 au venit Zoia şi Valentin, fără Nicu, care era la Sibiu. A venit întâi Valentin, i-a adus lui de acasă haine, cămaşă şi ceea ce a mai dorit. După aceea a venit fiică-sa cu soţul ei, Mircea Oprean. Cred că au încercat să facă un fel de masă, că s-au retras în sufragerie. Cred că au luat o gustare. Au stat cam o jumătate de oră, poate o oră. Valentin a fost foarte insistent, că suna din cinci în cinci minute şi voia să stea de vorbă cu taică-su, dar de regulă a vorbit cu maică-sa. Ea încerca să-i liniştească şi le spunea că situaţia e stăpânită, iar Zoia şi Valentin le povesteau ce e pe stradă”.

    După plecarea celor doi copii, dictatorul a vrut să iasă din clădire. Generalul Marin Neagoe (şef de serviciu în cadrul Direcţiei a V-a a Securităţii, ofiţerul care în acele zile asigura comanda Direcţiei) susţine că Nicolae Ceauşescu a făcut câţiva paşi pe scări, dar a intrat înapoi. Tot atunci a cerut să-i fie aduşi şi nişte revoluţionari care strigau “Jos Ceauşescu!”, cărora să le vorbească. “I-a fost adus unul care era bătut măr. Îi curgea sânge din nas. Le-am spus oamenilor mei să-l ducă undeva, să-l spele, şi apoi să-l ducă de acolo”, declara Marin Neagoe în 1995.

    În aceeaşi seară, Ceauşescu a vrut să vadă cu ochii lui ce s-a întâmplat la Timişoara. Eugen Florescu, unul dintre consilierii săi de presă, reconstituie momentul. “Pe 21 seara, Ceauşescu i-a cerut lui Milea filmul de la Timişoara. Acesta a promis că-l aduce, dar nu a venit. Dimineaţa, pe 22, lui Ceauşescu i-a fost adus un pachet cu fotografii. Erau lozincile «Jos dictatorul!», «Jos comunismul!», scrise pe vitrine.“

    Generalul Vasile Milea chiar nu avea timp de filme în acea seară. Era ocupat cu represiunea din centrul Capitalei.

    Din mărturiile secretarilor de cabinet Manea şi Hîrjău reiese că vizitele de la cabinetul lui Ceauşescu au durat până la miezul nopţii. Apoi, lucrurile s-au mai linşitit, însă în Cabinetele 1 şi 2 era tensiune mare.

    “În cursul nopţii, către ora 24.00, informaţiile curgeau ca şi până atunci. El a trecut la odihnă. Nu ştiu dacă o fi aţipit sau nu, dar dimineaţa era mai odihnit. Ea a ieşit frecvent şi s-a informat. Nu a dormit. Probabil că mergea şi îi spunea şi lui. Îmi mai aduc aminte că, tot pe la miezul nopţii, a indicat să trimită o echipă de operatori TV care «să filmeze ce au făcut huliganii, că acolo se va face curăţenie şi nu se mai poate filma»”, a declarat Manea.

    În alte încăperi din sediul CC al PCR, noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost cel puţin la fel de agitată ca în cabinetele 1 şi 2. Toată “crema” partidului se afla în clădire.

    Târziu, pe la ora 3.00, generalul Milea s-a întors din zona Intercontinental, unde coordonase personal represiunea. Atunci s-a petrecut un episod care putea pune capăt regimului Ceauşescu cu 9 ore mai devreme.

    Generalul Iulian Vlad, şeful Securităţii, a relatat acel episod, în 1994, Comisiei “Decembrie 1989”: “După ce s-a întors generalul Milea, am urcat împreună la etajul 1, unde era Statul Major. Vizavi de biroul lui Ceauşescu. Milea era foarte afectat. Am ieşit pe culoar, la fotolii, şi a început să plângă. Spunea că nu crede că sănătatea îi va mai îngădui… Să le spun soţiei, fetelor sale ce s-a întâmplat… că nu a fost pregătit să se întâmple aşa ceva. Atunci i-am spus că nu putem lăsa lucrurile aşa, că de fapt forţa este în mâna lui şi a mea. Eu stăpâneam lucrurile în sediu, iar el afară, dar el era foarte afectat. Era posibil să se evite vărsarea de sânge. Ceauşescu a rămas în sediu. Lui Milea i-am dat de înţeles că trebuie să-l arestăm pe Ceauşescu. Redau: «Dumneavoastră aveţi forţa afară, iar eu în interior». Mi-a spus clar: «Dragul meu, nu pot, nu mai sunt în stare»”.

    Ulterior, Iulian Vlad a precizat că, în discuţia cu Milea, n-a folosit expresia “să-l arestăm”, ci „să-l blocăm”.

    Starea în care se afla ministrul Apărării e confirmată şi de Mihai Hîrjău: “Era în jur de trei şi ceva noaptea. Milea era deprimat. Murdar de motorină, de praf, deci ţinuta îi era complet dezordonată. Răvăşit, mi-a spus cu aproximaţie: «Măi, băiete! Să fii fericit că n-ai văzut ce am văzut eu». Şi, mai departe, întrebându-l care e situaţia, a adăugat: «Ce o să fie mâine… iarăşi o luăm de la capăt»”.

    La nici şapte ore de la propunerea generalului Vlad şi de la dialogul cu Hîrjău, Milea avea să încheie discuţia cu toată lumea. Pe 22 decembrie, puţin după ora 9.30, a fost găsit agonizând într-o baltă de sânge.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 34. Ultima noapte în Palat

    EPISODUL 33. Moartea bate la ușă

    EPISODUL 32. Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara

    EPISODUL 31. Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    EPISODUL 30. 21 decembrie: mitingul fatal

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL: Sfârșitul Ceaușeștilor (34) / Ultima noapte în Palat

    SERIAL: Sfârșitul Ceaușeștilor (34) / Ultima noapte în Palat

    Noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost ultima petrecută în libertate de soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu. În timp ce Armata făcea prăpăd în Bucureşti, “Tovarăşul” şi “Tovarăşa” au rămas, pentru mai multă siguranţă, în sediul Comitetului Central. Bătrânii dictatori erau bântuiţi de spaima trădării. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    Alături de soţii Ceauşescu, în fortăreaţa Partidului Comunist au rămas, peste noapte, şi principalii lor colaboratori. Cei mai mulţi aveau amenajat şi câte un spaţiu de odihnă, dotat cu pat şi cu o mică garderobă. Alţii au încercat să aţipească prin birouri.

