Compania Tarom, care aparține statului român prin Ministerul Transporturilor, este o cloacă în care nepotismul face legea. Printre numeroasele clanuri care belferesc la Tarom se află cel al noului director general, Mareși Cărăvan.
Soția și copiii directorului Mareși Cărăvan sunt angajați tot la Tarom, informează mai multe surse din interiorul companiei. Informația a apărut prima dată într-un document publicat de Cotidianul, care arată că 800 din cei circa 2.000 de angajați ai Tarom se află în diverse relații de rudenie: părinți, copii, frați, soți, cumnați, nepoți și afini.
TAROM înregistrează mari pierderi financiare consistente de cel puțin 12 ani. Ultimele cifre făcute public, cele pentru anul 2017, indică pierderi de 172 de milioane de lei.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, nu e deranjat de situația catastrofală de la Tarom. Și nici de nepotismul extrem practicat în companie.
Mareși Cărăvan a fost numit director al Tarom la începutul lunii iunie. Fost director economic al companiei, Cărăvan e al treilea director al Tarom din acest an. El a fost numit de Consiliul de Administrație, controlat de Ministerul Transporturilor.
Soția și cei doi copii ai lui Mareși Cărăvan lucrează și ei la Tarom. Maria Caravan este angajată la Agenția Victoria. De altfel, în declarația de avere din 2017 a lui Cărăvan, în dreptul soției sale apare faptul că este salariat Tarom. În declarațiile de avere din 2018 și 2019 nu mai apare însă locul de muncă al soției sale, a observat G4Media.ro. Secretomania arată premeditarea ascunderii unor informații sensibile.
Fiul și fiica lui Mareși Caravan sunt angajați, de asemenea, la Tarom. Septimiu Cărăvan, economist, a ocupat postul de consilier al directorului general, dar s-a mutat în altă poziție cu două săptămâni înainte de numirea tatălui său. Sora lui Septimiu, Elena Rovana Cărăvan, este referent la Agenția Splai.
Pe 4 iunie, Mareşi Cărăvan a primit un mandat de director general la Tarom pentru o lună, după ce fostul pilot Florin Susanu a demisionat din funcţia de director general interimar.
Secretomanie de tip mafiot
La fel de grav ca nepotismul este secretomania. Reprezentanții Tarom au refuzat să răspundă întrebărilor adresate de G4Media.ro despre cei patru membri ai familiei Cărăvan. Într-un fel, au confirmat situația jenantă, susținând că „între persoanele menționate de dvs. nu au existat și nu există raporturi de subordonare directă”. Așadar, toți cei patru membri ai familiei sunt angajați la Tarom, dar în departamente diferite, fără subordonare directă. Câtă „onestitate”!
Secretomania la Tarom seamănă cu cea din marile familii mafiote. Cei de la Tarom se ascund în spatele legislației privind protecţia datelor personale. „Având în vedere dispozițiile legale cuprinse în Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, subliniem faptul că nu putem da mai multe informații despre angajați, deoarece considerăm că reprezintă date cu caracter personal”, a comunicat Biroul de presă al Tarom la solicitarea G4Media.ro.
Și-a angajat și un nepot?!
Aurel Curdov, liderul unui sindicat din Tarom, a încercat să justifice nepotismul extrem practicat de directorul general, dar l-a dat de gol: nu doar soția și cei doi copii ai lui Mareși Cărăvan sunt angajați la compania aviatică de stat, ci ar mai fi și un nepot!
„Îl cunosc de mult timp pe Mareşi Cărăvan – un bun profesionist, și nu cred că această chestie cu familia afectează performanțele lui. Au existat zvonuri și despre un nepot la Direcția Tehnică, dar dacă fiecare om își face treaba la locul de muncă, nu e nicio problemă. Am auzit lucruri bune și despre membrii familiei sale”, a declarat sindicalistul Curdov pentru G4Media.ro. O filosofie absolut halucinantă!
Alte clanuri din Tarom
Ancheta jurnalistică publicată de Cotidianul.ro scoate la iveală câteva dintre clanurile care activează în interiorul Tarom.
Adrian Aristide – dispecer operațiuni zbor în cadrul companiei. Sora sa, Marilena Paula, este angajată în funcția de șef birou Planificare și administrator produs Inflight. Fratele acesteia, Ionuț Anton (cumnatul lui Aristide), este angajat ca mecanic.
Familia Căpitan.Daniel Căpitan, agent de pază, este unchiul pilotului comandant Șerban Căpitan, al lui Laurențiu Mezei, șef de escală, și al Mădălinei Daniela Mezei, șef de agenție.
Inspectorul de securitate Iosif Niculae Debu lucrează alături de cei doi fii: Gabriel (agent rampă în cadrul Serviciului Rampă și Load Planning) și George (la departamentul TSC).
Gheorghiță Dumitrică, magazioner, i-a adus la Tarom pe nepotul său Constantin Cristian Lazăr (mecanic avion), pe vărul său Dumitru Trandafir (primitor distribuitor șofer) și pe Stelian Lazăr (conducător auto).
Cezar Cristian Gârjoabă, șef escală la Agenția din Londra, lucrează în Anglia alături de soția sa, Roxana Gabriela Tudor, șefa Agenției din Londra. Cezar este nepotul Eugeniei Tudor, referent în cadrul Biroului Buget și Administrativ Operațiuni Sol.
Cornelia Alice Ivan, economist în cadrul Birou Contracte, este rudă cu referentul Mihai Enache, afin cu Corina Dima și verișoara controlorului de gestiune Daniela Enache.
Anica Mihărtescu, agent ticketing și vânzări în Compartimentul Interline & Duty Travel, este soția lui Cristian Mihărtescu, angajat la departamentul Avionics. Fiul lor, Ciprian Mihărtescu, lucrează ca însoțitor de bord. N-a fost uitată nici nepoata Iuliana Răcaru, angajată ca agent checkin.
Ștefan Paul, angajat TSA la departamentul Sector Componente Fluide, este coleg cu soția sa, Anișoara Ștefan (specialist resurse umane), cu fratele său, Ionel Ștefan (angajat TSC), și cu fiica sa, Simona Ștefan (Resurse Umane).
Cristian Tudor Popescu compară PSD-ul cu Cernobîl: o structură de cofraj radioactiv, care își transformă liderii în mutanți și ale cărui urmări nu dispar timp îndelungat, pentru că PSD este un partid care nu evoluează.
Gazetarul prognozează, la Digi 24, că PSD își va reveni – ajutat cumva și de o opoziție sub așteptările electoratului -, iar în toamnă vom asista la același discurs ca pe vremea lui Liviu Dragnea.
