Categorie: Alegeri 2020

  • Claudiu Iorga Palaz (PMP): „Luptăm pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, oricât ar încerca unii neinspirați să ne fure ideea!”

    (Promovare electorală)

    Într-un interviu acordat în ziua marii sărbători creștine a Sfântului Apostol Andrei, CLAUDIU IORGA PALAZ, candidat pe primul loc al listei Partidului Mișcarea Populară pentru Senatul Parlamentului, în circumscripția electorală nr. 14 (județul Constanța), la alegerile legislative din 6 decembrie, abordează câteva dintre principalele puncte ale campaniei electorale a PMP, pe plan național, dar cu accent pe România dintre Dunăre și Mare.

    Despre campania în plină pandemie: „Oamenii au probleme, își spun oful când au ocazia, iar politicienii implicați trebuie să-i asculte și să le dea soluții corecte, date de oameni care știu!”

    – Domnule Palaz, suntem în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie. Ce ne puteți spune despre cum s-a desfășurat campania pe timp de pandemie?

    – Pandemia, restricțiile, carantinarea, toate păreau la început că vor îngreuna transmiterea mesajelor către electorat. Dar să știți că, până la urmă, s-a dovedit că dacă te implici te poți apropia de cetățeni.

    Noi nu am vrut niciun moment să abandonăm campania “la pas”, pentru că așa ni s-a părut corect față de alegători: toți trebuie să aibă acces la informație, iar informația nu se transmite numai online, ci mai ales prin viu-grai, în special către persoanele care nu au acces la Internet. Suntem în secolul vitezei, însă România mai are suficient drum de parcurs până a ajunge să asigure transmiterea de informații online în toate mediile.

    Și, în plus, cu toată sinceritatea o spun că poate nu va fi tocmai în avantajul politicienilor, pentru că interacțiunea cu oamenii, dialogul vor rămâne baza. Oamenii au probleme, diverse spețe, își spun „oful” când au ocazia. Politicienii implicați trebuie să îi asculte și să le dea soluții, bineînțeles soluții corecte, date de oameni care știu. Nu să îi încurce și mai mult pe cei care apelează pentru ajutor.

    Cu alte cuvinte, chiar dacă domnul prefect a lăsat la voia întâmplării reglementările cu privire la campania electorală în zonele carantinate — știm cu toții că tăcerea este… răspunsul celor care nu se pricep! –, echipa PMP a ajuns, până acum, în majoritatea localităților din județul Constanța. Și suntem singura echipă care cunoaște cu certitudine problemele fiecărei zone, care are soluții și care se va lupta în Parlament pentru a le rezolva.

    Despre scandalul legat de pelerinajul la Peștera Sf. Andrei: „PMP sprijină toate cultele religioase, iar credința este un reper la care nu vom renunța”

    – Ce ne puteți spune despre scandalul legat de pelerinajul la Peștera Sf. Andrei?

    – În primul rând, îmi pare rău că legăm o sărbătoare religioasă atât de mare de un scandal între puterile statului.

    Știți foarte bine că am fost omul politic care a sancționat ori de cate ori ÎPS Teodosie a avut, să zicem așa…, derapaje.

    Însă de data asta este vorba de aplicarea de către guvernanți a dublei măsuri, cea despre care vorbeam și zilele trecute. Închizi piețe, lași deschise hipermarket-uri. Închizi școli pentru copii, dar le deschizi pentru alegeri. Carantinezi zone în care se organizează pelerinaje, intri cu mascații în biserici, bruschezi oamenii, iar daca te duci la mall, în același timp, dai de o îmbulzeală de parcă facem cumpărături de Crăciun în fiecare zi. Și nu numai la mall… Uitați-vă pe străzi, sunt străzile pline de oameni, ca și cum am avea carantina în… case, de fapt. Nu este firească aplicarea dublei măsuri și oamenii tocmai din motivul ăsta se revoltă.

    România este o țară creștină și, din fericire, românii simt nevoia să meargă la biserică, să se roage. Spun din fericire, pentru că, spre deosebire de alte țări, reperul acesta al credinței încă se păstrează la noi. Sunt de acord să stăm distanțați, să purtăm mască, dar în mod sigur dacă autoritățile ar fi știut să se organizeze am fi putut avea un pelerinaj fară riscuri la sănătatea populației. Acum, sincer, oamenii se duc la biserică să se roage pentru sănătate, nu ar fi un paradox să spui că se duc să se îmbolnăvească?

    PMP sprijină toate cultele religioase, iar credința este un reper la care nu vom renunța. Cum să ataci credința oamenilor, mai ales acum, când se încearcă să se reglementeze prin legi tot felul de abjecții, precum identitatea de gen și alte asemenea?!

    Dar cu ocazia asta vreau să le urez și eu “La mulți ani” tuturor celor care poartă numele Sfântului Apostol Andrei! 

    Despre organizarea sărbătoririi Zilei Naționale în pandemie: „Am spus-o de fiecare dată: patriotismul se simte, nu se mimează!”

    – 2020 este anul fară paradă militară cu public, de 1 Decembrie. Ce părere aveți despre asta?

    – Am spus-o de fiecare dată: patriotismul se simte, nu se mimează!

    Să fim corecți, exprimarea justă este: 2020 este anul cu paradă de 1 Decembrie doar pentru VIP-uri. Oamenii de rând nu au voie să participe, ca și cum numai dacă ai vreo funcție, în vreun partid, ai dreptul de a asista la parada de Ziua Națională a României.

    În schimb, avem un președinte care ne urează să ne distrăm daca am plecat în mini-vacanță la munte. La munte, pe partie, putem sta cu toții. La defilare, numai ei. Este urât, atât pot spune… Și incorect! Prin deciziile pe care le iau, președintele și guvernul nu arată altceva decât că “patriotismul” din sufletele lor este pur economic, oferit la tarabele cu vin fiert de pe Valea Prahovei.

    „Vrem să eliminăm cabinetele aleșilor locali, care nu sunt altceva decât un alt loc călduț pentru clientela de partid”

    – Cum apreciați că vă fi bugetul României pe anul viitor? 

    – Nu mă pot pronunța. pe ceva ce nu văd… Până acum, nu s-a prezentat niciun draft de buget. Tot ce observ e că ne împrumutăm, ca țară, aproape în fiecare săptămână! Văd că ne cresc cheltuielile pe diverse situații, așa-zise „neprevăzute”… Văd că deficitul crește ca Făt-Frumos… Se văd multe care indică un buget restrictiv! Așteptăm să ne fie prezentat bugetul.

    Cert este, însă, că sunt variante de a se face economii. Iar noi avem câteva soluții, care nu ar face economii numai pentru 2021, sau până scăpam de pandemie. Ci ar produce exact acele economii care ne trebuie pentru a avea bani de alocații, a avea bani pentru infrastructură, pentru spitale.

    PMP a luptat și luptă pentru reducerea numărului de parlamentari, la 300, oricât ar încerca unii neinspirați să ne fure ideea. Avem, de ani de zile, proiectul în Parlament, trebuie doar pus pe ordinea de zi, la Camera Deputaților. Un simplu vot, o singură zi și, în sfârșit, s-ar materializa voința a milioane de români, exprimată la referendum.

    Avem singurul proiect care ar elimina, cu adevărat, pensiile speciale. Nu vor să îl voteze, vin numai cu praf în ochi.

    Și mai avem un proiect pentru care mă voi lupta în Parlament, a cărui idee îmi aparține. Vrem să eliminăm cabinetele aleșilor locali, cabinete care nu sunt altceva decât loc călduț pentru clientela de partid. Cum să aibă primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii Județene cabinete, când au la dispoziție întregul aparat administrativ?! Adică 4-5 oameni ar avea competența mai mare decât 100-200, câți sunt în aparatul administrativ? De ce să vină la fiecare 4 ani așa-ziși „consilieri” ai aleșilor locali, care să bea cafele pe bani publici și să apară în poze când taie panglica investițiilor făcute prin munca aparatului administrativ? Un simplu calcul arată că în 4 ani am economisi peste 240 de milioane de euro, dacă am elimina clientela de partid.

    —————————————————————————————-

    • Comandat de: Partidul Mișcarea Populară – Organizația Județeană Constanța
    • Executat de: Macondo Gabo Press SRL – portal: Ziaristii.com
    • CUI mandatar financiar: 11200012
  • Hoție cât Coloana Infinitului, batista pe țambal la Masa Tăcerii și amantlâc sub Poarta Sărutului. Urma lui Ponta la Gorj

    Zilele trecute, presa anunța cu surle și trâmbițe marea veste a trecerii lui Florin Cârciumaru, ex-baronul PSD de Gorj, la Pro România, partidul lui Victor Ponta.

    Știrea sună interesant pentru amuzamentul public, dar este demonstrația clară a faptului că tot ce naște din pisică tot șoareci mănâncă.

    Cârciumaru și Ponta au o veche relație de PSD-iști, dar s-au reunit în noul partid nu din dragoste politică, ci după ce baronul de Gorj a fost lăsat pe dinafară de PSD.