    Nimeni nu ardea de dorinţa de a înnopta în sediul CC al PCR. Decizia de a rămâne în Palat a fost luată de Ceauşescu. Acesta a făcut-o nu pentru a-i feri de pericole, ci pentru a-i ţine sub observaţie. În acele clipe, stăpânul absolut al ţării era bântuit de spaima trădării. Şi cel mai mult se temea de trădările care puteau veni de lângă el.

    Ca să elimine orice pericol din interior, Ceauşescu preia personal comanda represiunii. În seara de 21 decembrie, spre ora 19.00, după teleconferinţa cu judeţele, el le ordonă şefilor ministerelor de forţă, grupaţi în Comandamentul Militar Unic: “Armata, trupele de Securitate, toate celelalte unităţi subordonate, inclusiv gărzile sau detaşamentele de luptă şi apărare, sunt subordonate comenzii unice. Această comandă unică este asigurată de ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul secretar de stat la Interne şi şef al gărzilor patriotice, desigur sub conducerea comandantului suprem. Cu orice problemă, vă adresaţi comandantului suprem”.

    Pregătirea demiterii lui Milea

    Lucrurile se precipită. Pe măsură ce-l cuprinde panica, dictatorul se implică tot mai mult în coordonarea represiunii. O energie colosală, aproape tinerească, îl împinge de la spate. Parcă n-ar avea aproape 72 de ani…

    Tot mai nemulţumit de reacţia Armatei, Ceauşescu pregăteşte schimbarea ministrului Vasile Milea cu un general mai hotărât, mai eficient. Şi, poate, mai loial, dată fiind suspiciunea dictatorului că un spion se ascunde chiar lângă el.

    Directorul Cancelariei prezidenţiale, Silviu Curticeanu: “În seara de 21 decembrie i-a spus lui Milea ca, în dimineaţa de 22 decembrie, generalul Stănculescu să fie prezent la sediul CC. Nu înţeleg de ce l-a chemat pe Stănculescu şi nu pe Guşă. Mie, Milea mi-a spus că se duce să-l cheme pe Stănculescu, că «mi-a spus Tovarăşul, probabil că nu mai are încredere în mine»”.

    Să vină Deşliu, Păunescu şi D.R. Popescu!

    Dornic să-şi atragă încrederea poporului, Ceauşescu mai crede în minuni. Apelează la o soluţie propagandistică: folosirea unor personaje care au o imagine “adecvată” în rândul populaţiei. Elocventă este mărturia şefului de cabinet, Constantin Manea: “Pe seară, după ora 18.00, l-a chemat pe şeful Secţiei Presă, Mitea. I-a cerut să-i caute pe scriitorii Dan Deşliu şi Adrian Păunescu. Nu ştiu ce i-a spus direct. Din câte ştiu, Păunescu a refuzat să vină. Am impresia că ar fi vrut să-i pună să vorbească la televizor, pentru susţinerea cauzei”.

    Manea comite două mici erori. Prima: Ceauşescu a cerut să vină nu doi, ci trei scriitori – Dan Deşliu, Adrian Păunescu şi Dumitru Radu Popescu. A doua: Adrian Păunescu s-a prezentat la sediul CC al PCR, dar a refuzat să apară la televizor.

    Televiziunea era, în acel moment, principalul mijloc de propagandă al lui Ceauşescu. Din ordinul lui, emisiunile din seara de 21 decembrie 1989 au fost altele decât cele anunţate în revista Program Radio–TV. Aceste modificări sunt explicate în cartea Revoluţia Română în direct. După fiecare emisiune propagandistică erau difuzate îndemnuri la calm. În cele aproape trei ore şi jumătate de emisie, de la 19.00 la 22.22, au fost patru astfel de intervenţii, la orele 20.00, 20.20, 21.20 şi 21.40. Nici serialul sovietic din acea seară, Punctul de întoarcere, nu a mai fost difuzat, în locul lui fiind programate cântece patriotice revoluţionare.

    Sfatul lui Verdeţ

    Tot pe 21 decembrie, în jurul orei 20.30, Ceauşescu cere maşina să plece acasă. Gărzile de corp îl sfătuiesc să rămână în sediul CC, pentru că e clădirea cel mai bine apărată. Ceauşescu le urmează sfatul şi decide să înnopteze – şi el, şi “Tovarăşa” – în fortăreaţa Partidului şi a puterii lor absolute.

    În această perioadă, Ceauşescu este vizitat de Ilie Verdeţ, preşedinte al Comisiei Centrale de Revizie a PCR şi deputat în Marea Adunare Naţională, şi de alţi doi tovarăşi, Mihail Burcă şi Vasile Vîlcu, comunişti bătrâni.

    Constantin Manea: “A fost o seară foarte agitată. Un du-te-vino. De multe ori, nici nu mai închidea uşa şi venea în secretariat, la telefon, unde erau 22 de linii. Într-un târziu m-a pus să-i chem pe Vîlcu, Burcă şi Verdeţ, care au cerut o întrevedere. Întâi i-a întâmpinat ea. La intrarea lor în anticamera lui Ceauşescu, era Elena de faţă. El – în birou, cu uşa închisă. Ea le-a spus: «Vedeţi cum se dezvoltă lucrurile pentru care am muncit?». Şi a ieşit el. Am fost de faţă când Verdeţ i-a propus lui Nicolae Ceauşescu să caute o înţelegere cu cei care sunt instalaţi la baricadă, la Inter, în faţa cărora s-au mobilizat trupe”.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 33. Moartea bate la ușă

    EPISODUL 32. Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara

    EPISODUL 31. Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    EPISODUL 30. 21 decembrie: mitingul fatal

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (33) / Moartea bate la ușă

    SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (33) / Moartea bate la ușă

    În timp ce Nicolae Ceauşescu îşi mobiliza ucigaşii, la Bucureşti mureau primii oameni. Se întâmpla în centru, la câteva sute de metri de fortăreaţa dictatorului. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    21 decembrie 1989, puţin după lăsarea întunericului. Forţele de represiune încearcă să-i împrăştie pe protestatarii din zona Intercontinental – Sala Dalles. Un camion scăpat de sub control intră în mulţime. Bilanţul: patru morţi. Printre ei, şi Mihai Gîtlan, un tânăr de 19 ani şi 9 luni.