Afirmațiile lui CTP
„PSD este un loc. Un loc. Am văzut un serial foarte bun, acum, se numește Cernobîl. Remarcabil, ca acuratețe științifică, încercare de reconstituire cât mai exactă a ceea ce s-a întâmplat acolo, și din punct de vedere științific, politic, uman, ce a fost… Prin urmare, vă spun că PSD este un Cernobîl al politicii românești.”
„În 1945, în politica românească s-a produs un accident nuclear ca acela de la Cernobîl și, cum știți, urmările unui astfel de accident nu dispar vreme de ani și ani, zeci, mii de ani. Radiația persistă, remanentă, are niveluri foarte înalte în zona de excluziune, acolo, aproape de miez. Ei, la Cernobîl, dacă intri în zona respectivă, ori mori, ori te transformi într-un mutant monstruos. Același lucru înseamnă PSD. Când ajunge o ființă umană în zona de radiație a PSD-ului – care poate să fie chiar și în afara PSD-ului, în apropierea lui, chiar în partid vezi aliații de decenii ai PSD-ului, că a tot avut tovarăși de drum, cum are și astăzi – deci când ajungi în zona de radiație a PSD-ului, vei fi cu siguranță transformat. Acolo e un cofraj radioactiv, care te transformă într-un mutant. Toți cei pe care îi vedeți acolo fac parte din aceeași specie mutantă.”
„Unii sunt mai cu pretenții, se dau mai rafinați, alții sunt mai din topor, unii joacă un rol, alții altul, în esență, toți sunt din aceeași specie de mutanți și nu se schimbă sub nicio formă. PSD este un partid care nu evoluează, la fel ca radiația de la Cernobîl: ea este persistentă peste ani și ani.”
„Istoria, care are componenta ei haotică, a făcut să nu câștige alegerile prezidențiale Adrian Năstase sau Victor Ponta. Dacă le-ar fi câștigat, am fi văzut mai devreme cu niște ani ce am văzut acum. Pentru că asta n-a fost creația lui Dragnea. Nu Dragnea a creat PSD-ul. PSD-ul l-a creat pe Dragnea.”
„Întotdeauna, acest partid va produce astfel de mutanți. Este în natura lui interioară. Cofrajul ăsta în care toarnă pe oricine vine acolo. Ăsta este PSD.”
„Ce se întâmplă acum este absolut normal. Se reface imediat. Va reveni. Până în toamnă, o să auzim discursurile aproape aceleași ca pe vremea lui Dragnea.”
„E momentul ăsta de spoire pe față, încearcă să camufleze, și-au pus niște măști: Băi, a fost atât de tare lovitura, încât nu putem să spunem că n-a fost. A-ncercat doamna Andronescu, care este așa, profesoară, intelectuală, și spunea doamna Andronescu: Și care e problema? Suntem doar cu trei puncte în urma partidului de pe primul loc. A-ncercat. Ei, ăștilalți n-au mai încercat. Au luat-o: Domnule, rezultatele referendumului trebuie să le implementăm, să refacem relațiile cu socialiștii, cu Uniunea Europeană… De ce? Pentru că e momentul ăsta de derută, de năuceală, nu știu încotro s-o ia și atunci aleg soluții dintr-astea de camuflaj, în momentul acesta.”
„Gesturile lui Dăncilă, ale lui Paul Stănescu, ale PSD-ului, ale lui Tăriceanu, ale lui Orban, Bogdan și așa mai departe, ale USR, toate gesturile pe care le vedem nu au finalitatea și cu atât mai puțin scopul pe care îl presupun. Toate au același scop: să adune ceva capital electoral.”
„Cernobîlul e activ în continuare, nu s-a rezolvat nimic și nici nu se poate rezolva. Singurul lucru pe care poți să-l faci este să-i pui căciula asta de protecție peste reactor, care blochează în mare măsură radiația. La fel și PSD. PSD nu poate să dispară din societatea românească, până la capăt, dar, ca și Cernobîlul poate fi «căciulat» să rămână un partid de până în 15%. Complet nu are cum să dispară, pentru că există remanența asta radioactivă național-socialist-ceaușistă, jegoasă. Există în poporul român.”
Viorica Dăncilă a dat vineri o „lovitură de palat” în PSD reuşind să influenţeze decizia din CEX pentru organizarea unui congres la finele lunii iunie. Decizia a produs revoltă în tabăra baronilor tip Paul Stănescu, Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu sau Cătălin Rădulescu (zis şi „Deputatul-Mitralieră”) – „artileria grea” a lui Liviu Dragnea. Aceştia se simt marginalizaţi şi promit să contraatace.
Declaraţiile lui Cătălin Rădulescu-Mitralieră
„În primul rând, partidul ar trebui să se consulte cu absolut toată lumea și să nu facă greșeala pe care au început s-o facă unii dintre liderii partidului sau așa-numiți lideri, care încearcă să facă un fel de vânătoare de vrăjitoare, ca s-o numesc așa”
„Încearcă să îndepărteze din funcții sau să limiteze accesul la funcțiile din partid unor oameni pe care dintr-o eroare ei consideră că au fost în echipa președintelui Dragnea sau apropiați de președintele Dragnea, ceea ce este o prostie”
„Oameni de exemplu ca Codrin Ștefănescu, Olguța Vasilescu, Cătălin Rădulescu, Șerban Nicolae, Eugen Teodorovici, Liviu Pleșoianu, Dorel Căprar, noi nu am fost oamenii unui președinte, noi suntem oameni vechi în PSD, din păcate pentru unii sau pentru alții suntem intelectuali”
„Nu avem facultăți făcute nici la SRI, nici nu provenim din tot felul de meserii, de genul vânzători de cârnați, tractoriști, șoferi și atunci încercarea de a se prelua puterea de anumiți indivizi din partid sau încercând să se impună în partid cred că e o mare greșeală”.
Corespondență de la Alexandru Cozer (editor Cotidianul.md)
Astăzi, la Chișinău e o zi istorică. După mai bine de trei luni de la alegerile din 24 februarie, considerate de cei mai mulți observatori indepenenți drept incorecte și parțial libere, precedate de cea mai murdară campanie electorală din istoria Republicii Moldova, s-a constituit o majoritate parlamentară anti-oligarhică, formată din PSRM (socialiștii lui Igor Dodon) și Blocul ACUM, în încercarea de a scoate instituțiile statului din captivitatea oligarhului Vladimir Plahotniuc.
Deși cele două entități politice sunt diferite, Blocul ACUM fiind profund pro-european, iar socialiștii fiind văzuți mai degrabă ca pro-ruși, cele două parți au trecut peste aceste divergențe geopolitce și au ajuns la un acord pentru a forma o majoritate parlamentară și un guvern.