     

    Momentul în care baronul de Gorj, Florin Cârciumaru, anunță trecerea de la PSD la Pro România / FOTO: Radio Infinit

     “Puteam sa mai fiu util Partidului Social Democrat daca dupa cele intamplate ma mai baga cineva in seama. Dupa ce s-au definitivat listele pentru parlament, nu m-a mai cautat nimeni. In afara de cate un telefon, de doua sau de trei ori, dat de domnul Weber, in rest nu m-a sunat absolut nimeni. Ma asteptam ca domnul presedinte al Consiliului Judetean, stiind situatia mea, ca efectiv imediat dupa ce imi inceteaza mandatul, trebuie sa am o continuitate si trebuie sa lucrez undeva, nu eram oricine si nu trebuia sa ii fie indiferenta situatia mea… Am facut echipa foarte buna, puteau sa ma intrebe ce fac de la 1 ianuarie, pentru ca din luna aprilie – mai am dreptul sa ies la pensie. Asta a fost dezamagirea mea cea mai mare, mult mai mare decat hotararea de a nu mai fi pe lista”, a declarat Cârciumaru pentru Radio Infinit, supărat că n-a fost pus de PSD pe listele electorale la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

    Dosarul Turceni-Rovinari – zestrea coruptă a PSD pentru gorjeni

    Imagine de la o grevă a foamei, în fața CEO, în vremea Guvernului Dăncilă

    Ce legătură este între Cârciumaru, Ponta și județul Gorj? Una singură: ambii s-au îmbogățit din funcțiile de primar, respectiv parlamentar în județul marelui Brâncuși, pe seama sărăcirii Gorjului. Nu singuri, ci alături de găștile lor de interese care au sugrumat efectiv Gorjul din toate punctele de vedere: economic, turistic, cultural, rutier etc.

    Deși au avut pâinea și cuțitul la putere, deși Ponta a fost ditamai prim-ministrul, județul care l-a propulsat în funcție nu a primit nimic la schimb.

    În paralel, totul s-a degradat în vremea lor, prin prăduirea bugetelor publice. Rezultatul: golirea Gorjului de gorjeni, care au fost nevoiți să plece masiv la muncă în străinătate, dacă n-au reușit să-și ”aranjeze” un loc de muncă la celebrul Complex Energetic Oltenia (CEO), adus în sapă de lemn de partidul lui Ponta și Cârciumaru.

    E faimos deja dosarul penal ”Turceni-Rovinari”, în care a fost acuzat Ponta personal, alături de prietenul lui Dan Șova, fost ministru în Guvernul PSD.

    Deci, nu doar că nu au ajutat gorjenii să trăiască mai bine, dar au transformat CEO într-o vacă de muls coruptă, pe vremea fostului director Laurențiu Ciurel, autor al unor scandaluri de corupție inimaginabile.

    Pe vremea lor, a luat o amploare fără precedent hoția la CEO, angajările ”pe pile” și îngroparea în datorii a companiei de energie pe cărbune.

    Iată ce scriau jurnaliștii publicației ”Justiție Curată” despre afacerile pe axa Ponta-Cârciumaru-Ciurel de la CEO:

    INsert foto Ciurel
    Laurențiu Ciurel a adus CEO în sapă de lemn și a dat liber ”căpușelor” PSD să sugă compania de resurse

    ”Cum acționa managerul privat Ciurel, pentru a produce prejudicii CEO

    De numele lui Laurențiu Ciurel, fost vicepreședinte PSD Gorj, se leagă sume impresionante de bani irosiți la CEO – suma, se pare, ar ajunge la 16 000 de miliarde de lei, ca urmare a contractelor păguboase, încheiate în mandatul „managerului privat” Ciurel.

    Nu este vorba doar de contracte, ci și de alte erori, ce au produs prejudicii imense companiei. De exemplu, decizia lui Laurențiu Ciurel de a refuza punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești definitive: este vorba de hotărârea, prin care CEO era obligat să despăgubească Asociația sinistraților din satul Seciuri, Gorj. Deoarece managerul CEO a refuzat să aplice hotărârea instanței, CEO trebuie să plătească penalități de 4 milioane de lei.

    Laurențiu Ciurel a luat această decizie, probabil, din grandomanie; însă această decizie subiectivă a fost cauzatoare de prejudiciu.

    Mai jos o captură din hotărârea judecătorească, pe care Ciurel a refuzat să o pună în aplicare. În această captură, Ciurel se manifestă ca un latifundiar sud-american anarhist, ce-și permite să sfideze o decizie definitivă a justiției, dar și să sfideze niște păgubiți, cărora justiția din România le-a dat dreptate. Acesta le comunică păgubiților că va aplica hotărârea judecătorească într-o manieră personală: ”o să așteptați încă 7 ani, că nu vă dau nimic”…

    Insert 2

    Tergiversarea punerii în aplicare a deciziei justiției s-a constituit în penalități de 4 milioane de lei, pe care CEO va trebui să le plătească. Decizia personală a d-lui Ciurel a produs, deci, un prejudiciu de 4 milioane de lei.

    Fiecare director impus de PSD la CEO cu decizia proprie, producătoare de prejudiciu: 415 000 lei, conform DNA

    Un alt exemplu de director, impus de PSD Gorj, în CEO, cu talent în a produce prejudicii: Antonie Daniel, fost consilier județean al PSD, impus de partid director de Sucursală Divizie Minieră, la nivelul CEO. Acesta este acuzat de DNA de abuz în serviciu, pe motiv că ar fi achiziționat la suprapreț, din banii CEO, furtunuri de stins incendii și truse de prim-ajutor. Prejudiciul: peste 415 000 lei.

    În rechizitoriul, în baza căruia Antonie și complicii au fost trimiși în judecată de DNA, pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu, se specifică următoarele:

    „În perioada octombrie 2013-martie 2014, inculpații Antonie Daniel și Ghimiș Vasile, în calitate de directori în cadrul Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA, au dispus, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniul achizițiilor publice, achiziționarea de la două firme (printre care și SC TFR Teminvest SRL) controlate de inculpații Giurcău Daniel Sever și Temelie Florin, la prețuri supraevaluate, a unui număr de 272 furtunuri pentru stingerea incendiilor și 170 truse sanitare de prim ajutor.

    În același context, pe de o parte „ajutorul” acordat de inculpații Temelie Florin și Giurcău Daniel Sever a constat în depunerea de oferte pentru produsele respective, în numele societăților pe care le administrau, la prețuri supraevaluate de circa 6-7 ori față de prețurile lor de achiziție.

    Pe de altă parte, aceiași inculpați au depus oferte în numele altor societăți, fără consimțământul administratorilor acestora sau în numele unor societăți administrate de rude sau prieteni apropiați, dezavantajoase față de ofertele firmei câștigătoare.

    Prin această conduită infracțională, profitând și de faptul că la nivelul unităților miniere din subordine era necesară achiziționarea de truse medicale și furtunuri pentru pompieri, inculpații Antonie Daniel și Ghimiș Vasile au prejudiciat bugetul Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA cu suma de 415.240,66 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societățile controlate de cei doi oameni de afaceri.”.

    Sătul de ”muls” județul, Victor Ponta a dat bir cu fugiții la București, unde se va distra din nou, alături de Tăriceanu

    Ponta nu mai râde singur de gorjeni: acum îl are tovarăș pe Tăriceanu să se distreze pe seama fraierilor cu drept de vot

    Așadar, mafia de la CEO este doar una dintre marile cumetrii ale cuplului epocii Ponta-Cârciumaru. Dar ele sunt infinit mai multe, iar toate se decontează în traiul tot mai prost al gorjenilor, pe care Ponta i-a sedus și, mai nou, i-a și abandonat.

    Cum? Pentru că, după 16 ani de frecat coatele în Parlament pe spatele Gorjului, acum s-a plictisit și să mai candideze la Târgu-Jiu.

    Nu mai apare pe listele noului său partid la Gorj, ci le-a întors spatele gorjenilor și s-a dus să-i fraierească pe alții. Astfel, alături de un alt specimen nefericit al politicii românești, Victor Ponta va candida pe listele din București ale Pro România la alegerile din 6 decembrie.

    Ce va face Ponta pentru bucureșteni, dacă va ajunge în Parlamentul României? Ce-a făcut și pentru gorjeni: nimic bun.

    Din 2004 de când a fost ales deputat PSD la Gorj și deși a fost o perioadă de 4 ani prim-ministru, Victor Ponta nu și-a ajutat cu nimic județul care l-a primit cu brațele deschise.

    Ba da: a dat verde unui stadion fără echipe de fotbal!

    Nicolae Mischie

    Se poate lăuda cu stadionul municipal din Târgu-Jiu, investiția statului de 28 de milioane de euro, lăsat în paragină până de curând și construit oricum fără cap, pentru că degeaba faci investiții imense dacă nu ai sport – domeniu total abandonat de guvernarea Ponta.

    Însă în rest, nimic, nimic, nimic.

    Asta au creat Ponta și Cârciumaru la Târgu-Jiu. În schimb, au îmbogățit mafia roșie până peste poate, au alungat gorjenii peste granițe, l-au îngropat la propriu pe Nicolae Mischie, transformat de ei într-o sperietoare a corupție în spatele căreia să-și facă ei caracatițe și mai mari, care să le ia în cele din urmă pâinea de la gură celor chemați acum să voteze din nou cu baronii de tip nou ai Gorjului.

    Sătui de jaful politicianist, politicienii altor partide ies la bătaie

    Gheorghe Pecingină / FOTO: Radio Infinit

    Comportamentul de șacali politici ai unor Ponta, Cârciumaru, Călinoiu și alți baroni vechi și noi din familia PSD-Pro România i-a scandalizat pe liderii altor partide, care nu sunt deranjați neapărat că Ponta nu e gorjean la origine, ci că nu i-a păsat de județul care l-a găzduit atâta amar de vreme.