    Ion Gîtlan, tatăl lui Mihai, avea 44 de ani şi lucra la Centrala Uleiului. În dimineaţa de 22 decembrie venise în Piaţa Palatului, să protesteze în faţa sediului CC al PCR. “Eram cu soţia. Când am văzut ce este în Piaţă, i-am spus: «Mergi tu acasă şi ai grijă de copii!».” Aveau doi băieţi şi trei fete.

    Soarta l-a adus pe Ion Gîtlan faţă în faţă cu Ceauşescu. “Am vrut să merg iniţial cu soţia la Dalles, să vedem şi noi ce se întâmplase cu o seară înainte. Nu am mai mers. Dacă o făceam, alta era situaţia. Când a ieşit Ceauşescu la balcon, înainte să fugă cu elicopterul, cred că nu aruncam numai cu pământ în el, aşa cum am făcut. Sau când am intrat în CC, nu mă opream, fugeam după el pe acoperiş”, spune Ion Gîtlan, marcat pe viaţă de tragedia suferită.

    Până la 24 decembrie 1989, Ion Gîtlan n-a ştiut că fiul său era mort. Ajunsese în nucleul de revoluţionari din sediul fostului CC al PCR. “Cum mă aflam eu, pe 24 dimineaţa, în CC, m-a întrebat cineva dacă eu sunt Gîtlan şi dacă am un băiat mai mare, aşa. Am întrebat ce s-a întâmplat şi mi-a spus că e grav rănit. L-am căutat până după-amiază şi l-am găsit la morgă. Era ciuruit de gloanţe. Pe 21 decembrie am crezut că Mihai e la bunici, la Roşiorii de Vede. Mai ţinea concerte acolo. Venea de la alte concerte susţinute cu grupul lui de rockeri la Timişoara şi la Târgu-Mureş. Am aflat de la prietenii lui că pe 21 erau în Bucureşti. Se întâlniseră pe Bulevardul Magheru, la restaurant, la Grădiniţa. Aşa a ajuns el după-amiază să fie printre demonstranţii de la Dalles.”

    Ion Gîtlan nu a aflat nici după 20 de ani cine i-a împuşcat băiatul. “După ce a intrat camionul în ei, Mihai a fost aruncat spre mijlocul străzii. S-a ridicat şi atunci s-a tras o rafală. Aşa cum era, jos, a apărut un civil care i-a mai tras un glonţ în cap. Apoi l-a luat de păr – era rocker, avea plete – şi l-a târât lângă un pom la marginea drumului. Asta o ştiu de la oamenii din blocurile din zonă. Au murit în acel moment lângă el alţi trei oameni. Au fost luaţi şi duşi repede la morgă, pentru a se face curat.”

    Împuşcarea manifestanţilor striviţi de camionul militar nu este confirmată de martorii oculari.

    Comandamentul Militar Unic

    După teleconferinţaa din 21 decembrie, Ceauşescu a înteţit represiunea. A dat ordin ca în apropierea biroului său să fie eliberate trei încăperi pentru a se instala un Comandament Militar Unic, sub comanda generalului Vasile Milea. Deasupra acestuia se afla însuşi Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor armate.

    Comandamentul reunea trupe de Armată, Miliţie şi Securitate. Seara, la Intercontinental, în fruntea acestor trupe se afla Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale şi şeful Comandamentului Militar Unic.

    În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, Ceauşescu n-a dormit acasă. A rămas în camera de odihnă a biroului său din sediul CC. Era ultima noapte în fortăreaţa Puterii. Şi ultima noapte ca preşedinte al României. Simţea pericolul de a pierde controlul, dar instinctele de animal politic i se tociseră. Nu-şi dădea seama că moartea îi bate la uşă.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 32. Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara

    EPISODUL 31. Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    EPISODUL 30. 21 decembrie: mitingul fatal

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (32) / „Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara”

    SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (32) / „Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara”

    Pe 21 decembrie 1989, cuvântarea lui Ceauşescu s-a încheiat la ora 12.51, cu Piaţa aproape goală. Eşecul mitingului a declanşat nebunia dictatorului. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    În loc să caute o soluţie pentru a ieşi din scenă măcar în ultimul ceas, Ceaușescu a încercat să-şi pregătească rezistenţa. Deşi ştia că agenţii sovietici şi cei occidentali strâng laţul în jurul lui, iar românii începuseră să simtă gustul revoltei, dictatorul şi-a închipuit că poate transforma sediul CC al PCR într-o fortăreaţă. De aceea, a dat ordine de înăsprire a represiunii. Punctul de comandă era chiar în sediul CC.

    Secretarul Mihai Hîrjău avea să constate: “După scurtă vreme, Ceauşescu a văzut că nu mai are cui vorbi şi nu mai poate sta în balcon. A trebuit să revină în interior, pentru că lumea deja degajase Piaţa. Practic, era paralizat. Nu a mai putut să vorbească. I-a dat ordin lui Milea să cheme Armata. În acelaşi timp, am văzut cum din Palatul Regal şi din părţile laterale au apărut nişte trupe îmbrăcate în albastru, cu nişte scuturi. Cele câteva sute de militari au ocupat Piaţa. Au apărut şi vreo 10–12 cisterne de la salubrizare. Între timp s-au cristalizat nişte grupuri de participanţi care se pregăteau să pătrundă în faţa clădirii”.