Discuțiile au început încă acum două luni și s-au prelungit extrem de mult, în condițiile în care ințial blocul ACUM și-a asumat un guvern minoritar, condus de Maia Sandu, iar Andrei Năstase să fie votat în funcția de președinte al Parlamentului. Socialiștii au cerut însă ca președinta lor, Zinaida Grecianîi, să fie aleasă în fruntea Legislativului, discuțiile fiind blocate la acest aspect.
Pe ultima sută de metri, Blocul ACUM a acceptat acest compromis, invocând “necesitatea scoaterii statului din captivitate” și vorbind despre pericolul unor alegeri anticipate. Dacă s-ar fi desfășurat în aceleași condiții ca la 24 februarie, cu numeroase fraude, cu toate resursele administrative în mâinile partidului condus de Vladimir Plahotniuc, noile alegeri ar fi adus rezultate și mai proaste pentru Opoziție.
Pentru că, la 24 februarie, Partidul Democrat a mers într-atât de departe încât a falsificat chiar și procese-verbale de contabilizare a voturilor în unele circumscripții, cum e cazul celor din Cimișlia și Basarabeasca, doar pentru a-și spori numărul de deputați. Frauda a fost făcută cu acoperirea Comisiei Electorale Centrale și a fost probată în presă.
Curtea Constituțională, utilizată de PD
Pentru a încerca să blocheze crearea acestei coaliții, Partidul Democrat (PD) s-a folosit de Curtea Constituțională, una formată din persoane apropiate liderului PD, Vlad Plahotniuc, inclusiv nașa sa de cununie. Curtea a emis vineri, 7 iunie, la ora 19.00, o hotărâre prin care a stabilit că Parlamentul trebuie dizolvat în aceeași zi. Exact după ce PSRM a anunțat că nu va face o coaliție cu PD și că va merge la discuții cu Blocul ACUM.
Constiuția prevede expres că Parlamentul POATE fi dizolvat de președinte doar la trei luni de la validarea mandatului deputaților, în cazul în care Legislativul nu devine funcțional în această perioadă. Mandatele au fost validate la 9 martie, iar trei luni se împlineau la 9 iunie. Curtea a introdus însă o paranteză, că trei luni ar însemna 90 de zile.
În consecință, cei din PD au cerut dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate. Lucru refuzat de Dodon. Parlamentul s-a adunat în ședință și votează la această oră spicherul și un nou guvern.
Ca într-una devărat stat capturat, Parlamentul s-a reunit în ședință cu luminile stinse, fără niciun angajat, în încercarea de a-i bloca activitatea. Mai mult, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, care a venit să asiste la ședință, a fost împiedicat să intre în clădirea Legislativului, putând s-o facă doar după îndelungi discuții.
Băsescu: Occidentul susține această alianță. Moldova trebuie scoasă din captivitatea lui Plahotniuc
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a salutat decizia blocului ACUM, de a crea o coaliție de guvernare cu Partidul Socialiștilor. Mai mult, el spune că o astfel de coaliție va fi susținută de partenerii occidentali ai Republicii Moldova.
Traian Băsescu
“Eu am spus de acum trei luni că asta este soluția: Plahotniuc să fie lăsat în opoziție și statul să fie scos de sub influența acestui om printr-o alianță a socialiștilor cu ACUM. Au ajuns la soluția politică ce putea fi aplicată. Moldova nu poate sta la nesfârșit fără guvern. Este împotriva intereselor Moldovei situația de instabilitate politică. Dacă se ajunge la o înțelegere, este foarte bine. Această prevedere este și în Constituția României, dar niciun președinte n-a uzat de ea. Un președinte este garantul stabilității țării. Atât timp cât Constituția spune că poate dizolva, este decizia președintelui când o face. Decizia lui Igor Dodon, de a nu dizolva Parlamentul, mi se pare una corectă. Dodon a făcut o declarație pe care eu am așteptat-o și am urmărit-o, că nu va denunța Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Liderii occidentali, vă garantez, privesc pozitiv această alianță. Eu sunt convins că toți liderii politici – și cei socialiști, și cei de la ACUM – au primit aceste semnale de la occidentali. Occidentul va recunoaște și susține votul, categoric da. Eu nu cred că Curtea Constituțională va invalida votul Parlamentului. Fie că este vorba de votarea conducerii Parlamentului, fie că este vorba de guvern. Pentru că în Constituție scrie că poate, dar că nu este obligat”, a declarat Băsescu pentru Cotidianul.md.
Miliarde furate din sistemul bancar, spălări de bani din Rusia, un stat mafiotizat
Caracterul captiv al statului este constatat nu doar de Opoziția de la Chișinău, de presa liberă sau de societatea civilă. Chiar secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjon Jagland, vorbea într-un editorial pentru “New York Times”, în 2015, când zeci de mii de moldoveni protestau în stradă în urma jafului din sistemul bancar, despre Republica Moldova ca un stat capturat în mâinile oligarhilor.
De atunci însă au trecut trei ani și jumătate, iar Plahotniuc și-a întărit și mai mult puterea. Niciun cent din miliardul furat nu a fost întors, ba mai mult, datoria cu dobândă a fost pusă în cârca statului, urmând ca în următorii 25 de ani Guvernul să returneze 25 de miliarde de lei Băncii Naționale.
Mai mult chiar, între 2012 și 2015, prin intermediul băncilor moldovenști au fost spălate 46 de miliarde de dolari, bani provenind de la oligarhii ruși și transferați ulterior în întreaga lume. Artizanul acestei scheme este același Vladimir Plahotniuc, care deține și cetățeania Federației Ruse și are și un dosar penal la Moscova pe acest caz.
Republica Moldova este un adevărat stat mafiotizat. Instituțiile sale, de la Curtea Constituțională la Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul de Interne sau Centrul Național Anticorupție, răspund la orice indicație a sa.
Au fost anulate până și niște alegeri pentru funcția de primar al Chișinăului, în 2018, câștigate de Andrei Năstase, pe aberantul motiv că acesta a îndemnat, în ziua alegerilor, toți oamenii să iasă la vot.
Dacă Plahotniuc nu este debarcat în acest moment, prin intermediul acestei coaliții, există riscul ca Republica Moldova să devină o gaură neagră a Europei, o dictatură veritabilă, în care să nu mai existe nicio urmă de democrație.
Ceea ce se întâmplă astăzi la Chișinău pot fi ultimele spasme ale unei mafii care a acaparat un stat sau un prim pas spre revenirea la normalitate, democrație și stat de drept.
La nici două zile după istorica vizită a Papei Francisc în România, al cărei miez a fost beatificarea celor 7 Episcopi greco-catolici prigoniți și martirizați de regimul comunist, Patriarhia Română a șocat cu un comunicat de presă pe tema canonizării mărturisitorilor creștini ortodocși români din vremurile dictaturii comuniste.