    ”Aşa cum spuneaţi la începutul interviului, dacă nu eşti de aici şi nu te leagă nimic de judeţ… S-a comportat, pur şi simplu, politicianist. A venit şi a plecat. Deci, nu a făcut nimic şi nu a lăsat nimic temeinic pentru gorjeni. Avem în istorie politicieni care au venit de afară şi au făcut lucruri pentru Gorj, care nu erau născuţi aici, dacă vorbim de Brătianu, a candidat în primul colegiu, vorbinm de Tătărăscu. Mare parte a industriei Gorjului li se datorează, Ansamblu Brâncuşi a fost iniţiativa lor. Au lăsat ceva în urmă, deşi nu se trăgeau de aici”, declara recent, într-un interviu, Gheorghe Pecingică, secretar de stat în Ministerului Finanțelor condus de Florin Cîțu, candidat pe listele PNL Gorj la alegerile din 6 decembrie.

    Adevărul e că actualul Guvern liberal a făcut pentru Gorj mai mult decât au făcut toate guvernările PSD-site din 1990 încoace. CEO este acum pe cale să fie beneficiara unui plan de peste 3 miliarde de euro, cu ajutorul Comisiei Europene.

    Doar anul acesta, Guvernul Orban a pompat în CEO aproape 250 de milioane de lei, deși compania a fost adusă în sapă de lemn în vremea lui Victor Ponta.

    Bătaie de joc la adresa moștenirii marelui Brâncuși

    Ponta, asalt de jurnaliștii care încercau să afle de ce a fost distrusă Poarta Sărutului

    Cât privește cea mai mare avere a Gorjului – Ansamblul operelor brâncușiene Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului – ea a fost de asemenea abandonată într-o stare de lâncezeală distructivă de când Victor Ponta a ajuns în orașul de pe Jiu.

    Mai mult, Ponta și Cârciumaru n-au ezitat să se folosească politic de numele lui Brâncuși, după cum au demonstrat gazetarii de la Newsweek România.

    Deși ar fi trebuit să facă din aceste capodopere fără egal la nivel mondial o prioritate națională, fostul premier PSD și actual lider Pro România a reușit doar să-i permită ex-primarului Cârciumaru să spele Poarta Sărutului cu jet de apă sub presiune – o blasfemie pentru care Parchetul a și deschis un dosar penal, dar care nu l-a împiedicat pe fostul primar al Târgu-Jiului să ajungă parlamentar PSD doi ani mai târziu.

    Adică, nu tu lege, nu tu ajutor pentru județ, nu tu bani, nu tu valoare. În schimb, hoție cât Coloana Infinitului, batista pe țambal la Masa Tăcerii și amantlâc politic, spălat cu jet, sub Poarta Sărutului.

    Asta e politica lui Ponta la Târgu-Jiu. S-au săturat gorjenii de ea? Nu știm. Dar știm sigur că acum e rândul bucureștenilor să se spele pe cap cu ea.

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • Ultimul Barometru IMAS înainte de alegeri: PNL 28,5%, PSD 23,6%, USR-PLUS 18,0%, Pro România 9,5%, UDMR 4,7%, PMP 4,6%

    Ultimul sondaj preelectoral realizat de IMAS la comanda Europa FM a fost publicat cu numai patru zile înaintea alegerilor parlamentare din 6 decembrie. Cercetarea arată o scădere importantă a PNL, care intră sub 30% pentru prima dată în ultimul an. Și totuși, conform sondajului, PNL continuă să aibă un avans consistent în fața PSD (+4,9%) și a USR-PLUS (+10,5%).

    Principala concluzie a sondajului: tot o alianță de Dreapta se va impune la guvernare. Concret: PNL și USR-PLUS însumează 46,5% (fără redistribuiri), iar PSD și Pro România adună împreună doar 33,1%. Dacă va intra în Parlament și PMP (și are șanse clare să intre), atunci Dreapta va domina autoritar Parlamentul în următorii 4 ani.

    În cercetarea pe luna noiembrie 2020, PNL înregistrează 28,5% din preferințele românilor, față de 32,6% în octombrie (scădete de 4,1%). În septembrie, PNL avea chiar 34,7%.

    PSD e cotat cu 23,6%, în creștere cu 1,9% față de luna anterioară.

    USR-PLUS ar atrage votul a 18% dintre alegători, față de 20,4% în octombrie (scădere de 2,4%).

    Pro România ar urma să fie votat, duminică, de 9,5% dintre alegători, în creștere cu 0,6% față de ultimul barometru. Între timp, partidul lui Victor Ponta a absorbit și ALDE, care la rândul său ar veni cu o zestre de 3,3% (față de 2,5% în octombrie). De văzut dacă voturile se vor aduna matematic, adică dacă alegătorii ALDE îl vor urma pe Tăriceanu și la Pro România.

    UDMR e cotat la 4,7% (față de 5,1% în octombrie), dar deznodământul îl știm deja, e tradițional: formațiunea maghiară va lua, probabil, între 6,0% și 6,5%.

    Pentru PMP, marele pariu este trecerea pragului de 5%. Partidul înființat de Traian Băsescu e dat acum la 4,6%, după ce luna trecută avea 4,8%.  La ultimele scrutinuri, PMP a reușit de fiecare dată să facă pragul, ceea ce e foarte posibil să se întâmple și de această dată, chiar dacă Traian Băsescu (europarlamentar) nu se mai numără printre candidați.

    De remarcat că toate cele trei formațiuni de dreapta au scăzut în ultima lună (în total, -6,7%), iar ambele partide de stânga au crescut în aceeași perioadă (în total, +2,5%). Creșterea este însă mult mai mică, semn că în jur de 4-5 procente își împart, în total, partide precum PER, AUR sau PPU-SL.

    Comparație octombrie – noiembrie

    Partidul ……….. oct. ….. nov. ….. Fluctuație

    • PNL …………… 32,6 ….. 28,5 ….. –4,1
    • PSD …………… 21,7 ….. 23,6 ….. +1,9
    • USR-PLUS …… 20,4 ….. 18,0 ….. –2,4
    • Pro România …. 8,9 ……. 9,5 …… +0,6
    • UDMR …………. 5,1 ……. 4,7 ……. –0,4
    • PMP ……………. 4,8 ……. 4,6 ……. –0,2

    Sondajul a fost realizat de IMAS la comanda Europa FM în perioada 6-27 noiembrie 2020, pe un eșantion de e 1.010 persoane cu vârste de 18 ani, și peste și are o marjă de eroare de ±3,1%.

    Pe teritoriul României, alegerile se vor desfășura duminică, 6 decembrie, între orele 7.00 și 21.00. Românii din străinătate au la dispoziție două zile pentru a vota: 5 și 6 decembrie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • Și-a pierdut bebelușul din cauza unei infecții spitalicești, a învins cancerul, a fost gazată pe 10 august, acum candidează pentru Parlament. Povestea impresionantă a Cristinei Rizea

    (PROFIL DE CANDIDAT)

    Economista CRISTINA RIZEA (39 de ani) este candidat al Alianței USR-PLUS pentru un loc de deputat în Parlamentul României, pe lista din circumscripția electorală nr. 14 (județul Constanța). Este antreprenor și activist civic. A fondat una dintre cele mai active comunități RO100, sub egida căreia a inițiat și finalizat cu succes multe proiecte civice.

    Cristina Rizea a intrat în politică la sfârșitul anului 2018 și a fost printre fondatorii organizației PLUS Constanța. A fost coordonatoare a campaniei județene la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, moment în care Alianța USR-PLUS a reușit la Constanța cel mai bun scor, atât în municipiu, cât și în județ.

    La sfârșitul anului 2019, a fost votată unul dintre cei cinci coordonatori regionali Sud-Est și membru în Consiliul Național PLUS.

    Campanie de suflet: „Un Meniu pentru un Bătrân”

    Cristina Rizea este economist, voluntar civic și mamă. A început să lucreze din timpul liceului, iar de 14 ani este antreprenor în transporturi. Este cunoscută pe plan local, în urma numeroaselor activități civice și de voluntariat în care s-a implicat în ultimii ani.

    Fondator RO100 Valu lui Traian, a condus cu succes multe proiecte de ajutor pentru copiii bolnavi și persoanele defavorizate. S-a implicat în campanii de strângere de fonduri, atât pentru cazuri particulare, cât și alături de asociații precum „Inima Copiilor” și „Dăruiește Aripi”, pe care le-a sprijinit în diferite proiecte. A inițiat local două campanii: una pentru achiziționarea de termoscanere pentru spital, cealaltă – campania ei de suflet – „Un Meniu pentru un Bătrân”, care a ajutat deopotrivă vârstnicii din localitate, cât și micile restaurante locale, care au putut astfel să-și țină angajații, în majoritate unici furnizori de venituri în familie.

    A intrat în politică după Marea Gazare din 10 august 2018

    A intrat în politică în 2018, după evenimentele din 10 august, când a înțeles că fără implicarea politică a fiecăruia dintre noi, lucrurile în țara asta nu se vor schimba. Primul membru al grupului de inițiativă care a înființat organizația PLUS Constanța, Cristina Rizea a coordonat pentru PLUS campania de alegeri europarlamentare, încheiată cu câștigarea primului loc pentru Alianță, înaintea PNL și a PSD, într-un județ dominat de mulți ani de PSD.

    Candidează pentru prima oară la alegerile parlamentare și are multe proiecte în agendă. Printre cele la care ține foarte mult sunt proiectele de protecție socială a persoanelor vulnerabile, precum și cele privind egalitatea de șanse.

    Consideră că rădăcina celor mai multe probleme cu care se confruntă România este în legislația stufoasă, incompletă și învechită, care poate fi ușor interpretabilă, în funcție de interesul unuia sau al altuia. De asemenea, militează pentru o administrația publică transparentă, astfel încât oamenii să știe ce se întâmplă cu banii publici.