    Aşa a început Revoluţia în Bucureşti. La Piaţa Romană, la Piaţa Rosetti, la Intercontinental şi la Sala Dalles s-au format primele grupuri de demonstranţi. Ceauşescu a cerut Armatei să împrăştie “elementele huliganice” care încercau să-şi consolideze poziţiile la Piaţa Romană şi la Universitate.

    ***

    Constantin Manea, şeful de cabinet al lui Ceauşescu, declara în 1993: “Toată după-amiaza, Ceauşescu a avut o perioadă tensionată. Nu s-a mai odihnit, cum avea obiceiul. I-a chemat pe Milea, Postelnicu şi Vlad. Succesiv. De mai multe ori. În final, i-a consemnat aici. La scurtă vreme le-a ordonat lor şi şefului cancelariei prezidenţiale, Silviu Curticeanu, să amenajeze trei birouri pentru a se instala un grup de tehnicieni, cu probleme de telecomunicaţii”.

    În acest moment, practic, lua fiinţă Comandamentul Militar Unic, prin care Ceauşescu voia să coordoneze represiunea. Înaintea acestei decizii a avut loc o teleconferinţă furtunoasă, în care Ceauşescu dădea mână liberă acţiunilor de forţă în toate judeţele ţării.

    Informat că străzile Capitalei sunt pline de protestatari, că Timişoara este pierdută complet de regimul său şi că în ţară se pregătesc mişcări de stradă, Ceauşescu încearcă să controleze situaţia prin nuclee formate în jurul organizaţiilor Partidului Comunist. În cadrul teleconferinţei de la ora 18.00, el le ordonă insistent prim-secretarilor judeţeni ai PCR să pună accent pe Gărzile Patriotice, pe civili, pe membrii de partid şi pe UTC-işti. Practic, după lăsarea întunericului, Ceauşescu ordonă un război civil.

    “Să se folosească toate mijloacele şi, dacă cineva este lovit, trebuie să răspundă cu două lovituri, nu trebuie să întoarcă şi celălalt obraz. Cine îndrăzneşte să lovească, trebuie să fie lovit şi trântit la pământ, inclusiv în întreprinderi trebuie să se facă acest lucru.”

    Părăsit complet de raţiune, ajunge şi la o contradicţie stupidă: “Nu trebuie să se ajungă la folosirea armelor, dar trebuie folosite toate mijloacele”.

    Ceauşescu cheamă la luptă uriaşa “oaste” de membri de partid, cifrată în 1989 la circa patru milioane de oameni. “Nu există decât o singură cale – lupta. Trebuie să lămurim oamenii, care au fost înşelaţi şi sunt înşelaţi de grupările şi agenturile străine, dar să vorbim deschis şi să izolăm aceste grupări, care trebuie să fie demascate cu toate forţele. Acţionaţi deci în comun. Baza trebuie să fie grupele sau detaşamentele de apărare a proprietăţii şi avuţiei întregului popor, a socialismului şi independenţei, a suveranităţii ţării. Aceste măsuri trebuie să se îndeplinească începând din această seară, când trebuie să fie create toate aceste grupe.”

    Ceauşescu le explică responsabililor PCR din judeţe pe cine trebuie să pună cu botul pe labe: “elemente reacţionare, agenţi ai ţărilor străine, care pentru un pumn de dolari sau altă valută, pentru promisiuni şi câteodată pentru o ţuică, îşi trădează ţara, îşi trădează familia, îşi trădează poporul”. Asta cu ”țuica” arată că “Nea Nicu” nu-şi pierduse, în acele clipe dramatice, instinctul – bine antrenat ca propagandist – de a-și ridiculiza inamicul.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 31. Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    EPISODUL 30. 21 decembrie: mitingul fatal

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL (31). Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    SERIAL (31). Cum a fost spart mitingul lui Ceaușescu (VIDEO)

    În timpul “marii adunări populare” din 21 decembrie 1989 au fost mai multe diversiuni. Lămuritoare sunt mărturiile depuse, în acest sens, atât de către cei care făceau parte din aparatul de represiune, cât şi de către participanţi din Piaţa Palatului. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    Implicat în evenimente, colonelul Andrei Păsăreanu descrie una dintre încercările de spargere a demonstraţiei. Este vorba de acţiunea unor grupuri constituite, în principal, din muncitori de pe Platforma Pipera. Acestea aveau o structură organizatorică bine pusă la punct, pe principii militare. De altfel, multe dintre întreprinderile de la Pipera erau militarizate, pentru că se ocupau cu “producţia specială”.

    “Pe Platforma industrială Pipera exista o importantă grupare de opozanţi, cu nucleul la Întreprinderea de Cinescoape (ICIN), unde de «producţia specială» se ocupa col. ing. Păsăreanu Andrei, care avea legături cu toate întreprinderile din zonă. S-au format echipe sub îndrumarea subinginerului Trăistaru T., inginer Varga C., inginer Predescu Gh., maistru Petre Şt., maistru Dragotă C., muncitor Manole C., inginer Petcu P., tehnician Niculescu T., tehnician Bârsan Daniela şi alţii. Prin mobilizarea făcută, muncitorii şi salariaţii de pe Platforma Pipera au fost primii care au participat şi contribuit la deturnarea mitingului din 21 decembrie”, scrie Păsăreanu.

    Momentul-cheie a fost decizia de organizare a mitingului de către Ceauşescu. “Scoaterea în stradă a populaţiei şi strângerea la un loc a unui număr foarte mare de manifestanţi erau foarte dificil de realizat, având în vedere măsurile deosebite luate de Ceauşescu în acea perioadă. Aceasta se putea face numai cu aprobarea lui. În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, ofiţerul de serviciu de la Centrala Industrială de Electronică l-a anunţat pe colonelul Păsăreanu să se prezinte la serviciu pentru organizarea unui mare miting în Capitală, programat pentru ora 9.00. Tot ce se dorea era ca mase mari de oameni să fie strânse la un loc. De acum, pentru organizaţie, cuvântul de ordine era «boicotarea mitingului».”

