Numirea lui Ovidiu Burduşa la Departamentul Românilor de Pretutindeni (DRP) este prima acţiune clară din partea noii puteri de la Bucureşti pentru a-i face pe românii din străinătate să simtă că sunt reprezentaţi nu doar în Parlament (unde oricum sunt prea puţini aleşi în raport cu numărul românilor din Diaspora), ci chiar în Guvernul României!
Premierul Ludovic Orban a semnat numirea lui Ovidiu Burduşa – român stabilit la Roma, în Italia -, ca secretar de stat la DRP. Este o premieră în domeniul aducerii românilor de peste graniţe în instituţiile publice din România, la un astfel de nivel.
Anunţul nominalizării a fost făcut chiar de Ovidiu Burduşa pe pagina sa de socializare.
De ce este numirea lui Ovidiu Burduşa o decizie care demonstrează că Diaspora chiar contează acum la Bucureşti? Pentru că tânărul politician liberal este un „produs 100%” al Diasporei. Povestea lui Burduşa este una a succesului departe de casă, tipică tinerilor din regiuni fără şanşe şi viitor, obligaţi să plece din ţară în căutarea unei vieţi mai bune.
Ziarele locale din Vrancea şi cele de limbă română din Italia şi Diaspora europeană au relatat în ultimii ani despre drumul greu de la nimic la performanţă pe care a mers Burduşa. Dar poate cel mai bun articol despre povestea vieţii tânărului vrâncean ajuns acum în Guvernul României a fost scris de jurnaliştii de la Libertatea (Detalii, AICI).
Deşi România a pierdut enorm şi pierde şi azi prin această „hemoragie” de forţă de muncă tânără şi de calitate, cazul lui Burduşa arată că există şi cealaltă faţă a monedei. Şi nu doar a banilor trimişi familiilor de acasă, ci şi a implicării chiar şi de la distanţă în viaţa României. Iar mai nou, iată, inclusiv a întoarcerii lor în ţară şi implicare în viaţa cetăţii. Cum?
Povesteşte chiar el, pe Facebook:
„Locuiesc în Italia de aproape 17 ani. Am început de jos, foarte de jos, ca mulţi dintre concetăţenii noştri nevoiţi să-şi caute un rost departe de ţară. A fost greu, dar am reuşit să depăşesc dificultăţile vieţii printre străini, iar cu timpul am simţit că a meritat acest sacrificiu. La Roma, m-am realizat profesional, aici s-au născut copiii mei şi tot aici m-am maturizat pe toate planurile, inclusiv pe tărâmul greu-încercat al afacerilor..
În ultimii ani, am vrut să întorc ţării mele, judeţului Vrancea din care provin şi oraşului natal Panciu o parte din experienţa dobândită în Europa. De aceea, m-am decis să mă implic în schimbarea de acasă, candidând pentru un post de consilier judeţean în Vrancea, în 2016. Astfel, am devenit primul român din Diaspora ales într-un Consiliu Judeţean în ţară şi mi-am luat misiunea foarte în serios.
Am făcut naveta între Roma şi Focşani, pe cont propriu, şi chiar dacă a fost dificil, m-am bucurat mereu că pot fi alături de colegii mei din PNL în încercarea de a aduce un suflu nou în politica din ţară, pentru mai binele vrâncenilor de acasă şi de peste graniţe.”
Ce plăcere e să fii jignit de Oprişan?
Recent, Burduşa a fost jignit şi ameninţat de baronul Oprişan, într-o şedinţă a CJ Vrancea, la Focşani, după cum a relatat G4Media.ro. Nu era prima oară.
Să vrei să vii la şedinţele controlate cu mână forte de Marian Oprişan tocmai de la Roma, pe banii şi timpul tău, pentru unii ar părea o prostie sau aventură risipitoare. Dar nu şi pentru cei cărora chiar le pasă de ce se întâmplă în ţara lor de suflet.
E greu de crezut că Ovidiu Burduşa a candidat pe listele Consiliului Judeţean Vrancea pentru cele câteva sute de lei indemnizaţia de şedinţă, oricum prea puţin în raport cu ce câştigă el acum din afacerile hoteliere din Roma, ci pentru că vrea să întoarcă ţării-mamă din experienţa forţată departe de casă. Iar ca el sunt mulţi, nu doar în PNL, ci şi în USR, PLUS sau PMP, care trebuie să-i urmeze exemplul.
Se poate şi altfel decât ca baronul PSD!
L-am putut vedea pe Ovidiu Burduşa în câteva emisiuni TV, după mitingurile pro-justiţie din Piaţa Victoriei la care venea special din Italia sau după operaţiuni criminale precum gazarea din 10 august. Dar şi ca subiect personal în scandalurile provocate de celebrul baron PSD de Vrancea.
Deşi a fost jignit şi ameninţat, Burduşa a reacţionat diferit. Ferm, dar calm şi civilizat. Ceva ce oameni ca Oprişan nu pot înţelege, pentru că uneori înveţi aşa ceva departe de casă, în Europa, acolo unde dezbaterea cu adversarii nu e plină de invective, ci de idei, argumente şi bun-simţ.