În sinteză, hârtia igienică cu pretenție de comunicat de presă aruncată către mass-media de comunicatorii Patriarhiei Române batjocorește Sfinții Închisorilor comuniste, pentru care milioane de români – preoți, monahi și mireni – manifestă o puternică evlavie de mai bine de două decenii.
În mod indirect, Patriarhia Română enumeră ceea ce, în viziunea strâmbă a liderilor BOR, ar lipsi Sfinților Închisorilor comuniste pentru a fi canonizați de Sindoul BOR. Afirmațiile Patriarhiei Române, pe care le prezentăm în sinteză, sunt niște aberații grave, care neagă cu ticăloșie veridicitatea jertfei în Hristos a Sfinților Închisorilor din gulagul comunismului românesc.
Papa Francisc la Blaj
Ce spune Patriarhia Română
„Una dintre condițiile esențiale pentru canonizarea sfinților este ortodoxia neîndoielnică a credinței acestora, păstrată până la moarte (cf. Apocalipsă 2, 10). În acest sens, nu toți cei care au murit în închisori au murit pentru credința ortodoxă. (…) Prin urmare, canonizarea de sfinți nu se face din rațiuni politice sau patriotice, ci din rațiuni ale trăirii şi mărturisirii dreptei credințe atât în timp de pace, cât şi în timp de prigoană.”
„Spre deosebire de eroii şi martirii patrioţi ai unor momente istorice, sfântul reprezintă un model constant și luminos de credință statornică, pocăinţă sinceră şi viaţă sfântă. Prin urmare, procesul de canonizare, ca recunoaştere a sfinţeniei unei persoane, este unul anevoios și îndelungat, întrucât trebuie să se ajungă la dovada certitudinii dreptei credințe și a sfințeniei vieții celui propus spre canonizare, precum și la dovada faptului că evlavia populară față de acesta nu este una superficială şi efemeră, ci una profundă și îndelungată sau perenă, verificată în timp.”
”Proclamarea de noi sfinţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aduce bucurie credincioşilor dacă este o lucrare documentată şi luminată de rugăciune şi smerenie, însă mai urgentă şi mai necesară decât orice canonizare este cultivarea sfinţeniei în viaţa noastră personală, deoarece aceasta ne aduce mântuirea sau fericirea eternă (cf. Evrei 12, 14).”
„Patriarhul Roșu”, lipit de Sfinții Închisorilor
Alături de aceste „argumente”, care sunt de fapt niște răstălmăciri ale Canoanelor Bisericii, în comunicatul de presă al Patriarhiei Române sunt înșiruite, într-un infect stil comunistoid, câteva activități de „comemorare a persoanelor care, în timpul comunismului, au suferit pentru credință” pe care BOR le desfășoară, precum „comemorarea sau cinstirea prin pomenire la fiecare Sfântă Liturghie, comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști, în data de 9 martie a fiecărui an, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste (14 mai)”.
Justinian Marina – „Patriarhul Roșu”
Din lista de activități înșiruite cu voioșie de pionier nu lipsește măgăria numită „Anul 2017, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”. Spunem „măgărie” pentru că este modalitatea cea mai elegantă posibil de a vorbi despre mizerabila alăturare a „Patriarhului Roșu” – autorul moral al distrugerii Bisericii Greco-Catolice de către comuniști și artizanul colaborării dintre BOR și dictatura comunistă – cu Sfinții Mărturisitori din vremurile comuniste.
Aflată evident sub influența unei grozave supărări provocate de gestul istoric și sfânt al Papei Francisc de a beatifica pe cei 7 Episcopi Greco-catolici Martiri prigoniți și asasinați de regimul comunist, Patriarhia Română încearcă prin aberația de comunicat să liniștească spiritele creștinilor ortodocși, revoltați că propria lor Biserică se dovedește incapabilă, după aproape trei decenii de la căderea comunismului, să recunoască sfințenia celor care L-au mărturisit pe Hristos în calea demonului comunist.
Un refuz fără temei canonic
Efectul comunicatului de presă emis de Patriarhia Română va fi unul exact opus celui sperat: va provoca o puternică supărare în rândul credincioșilor, preoților și monahilor BOR. Aceasta pentru că Sfinții Închisorilor comuniste sunt vii atât în cer, în ceata Sfinților lui Dumnezeu, cât și în sufletul și evlavia poporului. Toate condițiile canonice care să permită canonizarea lor sunt întrunite. Acești mărturisitori au primit în Hristos chinurile închisorilor comuniste și au murit mărturisindu-L pe Hristos. La Aiud avem sfinte moaște plăcut mirositoare și făcătoare de minuni. Creștini ortodocși mireni, preoți și monahi se roagă la Sfinții Închisorilor comuniste și primesc binecuvântare, videcare și sprijin duhovnicesc.
Refuzul Sinodului BOR de a-i canoniza pe Sfinții Închisorilor comuniste nu are temei canonic și este doar unul condiționat politic. Să fie această atitudine bizară datorată și faptului că o substanțială parte dintre membrii Sinodului BOR, cu precădere liderii principalelor grupuri de interese din Sinod, au urmat studii de specialitate în străinătate, înainte de 1989, cu aprobarea (sprijinul?) PCR și a Securității comuniste? Dumnezeu știe!
Colaboraționism cu liderii corupți ai PSD
Condusă de un Sinod format din ierarhi care fac dovada, prin acțiunile lor din ultimii ani, că nu sunt liberi în Hristos, ci dimpotrivă, slujesc interese străine credinței creștine, Biserica Ortodoxă Română se afundă într-o criză fără precedent.
Compromiși în agora românească prin colaboraționismul cu liderii corupți ai PSD, pe care i-au slujit electoral în schimbul susținerii financiare și a protecției față de Justiție, incapabili să comunice firesc, omenește, creștinește cu proprii preoți și credincioși, rătăciți în orgolii personale care îi angrenează în lupte meschine pentru scaunul de Patriarh, depășiți de dinamica societății românești contemporane pe care nu o pot înțelege corect, iar unii dintre ei anchetați de DNA pentru fraude imense din fondurile europene, liderii BOR oferă un jalnic spectacol de jonglerie cu Canoanele Bisericii, în încercarea disperată de a-și păstra privilegiile financiare, proprietățile și influența asupra poporului credincios.
Mărturie despre sfințenia lui Valeriu Gafencu
Multe nu mai sunt de spus la o așa ticăloșie, însă un argument se cere a fi adus ca răspuns la aberațiile emise publicității de comunicatorii Patriarhiei Române. Acest argument este o picătură de mărturisire despre jertfa unuia dintre Sfinții Închisorilor comuniste, o mărturisire ca o exorcizare împotriva demonului care ne bântuie Biserica.