    Din moment ce existau mii de oameni, organizaţia putea acţiona. “Echipe formate din 3–5 persoane trebuiau să pătrundă în mulţimea din Piaţă şi să facă scandal, să se certe între ei, să se împingă, să simuleze căderi, să ţipe, să producă busculade, deplasându-se mereu pentru a nu fi localizaţi de către organele de ordine, apoi să părăsească Piaţa. Aşa s-a făcut. S-a pătruns dinspre nord – Calea Victoriei, Ateneu – şi s-a ieşit prin sud, Biserica Bucur-Romarta”, povesteşte Păsăreanu.

    Pancarte și tablouri abandonate de oameni speriați

    Aceste acţiuni sunt confirmate de mărturiile unor participanţi la evenimente. Iată ce spune Gheorghe Scurtu, care atunci avea 22 de ani şi era muncitor la Fabrica de Macarale: “În ziua de 21 decembrie, împreună cu alţi tineri, am provocat debandadă în mulţime, am simulat conflicte, ne-am împins, am fluierat şi am huiduit, iar pe fondul zgomotelor ce se auzeau, am strigat: «Vin tancurile!»”.

    Altă declaraţie îi aparţine lui Laurenţiu Petrescu, pe atunci elev în vârstă de 19 ani. “În dimineaţa de 21 decembrie 1989, în urma unui telefon primit de tatăl meu, Petrescu Paul, de la colaboratorul şi prietenul său Păsăreanu Andrei, am plecat împreună cu fratele meu Mircea şi cu tata să participăm la miting. În staţia de metrou Piaţa Romană ne-am întâlnit cu un cunoscut al tatălui meu, care era însoţit de patru bărbaţi. Consemnul a fost să pătrundem în rândul maselor de oameni şi să provocăm dezordine. Să ne împingem, să ţipăm, să ne lovim reciproc, să simulăm căderi şi să fugim prin mulţime. Am pătruns prin zona Ateneu şi am ieşit pe la Biserica Kreţulescu.”

    VIDEO: Imagini de arhivă – 21 decembrie 1989

    Scenariul şi regia: Sergiu Nicolaescu

    Regizorul Sergiu Nicolaescu susţine că la mitingul din 21 decembrie a participat singur şi din proprie iniţiativă, fără a fi fost convocat de cineva. El mai spune că era pregătit să-l lichideze pe şeful statului. Cineastul favorit al clanului Ceauşescu zice că a luat un pistol şi o grenadă de la comandantul unei unităţi militare de lângă Ploieşti, care îl ajuta la filmări cu trupe şi tehnică. Povestea lui Nicolaescu pare desprinsă dintr-un film de acţiune cu un scenariu cam stângaci.

    “Am plecat la studioul de la Buftea. Acolo am luat, de la directorul filmului meu, trei aparate de emisie-recepţie şi o goarnă. În felul ăsta, m-am gândit eu, mă duc la miting. Mi-am zis: intru în Piaţă, mă apropii cât mai mult de Ceauşescu şi, la un moment dat, cu goarna i-aş spus lui Ceauşescu ceva. Şi în momentul în care el îmi răspundea altceva, eu îmi declanşam grenada în buzunar. Muream şi eu, dar murea şi el”, a declarat Sergiu Nicolaescu.

    Regizorul are o explicaţie şi pentru eşuarea planului său. “Am trecut fără probleme. Şi m-am dus în zona în care trebuia. Şi în momentul ăla am simţit că pleacă ceva din spate. Zgomotul acela. Şi am văzut un grup de inşi care au venit pe Calea Victoriei, au făcut diverse acţiuni acolo, de împuns cu nu ştiu ce, şi pe urmă au fugit pe lângă biserică în jos şi s-au dus în Cişmigiu şi de acolo au dispărut. Erau, să zic aşa, douăzeci şi ceva de oameni. Până în 30 de ani. Eu i-am urmărit pe ei pentru că ziceam că mi-i iau ca aliaţi, dar nu: băieţii au întins-o imediat. Deci, ei aveau un plan. Şi când m-am întors eu, Piaţa se golea.”

    VIDEO: Discursul integral al lui Ceaușescu

    De-a lungul vremii, Sergiu Nicolaescu a făcut declaraţii care se bat cap în cap. Pe unele le-a retractat, de altele “a uitat”. Există bănuieli că regizorul a avut un rol mult mai puţin fantezist decât cel relatat de el, cu “grenada din buzunar ”. Concret, el ar fi contribuit la întreruperea discursului lui Ceauşescu prin bruierea instalaţiei de sonorizare. O asemenea ipoteză l-ar plasa pe Sergiu Nicolaescu în grupul care a organizat diversiunea în mod profesionist. Grup care, în mod inevitabil, ducea spre serviciile secrete străine. Este o variantă pe care cineastul, preocupat să evite asocierea stânjenitoare cu agenturile de spionaj despre care vorbea Ceauşescu, o respinge violent.

    Acţiunile sale din acea zi sunt însă extrem de suspecte. Nu este exclus ca ele să aibă legătură cu stagiul prelungit pe care Sergiu Nicolaescu tocmai îl făcuse în Germania de Vest, de unde revenise pe 15 decembrie, după ce asistase la prăbuşirea Zidului Berlinului.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 30. 21 decembrie: mitingul fatal

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL / „Sfârșitul Ceaușeștilor” (30). 21 decembrie: mitingul fatal

    SERIAL / „Sfârșitul Ceaușeștilor” (30). 21 decembrie: mitingul fatal

    “Marea demonstraţie a oamenilor muncii”, organizată în sprijinul regimului, a fost o greşeală tactică uluitoare. Diversioniştii asta aşteptau: peste 50.000 de oameni adunaţi la un loc. Ceauşescu a picat în capcana unui exerciţiu de autoadmiraţie. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    Sfătuit de lingăii din jurul său şi împins de propriile porniri paranoice, Nicolae Ceauşescu a crezut că organizarea unui miting va rezolva problemele grave de la Timişoara. Decizia de a strânge “oamenii muncii” în faţa sediului CC al PCR a fost bomboana de pe coliva regimului. Grupările diversioniste au avut “materia primă” pentru declanşarea revoltei în Bucureşti. Între timp, Timişoara era declarat oraş liber, dar asta nu influenţa prea mult balanţa puterii din Capitală.