Interacţiunea cu lumea lui Oprişan de la Vrancea nu e deloc un motiv de atracţie pentru implicare în politica românească nici măcar pentru oameni ca Ovidiu Burduşa. Mai degrabă, de repulsie. Dar pe de altă parte, cum poţi schimba locurile natale, cum le poţi arăta votanţilor din Vrancea că se poate şi altfel decât cu Oprişan? Simplu: prin bătălie politică, nu prin fugă.
Diaspora, să fie mai mulţi Burduşa!
Tocmai de aceea sunt de admirat oameni ca el. Să ai viaţa ta frumoasă, şi nu oriunde, ci la Roma, să ai familia cu cei doi copii la adăpost în capitala Italiei, să ai o afacere turistică mică, dar stabilă şi crescută prin sudoarea ta şi a familiei, să fii respectat pe piaţă şi cu toate astea să-ţi doreşti să laşi totul pentru a te lua la trântă cu Oprişan şi PSD la Vrancea, asta cum vă sună?
În mod sigur, sună bine pentru Diaspora. Dar şi pentru România. Nimic nu se poate schimba fără sacrificiu, fără implicare, fără renunţarea la confortul vieţii personale, dacă unii dintre noi nu aleg să intre şi în arena cu lei a politicii. Din afară, nu merge. Dinăuntru, da. Să sperăm că vor fi şi alţii care vor alege calea lui Ovidiu Burduşa, dinspre Diaspora spre România, în politica de acasă.
Primul a ajuns pe Camp Nou autocarul celor de la Barcelona, apoi şi cel al rivalilor din Madrid. Acesta a fost escortat de echipe multiple de securitate, până când a ajuns cu bine la vestiare.
Cancelarul, Angela Merkel, a apărut luni la Berlin împreună cu mai mulți miniștri și reprezentanți ai angajatorilor și sindicatelor pentru a trimite un mesaj de unitate și a clarifica existența unui consens social în jurul necesității de a atrage lucrători străini.
Sectorul tehnologic este unul dintre cele mai afectate. Se estimează că există 124.000 de locuri vacante. a declarat Bastian Pauly, purtătorul de cuvânt al Bitkom, asociația reprezentând 2.600 de companii germane de economie digitală. Posturile vacante cresc, în ciuda răcirii economice, din cauza digitalizării în creștere a economiei.
Până la 9.000 de euro primă de instalare pentru asistenții medicali specializați în secții de terapie intensivă este stimulentul oferit de un spital din Berlin pentru cei care depun cererea lor înainte de 15 ianuarie. Un alt tip de asistenți medicali, cu mai puțină specializare, pot primi bonus între 3.000 și 5.000 de euro doar pentru simpla angajare la Clinica Spandau. Plata bonusului va fi împărțită în timp, astfel încât să nu existe riscul ca unii angajaţi să lucreze una-două luni, să ia bonusul şi apoi să plece.
Victoria categorică a premierului Johnson va duce, dacă acesta își păstrează promisiunile, la ieșirea Regatului Unit din UE la 31 ianuarie. Pentru a realiza acest lucru, Johnson trebuie să obțină o majoritate suficientă în Parlament pentru a aproba acordul semnat cu cei 27 de parteneri ai Uniunii, în octombrie.
Apariţia perioadei de tranziție a fost planificată pentru a permite liderilor de la Bruxelles și Londra să negocieze un acord privind viitoarea relație politică, comercială și diplomatică dintre UE și Regatul Unit.
„Când am venit, salariul era foarte bun; el era regele mambo”, spune Pons, zâmbind. „Pentru mine, era suficient să trimit bani familiei mele, să plec în vacanță… Dar acest lucru s-a schimbat.”
„Sfârșitul libertății de mișcare a cetățenilor UE după Brexit ar putea provoca o încetinire suplimentară a numărului de sosiri ale lucrătorilor care ocupă poziții esențiale pentru sistem”, au declarat Mark Dayan și Billy Palmer, de la think tank-ul Nuffield Trust și autorii unui raport recent care indică dependența crescândă a NHS de forța de muncă străină. Între 2000 și 2019, proporția forței de muncă născute în afara Regatului Unit s-a dublat, ajungând aproape până la 23,5%.
Emisiunea de tip „Surprize, surprize” (realizată pe vremuri de Andreea Marin, la TVR), în varianta spaniolă, a fost însă cel puţin un nivel peste. Producătorii, realizatorii şi jurnaliştii de teren au făcut din cazul româncei un subiect de impact naţional, fără exagerări şi emoţii în care să „pompeze” inutil, păstrând demnitatea persoanelor implicate şi reuşind să închidă frumos cercul unui destin complicat.
Echipa emisiunii „Volverte a ver”, după ce reușise să o localizeze pe Magdalena, în Móstoles (o surbie aflată la 25 de km de capitala Madrid), a aflat că ea mai are un alt fiu, Tobias. Toţi trei, alături de părinţii adoptivi ai lui Nacho, au avut o reuniune foarte emoționantă în platoul show-ului TV.
„Foarte grea. Tatăl biologic al lui m-a lăsat complet singură. Trebuie să mă descurc cu toate. Şi nu am putut să am grijă de amândoi copiii. Atunci am decis să-l păstrez doar pe Tobias, care avea doi ani, şi să-l las pe cel nou-născut pentru o adopţie, sperând ca el să aibă o viaţă mai bună”.