Valeriu Gafencu
„Zilele se scurgeau lin. Valeriu era inundat de o tainică bucurie lăuntrică. Chinul devenise mai blând. Înflorea pe fața lui un zâmbet aducător de lumină. Răspândea în jur un duh de pace adâncă. Mergeam la el cu încredere și nădejde. Sufletele noastre se plecau pe pieptul lui și primeau putere și întărire. În noaptea dinspre 18 februarie am fost într-o stare de trezie, fără frământări, fără neliniști, ci priveghind fără să-mi fi propus acest lucru. Dimineața, când temnicerul a deschis usa, eram deja îmbrăcat. Am plecat liniștit, chemat tainic de Valeriu. Simțeam înlăuntru că ceva se petrece. Pe scări m-a întâmpinat un medic deținut, care mi-a zis:
– Vino, Valeriu, nu mai are puls! Azi se va sfârși!
Nu am fost tulburat, nu m-am alarmat, nu am simțit nici durere și nici spaimă, mi se părea că totul e firesc și am răspuns:
– Știu!
Când am ajuns la ușa camerei 4, Valeriu era tot rezemat de marginea patului, cu capul plecat în piept, cu pleoapele lăsate și zâmbea fericit, deși unde de durere încă îi mai brăzdau fruntea. M-a simțit și a deschis ochii:
– Bine ai venit, a spus el. Azi să stai lângă mine. Se termină alergarea!
– Bine, Valeriu, i-am spus, voi fi aici tot timpul.
– Să ai grijă să se plinească toate după cuviință. În starea în care mă găsesc, eu pot uita ceva.
De fapt, el n-a uitat nimic, ci m-a purtat și pe mine pe cărările lui. Pe la ora 9 a chemat preotul, s-a spovedit și s-a cuminecat, strălucind de bucurie. Prietenii au venit rând pe rând să-și ia rămas-bun. Până și «reeducații» se îmblânziseră și, impresionați, căutau și ei să-l vadă. Iar temnicerul, care exalta prin răutate, în ziua aceea s-a făcut nevăzut, încât nimic nu a tulburat atmosfera de pace și taină. Valeriu își pierdea puterile din ceas în ceas, dar sufletul îi era tot mai viu și mai tare. De câteva ori a cerut apă, de câteva ori m-a rugat să-l masez pe spatele înconvoiat. A vorbit de mai multe ori și de tot atâtea ori s-a odihnit cu capul plecat în piept.
Câțiva prieteni i-au cântat din melodiile sale. A ascultat și parcă întruchipa el însuși cântecul. Apoi a mulțumit cu recunoștință băieților.
– Să dați slavă lui Dumnezeu toată viața!, le-a spus el.
Unui tânăr de o rară curăție i-a spus:
– Tu ești o floare! Dăruiește tot parfumul sufletului tău Celui ce ți-a dat daruri atât de frumoase!
A venit și un poet, și Valeriu l-a privit cu dragoste:
– Tu ai talent, închină-l lui Hristos! E nevoie de o cultură creștină. Poeții au mari daruri și mari răspunderi. Slăviți-L pe Dumnezeu și toate lucrurile Lui!
Era tot mai epuizat. Gâtul nu putea să mai susțină capul, deci l-am sprijinit eu cu mâna. Am trăit atunci sentimentul că se dezvaluie tainele creației, că tălpile picioarelor aveau sub ele un fel de pânză care mă susținea, iar sufletul a avut sentimentul plinității. Am fost atât de fericit în orele acelea, încât niciodată nu le voi uita. Și în veșnicie nu-mi doresc o stare mai înaltă decât aceea, căci atunci eram plin, deplin fericit. Cred că Hristos era prezent în Valeriu. Numai așa pot explica starea lui de har, cât și uimirea mea și a prietenilor care au participat la acel moment.
Cu ultimele puteri, Valeriu mi-a spus:
– În primul rând, gândul și sufletul meu se închină Domnului. Mulțumesc că am ajuns aici. Merg la El. Vă rog mult să-L urmați, să-L slăviți și să-L slujiți. Sunt fericit să mor pentru Hristos. Lui îi datorez darul de azi. Totul e o minune. Eu plec, dar voi aveți de purtat o cruce grea și o misiune sfântă. În măsura în care mi se va îngădui, de acolo de unde mă voi afla, mă voi ruga pentru voi și voi fi alături de voi. Veți avea multe necazuri. Fiți tari în credință, căci Hristos îi va birui pe toți vrăjmașii. Îndrăzniți și rugați-vă! Păziți neschimbat Adevărul, dar să ocoliți fanatismul! Nebunia credinței este putere dumnezeiască, dar tocmai prin aceasta ea este echilibrată, lucidă și profund umană.Să-i iubiți și să-i slujiți pe oameni! Au nevoie de ajutor, căci dușmani prădalnici caută să-i înșele.Ateismul va fi învins, dar să fiți atenți cu ce va fi înlocuit!
Din când în când se oprea pentru a-și reface puterile.
– Vă mulțumesc din suflet pentru tot ce ați făcut pentru mine. Rog să mă iertați… Să mă ierte orice om față de care am greșit cu ceva… gândesc cu multă dragoste la mama și surioarele mele. Doresc să meargă pe calea Domnului. Vă rog să aveți grijă de ele… Testamentul meu este cuvântul de azi. Creștinătatea trebuie să pună un început nou, mai curat, mai aproape de adevăr… Rog oamenii politici creștini să ia seama la Hristos și să urmeze învățăturile Sale. Ei sunt încărcați cu foarte mari răspunderi…
Trecuse de ora 12. Afară ningea cu fulgi mari, catifelați, care se zbenguiau în văzduh. Bolnavii au servit masa. Valeriu via și se stingea în același timp. Respira greu. Vorbea tot mai rar. Eu eram tot mai profund mișcat.
– Ioane, a zis el, să duceți duhul mai departe! Aici a lucrat Dumnezeu!
A urmat o pauza îndelungată. S-a congestionat puțin la față și apoi a redevenit senin, frumos, fericit. A putut să mai rostească:
– S-a sfârșit!
A ridicat ochii albaștri la cer și am văzut cum se descopereau în ei minuni tot mai adânci, tot mai uimitoare. Totul era făcut din lumina nepământească, dar real, un fel de realitate desăvârșită, a cărei vedere te face fericit. Plângeam în hohote. Și-a dat sufletul către orele 13, în ziua de 18 februarie 1952. Clopotele de la schit au prins să vestească. Lacrimile mele au încetat.
Valeriu era frumos, mai frumos ca oricând. Am stins lumânarea mică ce fusese aprinsă în ultimele lui minute de viață. Am uitat să spun că în ziua aceea, pe la orele 9, l-a chemat pe preot și s-a cuminecat strălucind de bucurie. L-am îmbrăcat. În gură i-am pus o cruce mică de argint, pe care reușise să o salveze din toate perchezițiile.