    La Bucureşti, aparent era linişte, însă tensiunile acumulate deveniseră insuportabile. Era suficientă o scânteie pentru ca totul să explodeze. Mitingul, la care au fost convocaţi “oamenii muncii” pentru susţinerea “iubitului conducător”, a fost ceea ce aşteptau diversioniştii. Un nesperat cadou făcut de un dictator în derivă.

    Îmbătat cu apă rece după discursul televizat din seara precedentă, Nicolae Ceauşescu a vrut să iasă în evidență ca în 1968. În urmă cu 21 de ani, discursul antisovietic din aceeaşi Piaţă, de la acelaşi balcon, i-a adus o popularitate formidabilă. Luase puterea de trei ani, dar românii încă îl considerau un politician mărunt în comparaţie cu predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Momentul august ’68 l-a transformat într-un erou naţional, trimiţându-l în uitare pe Gheorghiu-Dej.

    În seara de 20 decembrie 1989, la scurt timp după revenirea din Iran, Ceauşescu l-a întrebat pe Barbu Petrescu, primarul Capitalei: “Se poate organiza mâine o mare adunare a oamenilor muncii?”. Petrescu i-a răspuns: “Da, tovarăşe secretar general. Să ne spuneţi doar ora şi efectivul”. Ceauşescu a hotărât: ora 12.00, cel puţin 100.000 de “oameni ai muncii” de pe marile platforme industriale ale Capitalei.

    În dimineaţa următoare, într-o scurtă şedinţă cu membrii CPEx, Ceauşescu le-a spus: “Ne invită tovarăşii de la Capitală la o mare adunare populară. Trebuie să anunţăm unele măsuri”. “Nea Nicu” începea ziua cu o minciună, căci nu “tovarăşii de la Capitală” avuseseră ideea mitingului, ci el însuşi!

    “A fost o mică întâlnire, de câteva minute, în biroul acela mic, de lângă el. În ultima vreme nu mai ţinea şedinţe în biroul lui, la sfatul ei, ca să nu se consume cantitatea de oxigen. El a intenţionat să vină la miting cu o serie de îmbunătăţiri, pentru creşterea nivelului de trai. Vă amintiţi de cele câteva procente, de femeile cu mulţi copii. Îşi făcuse nişte notiţe pe un carnet, circa două păginuţe. Când a plecat la miting, le uitase pe birou. Şi eu am văzut că se caută înainte de a lua cuvântul. M-am dus, m-am uitat, le-am luat şi i le-am adus. Că altfel s-ar fi zburlit imediat că «dormim pe noi», cum avea obiceiul”, îşi amintea şeful său de cabinet, Constantin Manea, la o audiere din 1993.

    Promisiunile lui Ceauşescu arătau disperarea care-l cuprinsese. Acompaniat de aplauzele firave ale unei pieţe aproape pustii după spargerea mitingului, “Nea Nicu” mai dădea 200 de lei în plus la salariu, mai adăuga 100 de lei la pensie şi le fericea cu 2.000 de lei pe mamele cu mai mult de doi copii.

    Secretul ţipetelor

    Cei peste 100.000 de manifestanţi din Piaţa Palatului şi din împrejurimi erau prinşi ca într-un cleşte. Zona Pieţei Palatului a fost izolată de restul oraşului prin trupe de Miliţie, Securitate şi Armată.

    Într-un raport al Comisiei “Decembrie 1989” se arată că “sarcina organizării barajelor pentru buna desfăşurare a mitingului a fost preluată de generalul Gianu Bucurescu, locţiitor al şefului Departamentului Securităţii Statului, şi de colonelul Marin Bărbulescu, şeful Miliţiei Capitalei. Au fost organizate 10 baraje şi o rezervă”.

    Acelaşi raport arată că, pe tot traseul, anumite străzi au fost blocate cu autobuze, tractoare sau camioane pentru a-i împiedica pe participanţii la miting să iasă din coloane şi să plece. Centrul oraşului a fost împânzit cu trupe de Securitate.

    Momentul de cotitură al demonstraţiei organizate la ordinul lui Ceauşescu a fost diversiunea din zona restaurantului Cina, descrisă de istoricul Ioan Scurtu. “În timpul cuvântării s-a auzit un zgomot de petardă, urmat de un hârâit la instalaţia de sonorizare, care au creat panică în rândul participanţilor. Potrivit unor relatări, mai multe femei au fost împunse în spate cu ţepuşe de lemn, iar acestea au început să ţipe. Cert este că, într-o stare de confuzie şi de teamă, participanţii, mai ales cei din faţă, au aruncat tablourile, pancartele şi steagurile, căutând să se ferească de eventuale lovituri.”

    Secretarul de cabinet al lui Nicolae Ceauşescu, Constantin Manea, a aflat rezultatul cercetărilor făcute de organizatorii mitingului din Piaţa Palatului. “După evacuarea populaţiei prezente la miting au rămas multe pancarte şi lozinci. S-a făcut curăţenie. Nu ştiu cine spunea, parcă Barbu Petrescu, primarul Capitalei, că au fost adunate foarte multe sule. Unele dintre ele erau cu vârful însângerat. Explicaţia ar fi fost că o echipă bine pregătită ar fi înţepat femeile şi ele au ţipat, fie de disperare, fie de durere. Deci, aşa s-a produs. A fost foarte bine organizat.”

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 29. Aici, Radio Europa Liberă!

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    EPISODUL 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (29). Aici, Radio Europa Liberă!

    SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (29). Aici, Radio Europa Liberă!