    Spune că România are nevoie de o clasă politică nouă, de oameni implicați, care să apere interesele celor care i-au votat. Și crede că trebuie schimbați vechii politicieni care își urmăresc propriile interese.

    “Dacă ne implicăm cu toții, vom reuși să schimbăm țară în bine, din toate punctele de vedere. Vreau să aducem România la normalitate, iar pentru aste trebuie să scăpăm țara de corupție. Vreau o Românie fără hoție!”

    Să vedem cum se autodescrie Cristina Rizea și cum vede ea postura de actual candidat și pe cea de viitor parlamentar, cu responsabilitățile și obiectivele pe care și le asumă ferm, împreună cu toți colegii de partid și de alianță.

    „Candidez din același motiv pentru care am întrat în politică în 2019: din furie. Vreau ca atunci când se supun la vot legile care anulează toate relele de până acum, să fiu acolo și să spun tare: «Da, vreau să se anuleze!»”

    „De ce candidez? Candidez din același motiv pentru care am întrat în politică în 2018: din furie! De asta candidez.

    Nu vreau să fac o carieră din a fi politician, dar am un scop pentru care vreau să merg în Parlament în această legislatură, iar scopul meu este clar: vreau să terminăm cu abuzurile pe care a trebuit să le suportăm de la politicienii de până acum. Vreau să terminăm cu imunitatea parlamentară, cu inflația de privilegii și cu grupurile de interese pecuniare.

    Vreau ca atunci se supun la vot legile care anulează toate relele de până acum, să fiu acolo și să spun tare: «Da, vreau să se anuleze!».

    „Am demonstrat că știu să lupt și că pot să lupt la nesfârșit cu resurse inepuizabile. Am abilitatea de a mobiliza oamenii, adevărații profesioniști, de a-i aduce alături de mine pentru o idee și un proiect comun”

    „Ce mă recomandă pentru Parlament? Am demonstrat că știu să lupt și că pot să lupt la nesfârșit cu resurse inepuizabile. Poate că nu sunt cel mai bun profesionist, dar am abilitatea de a mobiliza oamenii, adevărații profesioniști, de a-i aduce alături de mine pentru o idee și un proiect comun. Și nu mă dau bătută, orice ar fi și peste oricâte piedici ar trebui să trec.

    Noi, la USR-PLUS, suntem o echipă. Fiecare contribuie în felul lui și toți avem un crez comun. Nu mergem în Parlament pentru interesul propriu. Avem 40 de angajamente asumate pentru această legislatură, care pentru noi sunt literă de lege și crez de urmat.”

    Cristina Rizea alături de Dacian Cioloș

    „La USR-PLUS sunt oamenii alături de care am ieșit în stradă după Colectiv, la OUG 13 și tot împreună am luat bătaie și am fost gazați pe 10 august” 

    „De ce USR-PLUS? Pentru că aici sunt oamenii alături de care am ieșit în stradă după Colectiv, la OUG 13 și tot împreună am luat bătaie și am fost gazați pe 10 august.

    Așa ne-am cunoscut. Le știu determinarea și altruismul, știu cât de perseverenți și intransigenți sunt când vine vorba despre reforma justiției, a învățământului, a sănătății. La fel de bine, știu cât de calzi, de inimoși și de sinceri sunt. Și cât de buni profesioniști sunt, în viața de zi cu zi.” 

    „Corupția și hoția ucid cu sânge rece, anonim, în liniște. Am trăit pe pielea mea fenomenul. Și doare cumplit”

    “Ce mă doare cel mai mult la România zilelor noastre? Corupția. Hoția. Ele ucid cu sânge rece, anonim, în liniște. Sunt unul dintre acei oameni care au trăit pe pielea lor fenomenul. Și doare cumplit. În 2016, eram internată împreună cu băiețelul meu născut prematur, la Spitalul «Marie Curie». Mulțumită îngrijirii impecabile a medicului Cătălin Cîrstoveanu și a echipei sale din secția de Terapie Intensivă, eram pe punctul de a pleca acasă. Doar că nenorocirea a făcut ca fiul meu să contracteze o infecție nosocomială, care în foarte scurt timp l-a ucis. Acest lucru s-a întâmplat deși, pe secție, toate procedurile de igienă erau respectate cu sfințenie. Atunci am plecat acasă cu copilul în coșciug, având inima împăcată că medicii și asistentele făcuseră tot ce le-a stat în putință să-l salveze.

    La foarte scurt timp, a izbucnit scandalul Hexi Pharma, compania care, fără nicio jenă, a vândut, cu bună-știință, către sute de spitale, dezinfectanți diluați. Sute de spitale  dezinfectau cu apă de ploaie. Copilul meu nevinovat  fusese printre victimele genocidului.

    Nu-i doresc nimănui să simtă ce am simțit eu când am aflat că niște necunoscuți dăduseră viața unui bebeluș nevinovat la schimb cu niște lei în plus în buzunarele lor.” 

    Cristina Rizea alături de Vlad Voiculescu

    „Trebuie să avem un stat puternic, scuturat de birocrație absurdă, nepotisme și cumetrii, cu legi moderne și drepte pentru ca tragedii precum cele de la Hexi Pharma, Colectiv, 10 august, Piatra Neamț să nu mai fie posibile” 

    „Ce vreau să fac în Parlament? Un singur lucru vă garantez: nu voi dormi în scaun. Eu merg în Parlament – nu în numele meu. Eu merg acolo în numele femeilor și al mamelor care vor să-și crească copiii în țara asta, printre rude și prieteni. În numele femeilor care vor să-și crească copiii în siguranță, acasă. Așa cum și eu vreau să-mi cresc copiii acasă. Iar pentru asta știu că avem nevoie să nu ne fie frică mai mult de spital decât de boală. Știu că trebuie să le putem oferi copiilor educația pe care o merită în școli. Știu că trebuie să avem o economie sustenabilă, care să ofere locuri de muncă și venituri decente, ca să nu mai stăm permanent cu grija plății facturilor și a zilei de mâine, ci să petrecem timp de calitate cu cei dragi. Trebuie să ne respectăm și să protejăm natura din jurul nostru, ca să ne putem bucura de ea și peste anii ce vor veni.

    Dar mai ales trebuie să avem un stat puternic, scuturat de birocrație absurdă, nepotisme și cumetrii, cu legi moderne și drepte pentru ca tragedii precum cele de la Hexi Pharma, Colectiv, 10 august, Piatra Neamț să nu mai fie posibile.” 

    „Voi reuși? Vom reuși ÎMPREUNĂ. Vom da piept cu sistemul, ne vom lovi, vom cădea, ne vom ridica din nou, iar și iar, până vom răzbate!” 

    „Voi reuși? Da, voi reuși! Pentru că așa cum nu m-a doborât nici cancerul, nu mă doboară nimic.

    Vom reuși ÎMPREUNĂ! Vom da piept cu sistemul, ne vom lovi, vom cădea, ne vom ridica din nou, iar și iar, până vom răzbate. O facem pentru noi, pentru voi și pentru copiii noștri ai tuturor.”

    Cele 40 de angajamente la guvernare ale USR-PLUS

    ——————————————————————————–

    – Comandat de: Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) – Filiala județeană Constanța

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – Cod A.E.P. mandatar financiar (C.U.I. M.F): 11200033

  • PROFIL DE CANDIDAT. Stelian Ion: „Suntem hotărâți să tăiem privilegiile politicienilor. Vino alături de noi pe 6 decembrie și ajută-ne să construim o Românie fără hoție!””

    (Promovare electorală)

    Candidat din partea USR-PLUS Constanța pentru un al doilea mandat de deputat, Stelian-Cristian Ion (43 de ani) este de profesie avocat și unul dintre cei mai activi apărători ai justiției din Parlamentul României.

    S-a născut şi a crescut la Constanța, unde a urmat cursurile Școlii Generale nr. 29 și apoi pe cele ale Liceului Teoretic  „Ovidius”. A fost admis la Facultatea de Drept, din cadrul Universității București, iar după absolvire a ales să se întoarcă în oraşul natal.

    A devenit deputat în 2016, pe listele USR, iar în timpul mandatului său a activat în Comisia juridică, de disciplină și imunități, dar și în Comisia „Iordache”, unde  a propus sute de amendamente, ca să îndrepte dezastrul produs de PSD asupra legilor justiţiei.

    În cei 4 ani ca parlamentar, Stelian Ion a avut nenumărate intervenții și inițiative legislative și a contribuit la redactarea sesizărilor la Curtea Constituțională, care, într-un final, a fost nevoită să declare neconstituționale multe dintre modificările aduse legislației penale.

    De asemenea, a redactat și inițiat, alături de colegii săi, mai multe propuneri legislative la proiectul de înființare a „DNA-ului Pădurilor” și a contribuit și la redactarea textului care a stat la baza proiectului „Fără Penali în Funcții Publice”.

    Stelian Ion a intrat în Parlament ca avocat şi a devenit gardian al statului de drept în România. A avut o contribuţie majoră pentru apărarea justiţiei şi a democraţiei. El garantează că în continuare va depune un efort şi mai consistent în aceeaşi direcţie. Apărarea statului de drept, corectarea legilor justiţiei, desfiinţarea Secţiei Speciale şi repornirea activităţii DNA sunt angajamentele pe care le susţine candidatul USR-PLUS Constanţa la Camera Deputaţilor. Toate au un singur obiectiv: o Românie fără hoție, o țară în care dreptatea și corectitudinea reprezintă valori esențiale.