– Să mi-o puneți în gură, pentru a fi recunoscut!, spusese el.
A sosit targa. Toți detinuții se aflau în curte, în așteptare. Când am trecut cu el către poartă, ne-am oprit, iar ei s-au descoperit și s-au închinat. L-au luat în primire doi deținuți de drept comun, care aveau misiunea înmormântărilor.
Două zile a fost ținut în curtea mare, sub zăpadă, și a fost îngropat noaptea. O parte din lucrușoarele lui le-a luat temnicerul, dar multe au fost păstrate de prieteni ca amintire. La mormântul lui nu a fost pusă nicio cruce și nici nu i s-a scris numele nicăieri. El a rămas viu și prezent între noi. Mulți l-au visat în zilele următoare. Vestea despre viața lui a străbătut toate temnițele și mulți îl pomenesc cu evlavie. Amin! Ne-a iubit prea mult ca să moară. El doar a plecat.” (F. Strejnicu, Valeriu Gafencu – Comemorare III din volumul „Întoarcerea la Hristos”, de Ioan Ianolide, Editura Christiana, București, 2006)
Senatorul Mihai Fifor, fost ministru al Apărării și actual preşedinte Consiliului Naţional al PSD, are o explicație halucinantă pentru eșecul rușinos al României la ONU, unde pierdut în fața Estoniei statutul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate.
Fifor a găsit marele vinovat pentru acest eșec: președintele Klaus Iohannis!
PSD-istul nu e deranjat de alba-neagra jucată de fostul său șef (Liviu Dragnea) și de actuala sa șefă (Viorica Dăncilă) cu Ambasada României din Israel. Nici somnolența ministerială a lui Teodor Meleșcanu nu i se pare o problemă.
Textul bizar al lui Mihai Fifor
„Nu au trecut nici 3 luni de când președintele Iohannis susținea sus și tare că, potrivit Constitutiei, președintele este titular al deciziilor de politică externă a României și reprezentant al țării noastre în plan extern.
Acum, că România nu a câștigat locul în ONU, Iohannis nu mai vrea să fie titularul deciziei de politică externă a României. Normal să nu mai vrea, oricum nu a făcut nimic din această calitate conferită de Constituție.
În realitate, președintele Klaus Iohannis poartă cea mai mare parte din vină, în calitate de șef al diplomației românești, pentru eșecul privitor la obținerea locului de membru nepermanent al României in Consiliul de Securitate al ONU. Trimiterea unor scrisori, ceea ce i se pare un mare merit, nu echivalează cu declarații publice oficiale și nici cu solicitări clare în foruri care ar fi putut face diferența.
De ce președintele Iohannis nu a abordat subiectul la recentul Summit de la Sibiu? Dacă ar fi făcut asta, măcar in întâlniri bilaterale, ar fi putut obține voturi în plus.
Președintele Iohannis nu a cerut acest lucru nici de pe peluza Casei Albe, unde a avut onoarea, în numele României, sa susțină o conferință de presă împreună cu președintele SUA, Donald Trump.
Linia de politică externă promovată de domnul Iohannis, fără consultarea Parlamentului, obstrucționând permanent Guvernul în numirea ambasadorilor, a contribuit decisiv la acest rezultat înregistrat la ONU.
Preşedintele ar trebui să ne explice ce a făcut în această calitate pe care şi-a atribuit-o singur, pentru a obţine acel loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
Cu câţi şef de stat sau de guvern a negociat pentru a susţine candidatura României şi care sunt rezultatele acelor negocieri?
Apoi, domnul Iohannis a refuzat cu obstinenţă să vină să explice în faţa Parlametului şi a românilor, care sunt liniile de politică externă în care a angajat România.
A refuzat să prezinte mandatul cu care s-a prezentat la reuniunile Consiliului Europen şi să le spună românilor care au fost rezultatele acelor întâlniri pentru România.
E momentul ca presedintele Iohannis sa isi asume acest esec diplomatic major al Romaniei.”
Preşedintele USR, Dan Barna, a apreciat marţi, la finalul consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis, că iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” va trebui să facă parte din revizuirea Constituţiei, menţionând că preşedintele a fost de acord cu acest lucru.
„Noi considerăm că reforma constituţională, despre care am vorbit, ar trebui să fie, cumva, un pic mai largă, dar oricum ea va fi axată pe reducerea rolului ordonanţelor şi clarificarea termenului de urgenţă. În egală măsură am precizat foarte clar – şi preşedintele a fost de acord – că iniţiativa ‘Fără penali în funcţii publice’ va trebui să facă parte din această revizuire a Constituţiei, pentru că are în spate un milion de semnături şi a trecut de Curtea Constituţională, deci este o iniţiativă legitimă şi legală, şi morală, evident”, a arătat Barna în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Cotroceni.
PNL susţine revizuirea Constituţiei
Liberalii susţin toate iniţiativele de revizuire a Constituţiei, orice alte iniţiative care sunt necesare pentru a transpune în fapt voinţa exprimată la referendum şi ideea de refacere a dezbaterilor publice privind legile Justiţiei, a declarat marţi preşedintele PNL, Ludovic Orban.
„Poziţia exprimată de noi este foarte simplă. Voinţa cetăţenilor care s-a manifestat în cadrul referendumului convocat de preşedintele României, referendum validat cu un scor extrem de mare, reprezintă lege pentru noi şi PNL susţine toate demersurile preşedintelui Klaus Iohannis pentru a transpune în fapt voinţa exprimată de cetăţeni la referendum. Am abordat şi subiectul legislaţiei în domeniul Justiţiei, susţinem clar ideea de refacere a dezbaterilor publice pentru a genera o legislaţie europeană în domeniul Justiţiei, care să fie conformă cu recomandările din MCV, care să ţină cont de recomandările date de Comisia de la Veneţia şi de Grupul Statelor Anticorupţie. PNL va susţine toate iniţiativele de revizuire a Constituţiei şi orice alte iniţiative care sunt necesare pentru a transpune în fapt voinţa exprimată de cetăţeni şi pentru a asigura că voinţa cetăţenilor care s-a transmis extrem de puternic în cadrul acestui referendum şi anume că România trebuie condusă de oameni cinstiţi, corecţi, care respectă legea, această voinţă să fie transpusă în realitate”, a spus Orban, potrivit Agerpres.
Orban a afirmat că delegaţia a prezentat poziţia PNL „de susţinere necondiţionată a propunerilor de revizuire a Constituţiei pe care le va formula preşedintele României la dezbateri în Parlament şi în cadrul referendumului de revizuire a Constituţiei”.