    Voce a libertății, postul de radio finanțat de SUA a contribuit la ridicarea românilor împotriva lui Ceaușescu. Pentru a-și atinge scopul, a difuzat adevăruri tăioase, dar și minciuni grosolane. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    În timp ce Nicolae Ceauşescu pregătea ultimele zvâcniri ale regimului său represiv, majoritatea românilor comutaseră aparatele de radio pe frecvenţa Europa Liberă. Începând cu 18 decembrie 1989, postul a prezentat situaţia de la Timişoara. Din 20 decembrie, mesajele anticeauşiste s-au înmulţit.

    Iată o parte din conţinutul jurnalelor de ştiri de la Europa Liberă, din ziua în care Ceauşescu instituia starea de necesitate la Timişoara.

    * Cuvântul scriitorului Eugen Ionescu de la Paris: “Sunt alături de voi, vă doresc libertate!”

    * O bandă imprimată cu împuşcăturile de la Timişoara, în care se aud rafale de arme automate, a fost difuzată toată ziua. Se aud inclusiv lovituri de tun şi un ţipăt de femeie. (Ulterior, ziaristul Emil Hurezeanu a recunoscut că banda cu împuşcături a fost o diversiune.)

    * Apelul doctorului Vasile Flutzer, preşedinte al Comitetului Român pentru Drepturile Omului: “Ostaşii români nu trag în fiicele şi fiii poporului!”

    * 20 decembrie 1989, miting de protest în Piaţa Odeon din München: Doru Braia, militant pentru drepturile omului, îi cere lui Ceauşescu să plece. (Ulterior, fiul cântăreței Mia Braia avea să fie dovedit informator al Securității.)

    * Comunicat al agenţiei iugoslave Taniug: “În România a fost decretată starea de necesitate. Răniţii sunt lăsaţi să moară, nefiind îngrijiţi, iar ulterior sunt îngropaţi în gropi comune”.

    * Este citat postul de radio de la Sofia: “La Bucureşti se văd pe străzi patrule militare din ce în ce mai numeroase”.

    * Este difuzat şi un bilanţ macabru: 4.500 de morţi la Timişoara. (O uriaşă minciună!)

    În cursul emisiunilor au mai fost anunţate şi manifestaţii de protest ale românilor din Occident.

    Europa îi numără zilele lui Ceauşescu

    În volumul „Revoluţia din Decembrie 1989”, Alesandru Duţu publică o serie de reacţii ale unor lideri europeni la adresa deciziilor luate de Ceauşescu. Declaraţiile acestora au fost făcute tot pe 20 decembrie, ziua în care Ceauşescu decreta starea de necesitate în judeţul Timiş.

    François Mitterrand, preşedintele Franţei, aflat în vizită în Republica Democrată Germană (RDG), a declarat la televiziune: “În România nu e un regim ideologic. E un regim personal, familial, care nu are niciun motiv să subziste. Sunt convins că zilele acestui regim, într-o Europă aflată în plină evoluţie, sunt numărate”.

    Alois Mock, ministrul de Externe al Austriei, a declarat pentru “Times”: “Călcarea brutală în picioare a celor mai elementare drepturi ale omului, în România, a creat o stare periculoasă pentru pacea Europei”.

    William Waldgrave, ministru adjunct de Externe al Marii Britanii, spunea la BBC: “Informarea corectă şi cuprinzătoare a cetăţenilor români are o importanţă imensă. Numai aşa le vom putea dovedi românilor că opinia publică mondială urmăreşte comportamentul regimului de la Bucureşti şi numai aşa vom putea arăta că, după părerea noastră, zilele regimului sunt numărate. Şi că, în curând, persecuţiile pe care oamenii le-au suferit se vor sfârşi”.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    EPISODUL 28. Pe culmile disperării (VIDEO)

    Episodul 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”

  • SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (28). Pe culmile disperării (VIDEO)

    SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (28). Pe culmile disperării (VIDEO)

    20 decembrie 1989. Într-o teleconferinţă, un discurs şi un decret, Ceauşescu cere populaţiei să dea “o ripostă fermă cercurilor reacţionare”. Strigă însă în pustiu: românii nu mai au niciun chef să sară în ajutorul unui dictator disperat. Cine să-l mai creadă după atâţia ani de minciuni? Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).

    După întoarcerea din Iran, Nicolae Ceauşescu s-a comportat ca un actor al unui film prost regizat. Dictatorul era convins că el este personajul pozitiv. Lua decizii contradictorii şi se baza pe un aliat inexistent: clasa muncitoare.

    De la aeroport, “Nea Nicu” a mers direct la birou, în sediul Comitetului Central al Partidului Comunist. Se concentra asupra demontării acţiunilor destabilizatoare.

    Unul dintre secretarii de cabinet, Mihai Hîrjău, avea să declare: “La o anumită oră, l-a chemat pe cel care coordona gărzile patriotice, colonelul Pîrcălăbescu. Din frânturile de discuţii care se purtau în anticameră – unii intrau, alţii ieşeau – am înţeles că trebuia să se ia legătura cu câteva judeţe, să se trimită gărzi patriotice la Timişoara”.

    Este vorba de mobilizarea a aproximativ 25.000 de persoane din judeţele Dolj, Olt şi Vâlcea, care au fost trimise pe 21 decembrie la Timişoara, înarmate cu bâte, pentru reprimarea manifestanţilor.

    Teleconferinţa disperării

    Văzând cum stau lucrurile, Nicolae Ceauşescu a ţinut ca în seara aceleiaşi zile – 20 decembrie 1989 – să se adreseze personal atât prim-secretarilor de partid din judeţe, cât şi “oamenilor muncii”.

    Şeful Cancelariei prezidenţiale, Silviu Curticeanu: “Ajunşi la birou, după venirea din Iran, mi-a spus să pregătesc pentru ora 19.00 studioul TV, că vrea să transmită ceva în direct. Era studioul în care înregistra urările de Revelion. Între timp, probabil a vorbit cu Bobu sau cu Dăscălescu şi mi-a spus, pe la ora 17.00, că vrea o teleconferinţă înainte de transmisia în direct”.