    Stelian Ion dorește ca în următorii patru ani să mențină linia proiectelor legislative referitoare la legile justiției și ale mediului. “Justiția reprezintă stâlpul de susținere al democrației, dar nu vom avea niciodată o justiție independentă și eficientă dacă cei care fac regulile și cei care trebuie să ia decizii în statul român nu respectă ei înșiși legea. De aceea, pentru noi este de o importanță majoră ca inițiativa cetățenească «Fără penali în funcții publice» să devină realitate”, declară ferm candidatul USR-PLUS la Camera Deputaților, Stelian Ion.

    ——————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA (U.S.R.) – Filiala județeană Constanța

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200021

  • (P) Elena Băsescu: „Patriotismul se simte, nu se mimează!”

    (Promovare electorală)

    Comunicat de presă

    Patriotismul se simte, nu se mimează!

    Cu ocazia Zilei Naţionale a României, am depus, alături de colegii de la PMP Constanţa, o coroană de flori la Cimitirul Internaţional de Onoare de la Mircea Vodă. Am cinstit astfel sacrificiul şi vitejia soldaţilor români care au murit în Primul Război Mondial, făcând posibilă România Mare. Aici îşi găsesc odihna veşnică 8.000 de militari căzuţi în luptă în perioada 1916–1918.

    Ridicat în anul 1926 din ordinul Regelui Ferdinand I “Întregitorul de ţară”, Cimitirul Internaţional de Onoare „Mircea cel Bătrân” a fost restaurat prin implicarea totală a colegului meu Claudiu Palaz, un patriot adevărat şi un iubitor al istoriei naţionale.

    La mulţi ani, România!

    La mulţi ani, dragi români!

    La mulţi ani, dragi constănţeni!

    Elena Băsescu

    ——————————————————————————————————

    – Comandat de Partidul Mișcarea Populară – Organizația Județeană Constanța

    – Executat de Macondo Gabo Press SRL – portal: Ziaristii.com

    – CUI mandatar financiar : 11200012

  • Rareș Bogdan: „USR devenise periculos după Piatra Neamț, depășise 20%”, dar „emoția s-a stins”

    Rareș Bogdan, europarlamentar și prim-vicepreședinte PNL, a făcut previziuni în privința procentelor pe care partidele politice ar urma să le obțină la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, el a invocat unele sondaje pe care le-ar fi făcut PNL.

    Rareș Bogdan a spus că, după tragedia de la Piatra Neamț cu cei 8 pacienți Covid arși de vii la Terapie Intensivă, „cei de la USR erau periculoși, pentru că depășiseră 20%”, dar acum „au coborât iar sub 20%”, pentru că „emoția s-a stins”.

    Rareș Bogdan despre procentele partidelor

    • „PNL apare în sondajele noastre la 35-38%, dar după săptămâna asta, în funcție de ce se va mai întâmpla, e posibil să scadă sub 35%. În orice caz, PNL va lua peste 30%.”
    • „Prezența mică la vot dezavantajează PSD și parțial PNL. Votanții cei mai activi sunt cei ai USR, urmați de cei de la PNL.”
    • „PSD are o problemă cu domnul Ponta și cu AUR. Votanții dânșilor percep că partidul nu va guverna în următoarea perioadă și sunt destul de nemotivați.”
    • „Pro România e la 6-7%, UDMR la 3-4%, dar va ajunge la 6-7%, pentru că e concentrat în anumite regiuni.”
    • „PMP se luptă să treacă pragul, undeva la 5-6%.”
    • „USR a avut un plus de energie după Piatra Neamț, dar s-a stins repede. Atunci erau periculoși, pentru că depășiseră 20%. Acum au coborât iar sub 20%.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Relu Fenechiu își trage și „copiii” în pușcărie. Adomniței – 3 ani și 2 luni cu executare. Și Chiuariu a fost condamnat, dar cu suspendare

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • Dacian Cioloș despre relația post-electorală cu PNL și marota veșnicei „vini colective”

    Cu doar o săptămână înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie, Dacian Cioloș, liderul Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) și copreședinte ai Alianței USR-PLUS, a adus clarificări în legătură cu subiecte fierbinți, care stârnesc intersul public și agită campania electorală.

    Este vorba, în primul rând, despre felul în care se va derula așteptata colaborare viitoare la nivel de Parlament și de Guvern între USR-PLUS și PNL, principalele forțe politice românești de centru-dreapta.

    Cioloș vorbește și despre atât de periculoasa manipulare prin mereu invocata “vină colectivă”, folosită cu șiretenie pentru a se justifica lanțul aproape neîntrerupt de erori și incompetențe în administrarea și gestionarea treburilor publice.

    Despre colaborarea cu PNL: “USR-PLUS este un partener onest, care își va respecta promisiunile! Nu este ceva de negociat la capitolul depolitizarea instituțiilor publice”

    “Am primit multe întrebări, în ultimele săptămâni, despre alianța noastră guvernamentală cu PNL după alegerile parlamentare. M-au întrebat jurnaliști, membri de partid, analiști politici și chiar membri ai PNL. Sunt dator cu un răspuns, pentru că întrebarea e legitimă. În plus, simt nevoia să clarific câteva lucruri, așa că există trei părți ale răspunsului.

    1. USR-PLUS este un partener onest, care își va respecta promisiunile. Știu că se speculează că vom fi supuși la presiuni, că nu suntem obișnuiți cu politica de nivel înalt sau mai știu eu ce ipoteză fantastică. Dar să fie clar, nu vrem să repetăm situația CDR sau a Alianței D.A. și sper că PNL, care a făcut parte din ambele, să aibă și el aceeași raportare la viitoarea noastră colaborare. Noi nu putem garanta în ceea ce privește ce vrea și ce va face PNL, dar putem garanta pentru comportamentul nostru.

    2. Vor exista negocieri, vor exista condiții. Cred că și PNL va avea condițiile sale, așa cum este normal. Din negociere va rezulta un guvern în care vom fi parteneri egali, care știu să se respecte unul pe celălalt, pentru că așa a decis electoratul. Nu suntem acolo ca să facem înțelegeri secrete, suntem acolo ca să facem ce ne cer cetățenii.

    3. Există un punct central, nevralgic și fundamental în toată această discuție. Este vorba despre depolitizarea instituțiilor publice. Nu cred că este ceva de negociat la acest capitol. România a fost paralizată de politizarea tuturor instituțiilor, ceea ce a dus la corupție endemică și la traseism politic. Înainte de a trece la reforme, trebuie făcută curățenie generală, care înseamnă depolitizare. Nu știu care este poziția PNL pe acest subiect, dar știu care este poziția noastră și a cetățenilor României, exprimată în toate felurile, de la studii sociologice la manifestații de stradă.

    În rest, cred că mai putem aștepta cu toții câteva zile, până la vot, și să lăsăm cetățenii să decidă cum va arăta viitoarea majoritate parlamentară și în jurul cui se va forma noul guvern.”

    „Trebuie să punem capăt odată ideii de «vină colectivă», care permite păcatului să existe în continuare nestingherit, după ce noi facem o scurtă penitență formală„

    “Am auzit că suntem toți vinovați pentru ceea ce s-a întâmplat la Piatra Neamț și că acum nu e momentul să discutăm situația politic în niciun fel. Ceva mai ipocrit decât lucrul acesta nu am auzit de la ultima criză, care a fost precedată de o altă criză și de o altă criză, de care am fost iarăși cu toții culpabili. De fiecare dată, apare cineva care îndeamnă la o penitență colectivă ca absolut necesară, pentru că forma supremă de solidaritate la noi e să fim vinovați în grup. Iar după această autoumilință trebuie să devenim vigilenți în a-i vâna pe cei care încearcă să utilizeze politic tragedia. Să-mi fie iertată lipsa de căință, dar cred că atitudinea asta este deopotrivă greșită și dăunătoare pentru o societate care își dorește să nu mai treacă mereu și mereu prin aceleași crize.

    Sistemul medical este condus politic de 30 de ani și răspunderea e clară pentru ce se întâmplă cu spitalele și asistența medicală. Nu văd de ce cetățeanul trebuie să se simtă vinovat si să-și pună cenușă în cap. Afectat de tragedie, da. Speriat până în ultima fărâmă a ființei sale, da. Terifiat că ar putea să aibă nevoie să meargă la un spital, da. Dar nu vinovat.

    Știu că în spatele acuzei stă argumentația că «noi» am votat, «noi» am trimis în Parlament oameni corupți și incompetenți, «noi» nu i-am sancționat ș.a.m.d. Dar asta ne duce exact acolo unde nu am vrea să ajungem în momentul unei tragedii: la politică. De la începutul anului, am văzut un dezastru la spitalul din Suceava, o gestionare dezastruoasă a comunicării pe pandemie (și nu mă refer la metafore comunicaționale, ci la decizii care au creat confuzie și neîncredere în societate) și un incendiu la spitalul din Piatra Neamț. Mă iertați că vă zic, dar «noi» nu suntem în niciun fel vinovați de aceste lucruri, așa cum nu cred nici că ministrul Culturii sau prefectul de Ialomița ar avea vreo legătură, cel puțin teroretic, cu aceste evenimente. Sistemul are o ierarhie care presupune transmiterea și implementarea unor protocoale de funcționare, a ordinelor și a deciziilor, la fel ca stabilirea foarte clară a vinovaților atunci când acestea nu sunt respectate sau când deciziile sunt prost luate. În schimb, «noi» stăm și ne certăm între noi dacă e decent sau nu să numim vinovații sau dacă acest act implică conotații politice.