„O spun apăsat. Nu cred că poate un partid politic din România, astăzi, care este reprezentat în Parlamentul României şi care vrea să supravieţuiască următoarelor alegeri să nu susţină voinţa exprimată de cetăţeni în cadrul referendumului convocat de preşedintele României”, a precizat Orban, la finalul consultărilor delegaţiei PNL cu preşedintele Klaus Iohannis.
El a afirmat că, din punctul său de vedere, ar fi o soluţie bună ca referendumul pentru revizuirea Constituţiei să aibă loc odată cu alegerile prezidenţiale.
Continuă „curățenia de vară” în PNL! După decapitările din filiala județeană PNL Olt, azi a ziua Capitalei. Președintele filialei, europarlamentarul Cristian Bușoi, a fost presat să-și dea demisia, altfel ar fi fost demis. Bușoi s-a conformat. Succesorul său va fi, aproape sigur, un alt europarlamentar, Rareș Bogdan.
Rezultatul slab, de 15,7%, i-a fost fatal lui Bușoi,un politician complet lipsit de carismă. Sub conducerea sa, PNL a ajuns partidul numărul 3 în Capitală, fiind surclasat de USR-PLUS (40,6%) și depășit de PSD (16,7%).
Alături de Bușoi, au demisionat și șefii a 5 organizații de sectoare (din 6). Doar Anca Boagiu, de la Sectorul 2, refuză să demisioneze.
Cristian Bușoi și-a anunțat demisia printr-un comunicat, luni dimineață. El a trimis săgeți în patru direcții.
Către Ludovic Orban – „Și conducerea națională a partidului este responsabilă pentru scorul PNL la București”.
Către Rareș Bogdan – „Eu nu sunt genul de vedetă politică de Facebook”.
Către actuala conducerea a Primăriei Capitalei – „Administrația PSD-Firea este o nenorocire pentru București”.
Către USR – „Nu a fost mereu un aliat corect, ci un competitor interesat ca PNL să scadă”.
Explicațiile lui Cristian Bușoi
„Cel mai înțelept este să ne retragem. Voi rămâne implicat în organizația PNL București și în dezbaterile privind temele pe București.
PNL București a avut o organizare bună și a făcut tot ce trebuie pentru a susține și a ajuta campania PNL la nivel național.
Le mulțumesc colegilor președinți de sectoare care s-au mobilizat și le mulțumesc voluntarilor PNL care au ajutat ca mesajele PNL să se ducă spre bucureșteni. Îi mulțumesc, de asemenea, lui Rareș Bogdan pentru implicarea în campanie. Efortul pe care l-a făcut a fost recunoscut.
E carismatic… belea!
Am preluat organizația la 12%, cu 74.041 de voturi la alegerile locale din 2016. La alegerile europarlamentate de anul acesta, PNL București a obținut 15,7%, adică 145.952 de voturi. Este o dublare a numărului de voturi. Dar, ca președinte al PNL București, eu și întreaga echipă de conducerea a PNL București ne asumăm responsabilitatea pentru scorul la București. Îmi asum răspunderea și pentru că sunt de 23 de ani în PNL și am făcut mereu ceea ce a fost cel mai bine pentru PNL.
Trebuie însă să nu ne amăgim. Și conducerea națională a partidului este responsabilă pentru scorul PNL la București. Organizarea și politica locală sunt o parte componentă importantă într-o campanie electorală, dar la București și în marile orașe cel mai mult influențează votul politic, imaginea națională a partidului și a liderilor săi.
PNL are nevoie de unitate, a câștigat alegerile europarlamentare și nu dorim discuții în contradictoriu în Biroul Politic și nu dorim să punem președinții din țară să aleagă între conducerea partidului și solidaritatea cu organizația București.
De aceea, am decis ca cel mai înțelept este să ne retragem. Voi rămâne implicat în organizația PNL București și voi rămâne activ în dezbaterile privind temele pe București.
Las PNL Bucureşti două proiecte la cheie: «Deblocăm Bucureştiul», adică soluţii pentru deblocarea traficului din Bucureşti, şi construirea Spitalul Municipal, pentru care PNL a făcut campanie publica în 2015 și pe care apoi PNL l-a susţinut şi pentru care administraţia PSD-Firea nu a mişcat niciun pas în 3 ani.
Administrația PSD-Firea este o nenorocire pentru București şi încă 4 ani pierduţi. Ceea ce este însă important este faptul ca administraţia PSD-Firea poate fi bătută şi trebuie bătută de un candidat al PNL.
Este nevoie de o acțiune comună a Opoziției în București și în țară, dar USR nu a fost mereu un aliat corect, ci un competitor interesat ca PNL să scadă. Au fost multe situațiile în care, ca președinte al PNL București, m-am făcut că nu văd lucrurile incorecte făcute de USR la București, pentru a salva aparența Opoziției unite.
Liderii vin și pleacă, dar oamenii în organizații care muncesc voluntar, pentru că ei cred în PNL, sunt cea mai importantă resursă a partidului. Le mulțumesc încă o dată pentru toată munca lor și sunt bucuros că am avut onoarea de a fi alături de ei în acești ani.
Sunt de 23 de ani în PNL și nu sunt genul de vedetă politică de Facebook; iar anti-PSD-ismul l-am arătat ținând PNL București unit și dublând voturile în 3 ani.”
La referendumul pentru familie, primarul PSD-ist al comunei Botoşeşti Paia, din Dolj, a avut prezenţă la vot de 100%! Cum a reuşit? A urmat calea condamnatului Liviu Dragnea, adaptată „specificului local”: i-a luat ” pe sus” pe oameni, la vot, cu mașina primăriei.
Acum, acelaşi Ion Moraru loveşte din nou tot cu altă variantă a „metodei Dragnea”: morţii la vot. Nu-i pasă că pentru aşa ceva şeful său de partid a luat puşcărie cu spendare.
Medicul Nicoleta Disea a dezvăluit presiunile pe care le-a făcut asupra ei primarul Ion Moraru (PSD) pentru a elibera adeverințe medicale pentru zeci de oameni, pe baza cărora să se ducă la aceștia cu urna mobilă.
Disea a povestit pentru G4Media.ro cum, după ce a refuzat să dea curs solicitării primarului PSD deoarece pe listă se aflau persoane decedate, bolnave psihic sau perfect deplasabile, Moraru a înjurat-o și a amenințat-o că o dă afară din comună.
Mărturia medicul abuzat de primar
”Acum câteva zile a venit la dispensar un subordonat al domnului primar Moraru. Mi-a dat o hârtie cu vreo 70 de nume și mi-a spus să le fac adeverințe pentru lista mobilă. I-am zis că nu i le fac pe loc pentru că am nevoie de timp să mă uit peste numele de pe listă”.