    Teleconferinţa a început la ora 18.00. În informarea sa – confuză, cu fraze lungi şi incoerente –, Ceauşescu a făcut referire la situaţia din Panama, insistând pe înţelegerea sovieto-americană de la Malta.

    “Trebuie să atrag atenţia tuturor, nu numai comuniştilor, dar tuturor, de campania care a fost declanşată imediat de diferite cercuri. Începând cu Budapesta, aceasta demonstrează cu putere (inclusiv preşedintele SUA a declarat că a discutat cu preşedintele Gorbaciov despre problemele României, la Malta), ca de altfel şi declanşarea atacului SUA împotriva Republicii Panama, stat care îşi apără independenţa, integritatea şi suveranitatea şi nu vrea să capituleze în faţa cercurilor imperialiste, antirevoluţionare, care vor să lichideze independenţa şi libertatea teritorială a patriei… Toate acestea impun, din partea tuturor cetăţenilor, o întărire a solidarităţii, de răspuns ferm tuturor cercurilor care acţionează împotriva intereselor poporului român, ca oamenii muncii şi cetăţenii din toate domeniile să dea ei riposta, pentru a neutraliza aceste acţiuni împotriva independenţei socialiste, a independenţei familiei şi poporului nostru!”

    Discursul disperării

    Înainte de încheierea teleconferinţei, Ceauşescu a avut grijă să le transmită oamenilor din teritoriu că la ora 19.00 va avea un discurs televizat pe tema situaţiei de la Timişoara. Unii dintre prim-secretarii din ţară chiar l-au asigurat pe „Tovarăşu’” că vor lua măsuri ca discursul să fie urmărit de cât mai mulţi „oameni ai muncii”.

    Personalul din subordinea lui Ceauşescu pregătea de zor sala, însă nimic nu-i mai era pe plac comandantului suprem. Silviu Curticeanu: „După teleconferinţă mi-a spus să mai pun nişte scaune în sală, pentru că vrea să mai participe şi alte persoane la transmisia directă. Urmau să participe, din Biroul Permanent, Elena Ceauşescu, Ion Dincă, Gogu Rădulescu, ministrul de Externe (Ion Stoian) şi ministrul Apărării (Vasile Milea). A venit în studio, a văzut situaţia şi a dat scaunele afară. A ţinut discursul în picioare”.

    Discursul a durat aproximativ 10 minute şi era o variantă prescurtată a cuvântării care fusese deja dată la tipar, ca să apară a doua zi în „Scînteia”. Cuvântarea integrală a putut fi citită de „oamenii muncii” în ziarul de joi, 21 decembrie 1989.

    VIDEO: Discursul lui Ceaușescu la TVR, pe 20 decembrie 1989

    Decretul disperării

    După teleconferinţă şi după transmisiunea televizată, Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit în sediul CC al PCR cu însărcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei URSS la Bucureşti. Întâlnirea a avut loc în jurul orei 20.00. O jumătate de oră mai târziu, Ceauşescu semna decretul cu privire la starea de necesitate în judeţul Timiş.

    În textul decretului se spunea: “Toate unităţile Armatei, Ministerului de Interne şi formaţiunile Gărzilor Patriotice sunt puse în stare de alarmă”. Mai mult, erau interzise “orice întruniri publice şi circulaţia în grupuri mai mari de cinci persoane”.

    În acest timp, la Cabinetul 1 a fost zarvă mare. Printre cei chemaţi la ordine s-a numărat şi primarul Capitalei, Barbu Petrescu. Acesta a fost însărcinat de Ceauşescu să mobilizeze „oamenii muncii” pentru a organiza, în dimineaţa următoare, o „mare manifestaţie populară” împotriva „huliganilor” de la Timişoara.

    Ceauşescu voia, de fapt, să demonstreze solidaritatea „întregului nostru popor” – „strâns unit în jurul PCR” – cu „cel mai iubit fiu al poporului”. Era convins că românii sunt gata să sară în foc pentru el. Nici nu-i trecea prin cap că „oamenii muncii” l-ar putea abandona. Cu atât mai puţin că s-ar întoarce împotriva lui. Era 20 decembrie 1989, iar Ceauşescu chiar se credea salvatorul poporului român.

    20 decembrie avea să e şi ultima zi în care dictatorul a dormit în patul lui de acasă, din Cartierul Primăverii. Apoi, în puţinele zile care i-au mai rămas de trăit, s-a lungit în dormitorul său din sediul Comitetului Central, în patul de fier dintr-o cazarmă din Târgovişte ori pe bancheta incomodă a unui TAB.

    – Va urma –

    Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:

    • „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
    • „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
    • „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
    • „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/

    Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: [email protected] și le veți primi prin poștă sau curier.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    SERIALUL „SFÂRȘITUL CEAUȘEȘTILOR”

    Episodul 27. Agresiunea brutală a URSS împotriva unui stat mic

    EPISODUL 26. Grija lui Ceaușescu: situația din Panama

    EPISODUL 25. Mințit și în Iran

    EPISODUL 24. Ultima vizită. La Teheran

    EPISODUL 23. O stenogramă pierdută

    EPISODUL 22. 1945 – un fals moment de vitejie

    EPISODUL 21. „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    EPISODUL 20. „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    EPISODUL 19. Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    EPISODUL 18. O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    EPISODUL 17. Asaltul tăcut al turiștilor sovietici

    EPISODUL 16. Ultima vânătoare: măcel la fazani

    EPISODUL 15. Lovitura-șoc dată lui Ceaușescu: fuga Nadiei

    EPISODUL 14. Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    EPISODUL 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    EPISODUL 12. „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    EPIDODUL 11. Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    EPISODUL 10. Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    EPISODUL 9. FSN era pregătit să proclame “victoria revoluției” în 1987!

    EPISODUL 8. Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974. Sub umbrelă sovietică…

    EPISODUL 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    EPISODUL 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    EPISODUL 5. Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    EPISODUL 4. Gorbaciov către Ceaușescu: „Să trăim noi până atunci!”

    EPISODUL 3. „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    EPISODUL 2. Întâlnirea de la Malta

    EPISODUL 1. „Salvează-te, Nicule! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină!”