    Dar desigur că implică politică. 100%. Vinovați în cazul de față nu au cum să nu fie politicieni din județul Neamț cu responsabilități legate de spital, în frunte cu președintele Consiliului Județean, care trebuie să demisioneze și să dispară urgent din orice funcție politică. Și vinovați vor fi și cei de la Ministerul Sănătății, în frunte cu ministrul, dacă nu vor gestiona situația cu maxim profesionalism. Ei sunt vinovații, nu cetățenii. Cetățenii și-au transferat responsabilitatea prin vot acestor oameni, care au cerut-o pentru că se considerau îndreptățiți să aibă grijă de comunitățile care i-au votat. Așa că situația este cât se poate de politică, iar vinovații cât se poate de clar cine sunt.

    Și, în final, aud învinuiri cum că se cațără unii pe cadavre din dorința de a câștiga politic. E o afirmație mizerabilă, care generalizează o traumă națională. Nu am văzut aceeași empatie pentru supraviețuitorii de la Colectiv, familiile și prietenii lor, atunci când unii lideri PSD lansau teoriile că incendiul a fost pus deliberat. Oare vreunul dintre moraliștii momentului cum s-au simțit atunci? Era tot o chestiune apolitică? Dar pentru cei care au fost prin spitalele din România și au plecat cu și mai multe boli, oare cum o fi să vadă că totul merge înainte neschimbat? Dar cei cărora le-au murit copiii, părinți sau soții și soțiile în spitale, de la infecții sau lipsa de aparatură, se simt și ei la fel de vinovați?

    Ei bine, e politică. Fiecare viață pierdută absurd, din cauza incompetenței sau a corupției, are legătură cu politica. Nu e o catastrofă naturală inevitabilă, e o tragedie umană produsă de modul în care societatea românească funcționează. Și asta e politică pură. Și dacă vreți să nu mai aveți parte de aceste drame, răspunsul este politic. Nu politicianist. Politic.

    Trebuie să punem capăt odată ideii de «vină colectivă», care permite păcatului să existe în continuare nestingherit, după ce noi facem o scurtă penitență. Și aceea mai mult formală, declarativă doar. România nu ar trebui să aibă nevoie de sute sau mii de ONG-uri care să se mobilizeze ca să facă munca statului. Are nevoie ca statul să-și facă munca pentru care există, iar societatea civilă să fie atentă ca politicienii și funcționarii să nu mintă sau să nu fure. România nu ar trebui să aibă eroi care să se sacrifice pe sine pentru ca alții să trăiască, așa cum a fost nevoit s-o facă doctorul din Piatra Neamț. România are nevoie de eroi necunoscuți, care în birourile lor să facă munca ce le revine astfel încât să nu existe nevoia ca un doctor să-și pună în pericol propria viață. Suntem alături cu toții de Cătălin Denciu și familia sa, așa cum este uman și normal în aceste momente. Dar și mai normal ar fi fost ca acest om să nu fie pus de sistem în situația de a se sacrifica pentru incompetența și delăsarea unora.

    Iată cât de multe lucruri esențiale pentru bunul mers al societății țin de politică. Să nu ne mințim că nu e așa. Oamenii pot fi buni, pot fi profesioniști, generoși și morali. Dar nu este de ajuns pentru noi toți dacă nu decidem, odată pentru totdeauna, în ce fel de societate vrem să trăim. Una în care să ne gândim pios la eroii care au plecat dintre noi sau una în care ne bucurăm unii de alți, aici și acum? Și asta e o decizie cât se poate de politică.”https://www.usrplus.ro/40_de_angajamente_la_guvernare

    ——————————————————————–

    – Comandat de: Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (P.L.U.S.) – Filiala județeană Constanța– Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com– Cod Mandatar Financiar (C.U.I. M.F): 11200033

  • (P) USR-PLUS are un program amplu pentru aducerea infrastructurii de transport la nivelul secolului XXI. Județul Constanța ocupă un loc foarte important în acest plan de dezvoltare și modernizare

    Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din esențialul domeniu economico-social al transporturilor reprezintă o preocupare prioritară pentru Alianța USR-PLUS. În Programul de Guvernare, pe care USR-PLUS îl propune electoratului la alegerile legislative din 6 decembrie, transporturile rutiere, feroviare, aeronautice și maritimo-fluviale sunt reprezentate prin programe concrete, foarte îndraznețe, dar realiste și fezabile în același timp.

    USR-PLUS vine cu proiecte importante și pentru infrastructura din județul Constanța, o zonă a țării extrem de importantă pentru transporturile interne și internaționale. În acest articol sunt abordate tematicile aeroporturilor (Otopeni, Kogălniceanu etc.) și companiei naționale Tarom, dar și ale CFR (Infrastructură, Călători, Marfă) și ale transportului rutier.

    Despre navele românești, porturile maritime sau fluviale și căile navigabile – în curând și pe larg. 

    Situația Aeroportului Kogălniceanu / Cum dorește USR-PLUS să dezvolte și să modernizeze infrastructura aeroportuară

    Un semn al subdezvoltării economice în care administrația PSD a împins județul Constanța este traficul extrem de redus de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu.

    În 2018, conform Asociaţiei Aeroporturilor din România (AAR), Aeroportul Mihail Kogălniceanu a înregistrat un trafic de 21 de ori mai mic decât cel din Cluj (129.235 de pasageri la Constanța, față de 2.782.401 la Cluj).

    Aeroportul Mihail Kogălniceanu este surclasat și de alte aeroporturi, din județe/orașe mai mici decât Constanța, cum ar fi: Sibiu, Bacău sau Suceava. Situația nu s-a modificat semnificativ nici în anul 2019. Deși primește fonduri importante din bugetul statului, între cele 16 aeroporturi din România, Aeroportul Mihail Kogălniceanu era pe locul 11, raportat la traficul de pasageri.

    Județul Constanța are atuuri imbatabile: marea, plajele, portul, proximitatea Deltei Dunării și poziția geostrategică. Dar, pentru a se dezvolta economic, Constanța are nevoie de investiții majore, realizate transparent, fără cotă-parte pentru mafia politică, are nevoie de fonduri europene și de o strategie de turism viabilă, care să depășească stadiul turismului estival și de weekend. Ca atare, este nevoie de modernizarea infrastructurii Aeroportului din Kogălniceanu dar și a celorlalte aeroporturi principale din țară.

    În paralel, Compania TAROM, care a acumulat pierderi de peste 1,5 miliarde de lei în ultimii 10 ani, trebuie reorganizată pe criterii de eficiență. Procesul de management al traficului aerian trebuie modernizat din punct de vedere tehnologic, iar domeniul aviației trebuie sprijinit și încurajat. Avem un potențial mare și o piață subdezvoltată din cauza barierelor tarifare și de segmentare a spațiului aerian.

    Transportul aerian este un motor puternic al creșterii economice, al ocupării forței de muncă, al comerțului și al mobilității în Uniunea Europeană. Acesta joacă un rol fundamental în economia Uniunii Europene și îi consolidează poziția de lider mondial. În România, infrastructura aeroportuară necesită modernizare și dezvoltare pentru preluarea volumelor de trafic în creștere.

    Pandemia COVID–19 a stopat pentru moment această creștere, ceea ce, pe de-o parte, ne dă o fereastră de răgaz pentru această dezvoltare. Pe de altă parte, pandemia a declanșat o criză fără precedent în domeniul aviației și este nevoie de un plan consistent de redresare a sectorului.

    Dar construirea noului terminal al aeroportului Otopeni, refacerea pistelor și construirea noilor căi de rulare și parcare aeronave trebuie să fie pe lista priorităților. Avem nevoie de un nou terminal, deoarece traficul de pasageri înainte de pandemie era la limita maximă a terminalului actual. Planul de dezvoltare trebuie să includă interconectarea coerentă cu rețeaua de autostrăzi și căi ferate (drum expres de legătură și legătură pe calea ferată, dublă și electrificată).

    Detalii despre modul în care USR-PLUS înțelege să dezvolte și să modernizeze infrastructura aeroportuară găsiți în Programul nostru de Guvernare (pagina 308).

    USR-PLUS are soluții pentru trenuri curate și de mare viteză, care să circule pe o infrastructură feroviară modernă, de secol XXI

    Trenuri de mare viteză, moderne și curate, care străbat țara de la Constanța până în cel mai îndepărtat oraș. Cred că este ceea ce ne dorim cu toții de mai bine de 30 de ani. Din păcate, în România, viteza medie a trenurilor a ajuns la minime istorice: 44 km/h pentru pasageri și 16 km/h pentru marfă. Aproape 75% din rețeaua de căi ferate necesită reparații capitale.

    Trebuie să readucem călătorii pe calea ferată și pentru asta avem nevoie de trenuri la standarde europene, care pleacă și sosesc la timp. În zona marilor orașe, trenurile metropolitane sunt o alternativă viabilă la sutele de mii de mașini din trafic.

    E nevoie ca politica investițională să fie reorientată de la reconstrucții-mamut, care au costuri uriașe, durate de implementare de ordinul zecilor de ani și beneficii limitate (calea ferată rezultată nu este de mare viteză) către proiectele de reparație capitală care să readucă rețeaua la parametrii constructivi și să elimine sutele de limitări de viteză. Construcțiile noi trebuie gândite pentru beneficiu maxim per capital investit. O soluție este aceea a realizării unui mix de fonduri naționale, europene și regionale/locale pentru investiții în calea ferată. Spre exemplu pentru rețele suburbane (Brașov, Constanța, Cluj, Timișoara, Ploiești, Iași, Suceava) sau conexiuni pentru aeroporturi (București, Cluj, Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Sibiu). Pentru a cumpăra trenuri noi vor fi folosite fondurile europene prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

    Desigur, este inevitabilă reorganizarea CFR, prin:

    a) cumpărarea de utilaje pentru reparații, reînnoiri și investiții „in-house”;

    b) reintegrarea verticală a sucursalelor și societăților (SIMC, Electrificare, Telecomunicații) care se ocupă cu infrastructura într-un singur holding;

    c) fonduri pentru formare și angajare de muncitori și ingineri/tehnicieni;

    d) reorganizarea personalului TESA; e) pachete de servicii care să atragă călătorii și trenuri noi, moderne;

    f) frecvențe și legăturile bune.