”Primul lucru pe care l-am observat, la prima privire aruncată pe hârtia adusă de la primărie, au fost două nume de persoane care decedaseră de curând, una pe 12 mai, alta pe 17 mai. Știam pentru că eu însămi le făcusem certificatele de deces. Apoi am văzut că pe listă erau și persoane cu probleme psihice, oameni fără discernământ, debili mintal. Însă, tot acolo erau și oameni sănătoși, persoane perfect deplasabile. Îi cunosc pe toți, doar sunt medic în comună. Mi-am dat seama că pe domnul primar îl interesau doar ștampila și parafa mea. Am decis să nu-mi risc pâinea și meseria”
”Acești oameni umblă dezbrăcați prin curte, urlă ca vârcolacii la lună”
”Miercuri a venit omul de la primărie ca să ridice adeverințele. Nu i-am făcut însă pe plac. După ce a plecat, m-a sunat domnul primar și a început să urle că cine sunt eu ca să îi fur voturile, că cine sunt eu ca să interzic dreptul cetățenilor de a vota. I-am spus că nu pot da adeverințe pentru pacienții cu boli psihice. Erau acolo oameni cu demență senilă, cu parkinson, cu retardare mentală severă, cu tulburare psihotică, cu tulburare de comportament bipolară, cu schizofrenii și epilepsii. Acești oameni umblă dezbrăcați prin curte și urlă ca vârcolacii la lună”.
”L-am întrebat pe domnul primar dacă lista pe care mi-a trimis-o este însoțită și de solicitări individuale ale oamenilor. Mi-a zis că da, că au trimis oamenii solicitările la primărie. I-am spus că legea prevede altceva, că nu la primărie trebuie trimise solicitările. Mi-a zis că sunt prost informată, că nu știu nimic”.
”I-am spus din start: <<E parafa mea>>. <<Ei, hai, e parafa ta. Nu pleacă nicăieri parafa ta, rămâne în secția de votare>>, mi-a răspuns.
”Mi-a cerut adeverințe pentru 70 de persoane, să meargă la ele cu urna mobile. I-am dat pentru 15”.
”O să-ți smotocesc mutra aia, bandito”
”Domnul primar mi-a spus că și bolnavii psihic au dreptul de a vota. M-a făcut în toate felurile, m-a amenințat. Mi-a spus: <<Am început războiul cu dumneata. O să-ți smotocesc mutra aia pentru că îți bați joc de mine, bandito și nenorocito. O să intru cum a intrat Ștefan cel Mare în turci și i-a decapitat pe toți >>”.
”Au urmat înjurături: <<Taci în aia a mă-tii din gură, lasă că pun eu mâna pe tine>>. A zis că mă distruge. A zis că datorită lui am ajuns eu acolo. Dar eu nu aparțin de primărie, ci de Casa Națională de Sănătate. I-am spus că dacă nu încetează cu jignirile și amenințările o să-I fac plângere penală pentru hărțuire. M-am consultat și cu un avocat”.
”Mi-a spus că mă distruge, că mă elimină, că el are relații. Să vedem ce relații are domnul primar. Eu nu am nicio relație”.
Zilele de vineri și duminică, 17-19 mai 2019, Topoloveni / Târgoviște, au fost două fotografii decupate dintr-un film numit DICTATURA. Nu rulează încă întregul film, e doar un proiect în mintea diabolică a lui Liviu Dragnea, dar secvențele se înmulțesc.
În decurs de 48 de ore, Ministerul de Interne s-a compromis de două ori. Vineri s-a făcut de râs Jandarmeria (încă o dată, după represiunea barbară din 10 august 2018), duminică a fost rândul Poliției.
Deasupra tuturor acestor instituții „ale ordinii publice” stă impostoarea agresivă Carmen Dan. Din Teleorman. „Suptalterna” Vioricăi Vasilica Dăncilă. Din Teleorman. Slugile perverse ale infractorului Liviu Nicoae Dragnea. Din Teleorman.
Vineri, 17 mai, Topoloveni. O hoardă de jandarmi dă buzna peste 10 manifestanți pașnici din micuțul oraș argeșean. Protestatarii nu dau nici cel mai mic semn de violență, nici măcar verbală. Dar au un banner îngrozitor de subversiv: „Țara n-a votat hoția!!! Voi nu sunteți România!”. Aha… sunt așteptați să sosească Liviu Dragnea și Petre Daea, deci la ei se referă bannerul! Cei 10 protestatari sunt luați pe sus, băgați în duba Jandarmeriei și duși la secția de poliție. Cei mai activi dintre ei sunt ținuți o oră și jumătate. Și ei, și bannerul. Li se dă drumul doar când Liviu Dragnea a luat distanță de Topoloveni, mai are un pic și ajunge la Corbi.
2. Duminică, 19 mai, Târgoviște. Timp de peste 6 ore, Târgoviște devine „orașul interzis”. Un orașul paralizat complet, izolat de restul județului. Doar mașinile cu PSD-iști pot intra, pentru a ajunge la miting. Mitingul PSD, la care vine și Liviu Dragnea. Sute de polițiști sunt plasați la intrările din oraș, cu misiunea clară de a nu lăsa nicio mașină să intre în Târgoviște, în afara celor care îi aduc pe PSD-iști la miting.
Poliţia Locală Târgovişte anunțase că, duminică, timp de 6 ore (10.00–16.00), vor fi închise circulaţiei auto 14 străzi din municipiu, pentru mitingul electoral al PSD. Închiderea celor 14 străzi este extinsă însă la întregul oraș, ba chiar și în afara celor 6 ore anunțate.
Șoferilor care încearcă să ajungă acasă, la biserică sau la meciul echipei de fotbal Chindia Târgoviște, cvasi-promovată în prima ligă, li se cere parola. În secolul XXI, pe timp de pace, parola! Parcă suntem într-un film de propagandă, gen „Pistruiatul”, în care câțiva ilegaliști comuniști, folosind parola, îi rușinează pe fraierii ăia de naziști. Doar Sergiu Nicolaescu mai lipsește de la Târgoviște, ca să fie scena completă.
La 30 de ani de la căderea comunismului, în orașul în care a fost executat Ceaușescu, ne întoarcem la parole spuse cu jumătate de gură. Ne întoarcem la dictatură.
Este incredibil cum o instituție precum Poliția se supune orbește unui ordin dement, acceptând o misiune ilegală și umilitoare: să interzică unor cetățeni liberi să intre cu mașina într-un oraș liber. Să le interzică târgoviștenilor să intre în Târgoviște. Așa ceva nici măcar Ceaușescu nu și-a permis!
Noi, românii, am ratat Procesul Comunismului. Dar când se va face Procesul Dragnismului, Carmen Dan trebuie să stea pe prima bancă în boxa acuzaților! După „lotul CPEx” (al PCR), e loc și pentru „lotul CEx” (al PSD).