    Nu în ultimul rând, trebuie gândită și reintegrarea sistemul de transport feroviar cu cel rutier printr-un sistem de bilete și un mers al trenurilor care să asigure transferuri între operatori și vânzări integrate de bilete.

    Stimularea transportului de marfă pe calea ferată se va realiza prin:

    a) investiții în terminale multimodale;

    b) investiții în accesele și racordurile esențiale pentru marfă, care azi sunt profund limitate (de exemplu, accesul în portul Constanța).

    Detalii despre programul nostru privind modernizarea căilor ferate (pagina 307): https://drive.google.com/…/1nlgafu…/view

    Viziunea USR-PLUS despre viitoarea infrastructură rutieră: autostrăzi și șosele moderne, care să acopere toată suprafața țării, să lege între ele provinciile istorice și să se conecteze la coridoarele auto europene

    La peste 100 de ani de la Marea Unire, România este departe de a avea o autostradă care să treacă Munții Carpați. Media de kilometri de autostrada construiți după Revoluție este de 24 km/an. Iar în ultimii 5 ani, media este de 28 km/an. În acest ritm, vom rămâne din ce în ce mai urmă față de Europa și vom fi condamnați la subdezvoltare. Avem nevoie de un salt, de o schimbare fundamentală a felului cum gestionăm infrastructura mare de transport.

    Multă vorbărie, carioci colorate și hărți utopice – asta a livrat clasa politică veche. Sub politicieni, aceeași birocrați protejați politic, veșnic în funcție, indiferent de guvernare, care nu răspund niciodată pentru ratările tuturor proiectelor. Politicienii sunt doar incompetenți și caută imagine, problema mai gravă este sistemul de sub ei. Pe acela îl vom schimba.

    Au devenit o regulă proiectele pregătite prost, cu studii și analize tehnice făcute pe genunchi, cu licitații interminabile, blocate apoi într-un hățiș legislativ, lipsite de avize sau autorizații și supuse unei fugi cronice de responsabilitate. Finanțarea este greoaie, limitativă și impredictibilă. Toate aceste neajunsuri ne-au arătat din nou și din nou cum autostrăzile României se construiesc cu țârâita, cu amânări după amânări. Plătim cu toții mult prea mulți bani, timp și nervi pentru o rețea de transport învechită, neperformantă și criminală.

    Prioritatea absolută a construirii de infrastructură în România este conectarea provinciilor istorice cu drumuri rapide și sigure. Trebuie legată Transilvania de Muntenia și trebuie finalizat coridorul european Nădlac-Constanța prin proiectele A1 Sibiu-Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului.

    Moldova este defavorizată prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Siret-A3-București.

    Pentru județul Constanța și pentru zona Dobrogei, finanțarea europeană este esențială în ceea ce privește, spre exemplu, un drum expres Măcin-Constanța-Vama Veche, alături de cele de pe rutele Pitești-Craiova, Arad-Oradea și proiectele din Master Plan și coridoarele trans-europene de transport care străbat România – A3 Ploiești–Brașov, A6 Lugoj–Caransebeș- Turnu Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj-Oradea-Vama Borș, A13 Sibiu-Brașov-Bacău – pentru legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.

    În vederea realizării acestor proiecte, sunt necesare măsuri cum ar fi:

    • Operaționalizarea companiei CNAIR, specializată în mari investiții rutiere. Reluarea contractelor de asistență tehnică cu experți externi (ex: din Austria). CNIR se va ocupa exclusiv de implementarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres. Va fi o companie care va angaja numai profesioniști ai domeniului care vor contracta și monitoriza proiectarea, supervizarea și lucrările deconstrucție de infrastructură rutieră nouă.

    • Accent pe regionalizarea activității companiei. Fiecare structură regională va avea responsabilități mult mai mari în privința drumurilor naționale din zona ei de acțiune.

    • Parteneriate între CNAIR și autoritățile locale/județene pentru preluarea proiectelor de tipul centurilor rutiere, drumurilor de legătură la rețeaua primară, finanțarea fiind asigurată în continuare din fonduri europene și bugetare.

    • Desființarea taxelor de trecere a podurilor dunărene de la Fetești, Vadu Oii și Giurgiu. Accesul pe infrastructura națională se plătește o singură dată prin rovinietă, nu prin multiple taxe oportuniste.

    Este absolute necesară o nouă abordare în implementarea marilor proiecte de infrastructură cu: finanțare adecvată, un calcul realist al costurilor, restructurarea companiei naționale de autostrăzi, angajarea de profesioniști și stabilirea unor priorități clare.

     Măsuri concrete

    1. Finanțarea adecvată a infrastructurii de transport: un program pe 10 ani

    Un salt de dezvoltare a rețelei de autostrăzi vine cu un necesar de finanțare semnificativ. Până acum, pentru că implementarea proiectelor a mers prost, nu s-a văzut nevoia de bani. Statul nu a fost în stare să cheltuiască nici fondurile europene aflate la dispoziția sa.

    Această stare de lucruri se va schimba semnificativ în următorii ani, odată cu măsurile de reformă și cu programul amplu de construcție de autostrăzi transcarpatice. În prezent, investițiile anuale în dezvoltarea rețelei rutiere naționale (construcție de autostrăzi și drumuri naționale) se situează cam la 0,5 mld. euro. Estimăm ca nevoia de finanțare să crească exponențial: ~1,3 mldeuro în 2021, ~2,4 mld euro în 2022, ~5 mld euro în 2023, ~7-10 mld euro în 2024.

    Este evident că un astfel de necesar de finanțare nu poate fi acoperit din alocări făcute ca până acum, așa că propunem:

    ·         Contractarea de fonduri din Planul de Redresare (“Recovery Fund”)

    ·         Creșterea alocării pentru autostrăzi din fondurile structurale 2021-2027 prin renegocieri bazate pe nevoile României. Circuitul financiar actual va fi schimbat pentru a nu mai bloca alocări în proiecte cu risc de eșec, ci pentru a finanțat fluid proiectele mature.

    ·         Contractarea de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială) și din partneriatul cu U.S. EXIMBANK

    ·         Creșterea semnificativă a fondurilor din bugetul de stat – de la 0,15 mld euro în prezent la 1 mld euro la finalul perioadei de guvernare

    2. Reformă structurală. Profesionalism în gestionarea infrastructurii de transport

    Instituțiile care se ocupă de drumuri și căi ferate în România, Ministerul Transporturilor și companiile subordonate, au eșuat dramatic în misiunea lor, iar lipsa de competență a acestora a ajuns de notorietate. Un program transformațional pentru infrastructura de transport a României, în valoare de zeci de miliarde de lei, nu poate fi gestionat decât cu profesionalism, continuitate și responsabilitate.

    Încrederea între mediul public și mediul privat (ingineri, proiectanți, constructori) este esențială pentru implementarea acestui program ambițios. Statul trebuie să fie un partener predictibil, corect și implicat în ceea ce ține de el, iar mediul privat trebuie să vină cu eficiență, expertiză și inovație în acest parteneriat pentru transformarea infrastructurii românești. Statul externalizează serviciile și lucrările unde mediul privat e mai eficient, dar în același timp în partea publică gestionarea infrastructurii trebuie să devină un centru de excelență cu oameni plătiți pe măsura muncii pe care o fac.

    Guvernul USR PLUS va operaționaliza Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), înființată în anul 2016 și lăsată de izbeliște în ultimii ani. Vom solicita selectarea managementului companiei în mod transparent și competitiv. Vom vota includerea în Consiliul de Transparență a reprezentanților societății civile.

    CNIR va fi operaționalizată cu asistența tehnică a experților Băncii Europene de Investiții și a experților celei mai de succes companii similare din Europa, cum ar fi ASFiNAG din Austria. CNIR va forma o echipă de elită, un loc unde orice inginer, proiectant sau manager de proiect va fi mândru să lucreze la un proiect transformațional pentru România: conectarea provinciilor istorice prin căi rapide de transport rutier.

    Procedurile pentru realizarea exproprierilor, obținerea avizelor și autorizațiilor nu mai pot continua în aceeași logică a funcționarilor care plimbă hârtiile din stânga în dreapta în căutarea unei ștampile. Hățișul legislativ și sutele de pagini inutile de hârtie care blochează proiectele cu anii trebuie eliminate.

    3. Priorități stabile. Conectarea provinciilor istorice. “Nimeni nu e lăsat în urmă”

    Prea mult timp autostrăzile s-au prioritizat după locul de unde e ministrul sau cine e mai puternic la el în partid. Moldova a fost lăsată în urmă și infrastructura de acolo e prioritate absolută pentru noi. Proiectele au fost începute sau abandonate după raportul forțele de putere din partidele de la guvernare.

    Până acum, prioritățile s-au schimbat după ministru, iar în ultimii 10 ani am avut peste 15 miniștri ai Transporturilor! Un program coerent de transformare a infrastructurii poate avea succes doar dacă are priorități stabile pe 10 ani sau mai mult.

    Prioritatea absolută a construcției de infrastructură în România este conectarea provinciilor istorice cu drumuri rapide și sigure. Avem nevoie să ne legăm țara după mai bine de 100 de ani de la Unire prin drumuri moderne peste Carpați.

    Rețeaua de drumuri rapide și sigure trebuie să conecteze toate zonele țării pe principiul “nimeni nu e lăsat în urmă”. În același timp, politica investițională trebuie să fie predictibilă și realistă față de resursele disponibile, prin alegerea acelor soluții tehnice care maximizează beneficiul per leu investit. 

    Estimare a impactului bugetar:

    Măsura prevede acces la noi surse de finanțare externe, dar și o creștere a alocării de la bugetul de stat de 2 mld €. 

    Mai multe detalii ale programului de guvernare USR-PLUS: https://www.usrplus.ro/40_de_angajamente_la_guvernare

    ——————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA (U.S.R.) – Filiala județeană Constanța

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200021

  • INTERVIU. Ionuț Moșteanu (USR): „Pensiile speciale sunt o nedreptate, o mizerie, un furt! De 3 ani și jumătate tragem de PSD să pună la vot proiectul de eliminare a lor”

    Deputatul Ionuț Moșteanu este purtător de cuvânt al USR și deschide lista de candidați a Alianței USR-PLUS în județul Argeș. Vine din mediul privat, unde și-a construit o carieră solidă de manager. În politică și-a asumat o misiune dificilă: alături de colegii săi și de partenerii politici, să scoată PSD de la butoanele județului său și ale României, pentru a face posibilă o reformă profundă.

    Argeșul e rămas în subdezvoltare, iar asta se vede pe șosele, în localități, în lipsa de investiții esențiale, în ciuda marii uzine Renault de la Mioveni. Mai mult, stilul PSD de a drena resursele bugetare spre consum nu mai lasă loc dezvoltării.

    În aceste zile, e mare dezbatere despre soarta pensiilor speciale pentru parlamentari, un privilegiu inventat de PSD. Parlamentarii USR au demisionat în bloc, pentru a transmite un mesaj public că partidul nu renunță la ideea de a elimina această hoție.

    Într-un interviu realizat de Grigore Cartianu și Laurențiu Ciocăzanu, deputatul Ionuț Moșteanu – unul dintre liderii USR – a explicat de ce este acest subiect atât de important pentru USR-PLUS.

    Ce spune Ionuț Moșteanu

    „Într-o oră putem termina cu pensiile speciale, dar PSD nu vrea”

    • ”Demisia colegilor mei din Parlament duce la pierderea dreptului de a cere pensie specială. Acesta este adevărul, restul sunt speculații. Dar discuția e mai amplă și vreau să mă dau în spate cu patru ani de zile, când am intrat în Parlament și am spus că aceste pensii speciale sunt o nedreptate, sunt o mizerie, un furt din buzunarul românilor. Am depus atunci un proiect, noi, USR-ul, proiectul de lege nr. 282 din 2017, de anulare a pensiilor speciale pentru parlamentari. Era un vot extrem de simplu și este în continuare. Pentru că oricând, dacă va vrea domnul Ciolacu, poate să pună la vot acel proiect. E nevoie doar de un Birou Permanent și un plen reunit, într-o oră am terminat. Votăm acel proiect și se termină cu pensiile speciale pentru parlamentari. Dar nu au vrut și nu vor.”
    • „În schimb, fac tot felul de șmecherii, acțiuni de PR. După ce a aflat despre acțiunea noastră – demisia în bloc din Parlament -, domnul Ciolacu s-a grăbit să anunțe repede, împreună cu alți colegi de-ai săi, demisia din Parlament.”
    • „Este o mare ipocrizie. I-am cerut și azi, chiar în Biroul Permanent, cu hârtie către conducerile celor două Camere ale Parlamentului, să adoptăm acest proiect, ca să se termine odată cu pensiile speciale. Ar da un semnal de schimbare pe care îl așteaptă toată România. Or, celelalte partide, vechile partide nu vor asta. Noi am început cu lupta asta și o s-o ducem până la capăt.”
    • „Văzând că nu avem cu cine discuta în Parlament, am ales această cale și ne-am depus demisiile în bloc.”

    VIDEO: Discuția Cartianu – Ciocăzanu – Moșteanu

    „Va crăpa bugetul dacă nu facem această curățenie!”

    • „Sunt diverse intoxicări de la vechile partide, care spun că nu are efect gestul nostru. Ba da, are efect! Sunt norme de aplicare a legii care spun că parlamentarii care nu au un mandat complet nu beneficiază de lege. Iar noi, prin demisia în ultima zi, nu vom avea un mandat complet.”
    • „Noi suntem dispuși să ne punem la masa negocierilor, ca să să așezăm bugetul țării pe baze sustenabile, pentru că va crăpa bugetul dacă nu facem această curățenie! Cine va duce în spate din ce în ce mai mulți pensionari speciali?”
    • „Sunt oameni care ajung la pensii de 15.000 de euro pe lună, bani de la statul român. Este inacceptabi!”
    • „Mai avem o problemă, mai avem o «nucleară» care ne pândeşte la colţ, şi anume: Ordonanța de urgență 57, cea care introduce pensii speciale pentru foştii primari, viceprimari, preşedinţi și vicepreședinți de consilii judeţene. Dacă nu va fi prorogată printr-o altă ordonanță de urgență, va intra în vigoare.”
    • „În 2019, prin Ordonanţa 57, Viorica Dăncilă a dat dreptul la pensii speciale foştilor primari, viceprimari, preşedinţi de consilii judeţene, vicepreşedinţi de consilii judeţene.”
    • „De aceea sunt supărat şi pe unii din PNL, pentru că Florin Roman lăuda acest proiect.”

    „În Argeș ne batem cu un tanc rusesc: PSD”

    • „În Argeș ne batem cu un «tanc rusesc»: PSD. Argeșul e un județ controlat de PSD de 31 de ani. În 2016 am făcut o breșă în acest sistem, intrând în Parlament. Eram foarte puțini oameni în USR Argeș, erau 8 și am venit eu al 9-lea. Acum, împreună cu colegii de la PLUS, suntem în jur de 1.300. Am reușit, la aceste alegeri locale, să câștigăm Primăria din Câmpulung, prin Elena Lasconi. Avem 65 de consilieri locali, 4 consilieri județeni. La Pitești avem 6 consilieri locali – mai mult de 25% – și avem majoritate cu PNL, 13 din 23.”
    • „La nivel național, avem 1.600 sau 1.700 de aleși locali. Suntem aici și nu mai plecăm! Nu mai dispărem.”
    • „Am pus presiune pe vechile partide să se reformeze, și am văzut că ușor-ușor au început să se reformeze, iar acesta este un lucru benefic pentru România.”
    • „Cei de la Pro România sunt un mini-PSD.”
    • „Faptul că USR a crescut, s-a maturizat, e un lucru extraordinar pentru România.”
    • „Dacă un coleg al nostru va avea probleme penale, o să plece! Avem zero toleranță față de orice formă de hoție.”

    „Au stat cu o mână pe volanul mașinii scumpe și cu o mână în buzunarul românilor”

    • „În aceste decenii, dincolo de incompetență, problema cea mai mare a României a fost hoția. Vechii politicieni au stat cu o mână pe volanul mașinii scumpe și cu o mână în buzunarul românilor. Marea lor majoritate, cei care au condus județe, orașe, țara, Parlamentul, Guvernul, ministere, nu-și pot justifica nici gardul de la vilă, ca să nu mai zic de vilă sau de alte domenii, trecute eventual pe numele fostei soții sau a mamei – cazul Oprișan. Țara asta a fost furată.”
    • „Trebuie să avem o lege a confiscării extinse.”
    • „O să facem reformă profundă în România, domeniu cu domeniu, oricâtă lume am deranja în politică.”
    • „O reformă a PSD nu se va întâmpla prea curând. Am văzut că nu vor să schimbe. Au pitit ei vreo două-trei fețe mai dubioase, dar sunt cam aceiași.”

    Exemplele Boc și Bolojan, contraexemplul Florin Roman

    • „Eu mă pregătesc de o guvernare cu PNL.”
    • „De la PNL, doi primari sunt exemple de administrație locală: Boc la Cluj și Bolojan la Oradea. Nu sunt perfecți, dar au făcut lucruri bune acolo. Îmi displace Florin Roman, care e foarte populist. Populismul îmi displace profund.”
    • „Eu sunt un om de dreapta, profund de dreapta, însă accept că e nevoie și de un partid social-democrat. Dar unul modern, european, nu o grupare cu preocupări infracționale, care numai social-democrație nu face.”
    • „Eu cred că nu avem nevoie de consiliile județene, sunt o reminiscență comunistă. Atribuțiile acestora pot fi preluate de alte instituții, centrale sau locale. E important ca statul să funcționeze mai bine, mai repede, mai ieftin.”

    „Aceste alegeri sunt mai importante decât oricare altele”

    • „Cu siguranță, data viitoare vom vota la alegerile locale în două tururi. Iar Parlamentul trebuie să se restrângă la 300 de senatori și deputați.”
    • „Diaspora trebuie să poată vota în număr cât mai mare, dar are nevoie și de o altă reprezentare în Parlament.”
    • „În 8 ani putem face din România o «Elveție a Estului». Patru ani e un termen prea scurt pentru schimbări profunde. E un sistem anchilozat.”
    • „Noi suntem un partid de dreapta, un partid al dreptății. Așa ne-am format, așa ne-am definit, așa acționăm. Ne spun unii «neomarxiști» – e o prostie! Sunt destui politicieni care emit bazaconii, dar și ziariști care pentru niște bani sunt în stare să spună orice.”
    • „Aceste alegeri sunt mai importante decât oricare altele.”
    • „Mergeți la vot, pentru că următorii 4 ani vor da direcția pe care va merge România multă vreme!”

    Moșteanu – Ciocăzanu – Cartianu

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!