Ora 16.17 a zilei de sâmbătă a consemnat spargerea unui plafon: 200.000 de voturi în diaspora! Viteza a sărit la peste 17.000 de voturi pe oră.
Ora 16.17 la București înseamnă 15.17 la Roma, Madrid, Berlin, Paris sau Bruxelles, ba chiar 14.17 la Londra. Asta înseamnă că mai sunt aproape 6 ore de vot intens.
O monitorizare pe ultimele cinci minute înaintea atingerii plafonului de 200.000, în intervalul orar 16.11-16.16, arată înregistrarea a 1.603 voturi, ceea ce înseamnă 322 de voturi pe minut. În acest ritm, vor vota peste 19.200 de români pe oră!
Ritmul de votare în intervalul 16.11 – 16.17
16.11: 198.234
16.12: 198.561 ….. +327
16.13: 198.862 ….. +301
16.14: 199.150 ….. +288
16.15: 199.496 ….. +346
16.16: 199.837 ….. +341
16.17: 200.129 ….. +292
Ora 16.11:
Ora 16.16:
Dacă se va menține acest ritm în ultimele aproape 6 ore de vot (aproape 7 ore în Marea Britanie și Portugalia), la sfârșitul zilei de sâmbătă vom avea, în total, peste 300.000 de voturi, iar duminică seara, la închiderea urnelor, peste 500.000!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După prânz, viteza de votare a crescut și mai mult în diaspora! Deja media s-a dus la peste 15.000 de voturi pe oră.
La jumătatea zilei de votare – ora 15.00 la București, 14.00 în majoritatea țărilor occidentale -, sistemul electronic al Biroului Electoral Central a înregistrat 178.255 de voturi.
Trecuseră 7 ore de vot (7.00 – 14.00), mai erau 7 (14.00 – 21.00). Dar orele de după-amiază sunt mai bogate în „recolta” de voturi!
Fotografia orei 15.00 în România (14.00 în Italia, Spania, Germania, Franța etc.):
Ziua început de la 102.000 de voturi (77.000 vineri, 25.000 prin corespondență). Deci, în primele 7 ore de vot de sâmbătă au votat 76.000 de români. În medie: aproape 11.000.
Media a crescut mult, însă, după ora 12.000 (între 12.000 și 15.000) și a explodat după ora 14.00: peste 15.000 de voturi pe oră.
Am monitorizat un interval de 5 minute, la întâmplare: 14.40 – 14.45). A reieșit o viteză de 15.300 de voturi pe oră. Dacă ritmul se va menține, la sfârșitul zilei vom avea cel puțin 280.000 de voturi, poate chiar peste 300.000.
Monitorizare 14.40 – 14.45
ora 14.40: 173.093
ora 14.41: 173.348 ….. +255
ora 14.42: 173.594 ….. +246
ora 14.43: 173.843 ….. +249
ora 14.44: 174.112 ….. +269
ora 14.45: 174.368 ….. +256
Ora 14.40:
Ora 14.41:
Ora 14.42:
Ora 14.43:
Ora 14.44:
Ora 14.45:
În cele 5 minute monitorizate au fost înregistrate 1.275 de voturi. În medie: 255 de voturi pe minut, ceea ce înseamnă 15.300 de voturi pe oră.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ziua a doua a alegerilor prezidențiale în diaspora a început într-un ritm mai domol, de 6-7.000 de voturi pe oră, dar a luat viteză după ora 11.00, ajungând ca în jurul orei 12.00 să fie înregistrați 12.000 până la 15.000 de votanți pe oră!
În ritmul orei 12.00 (la București), adică 11.00 în majoritatea țărilor vest-europene și 10.00 în Marea Britanie, astăzi am putea atinge 200.000 de voturi. Adăugate celor 77.000 din prima zi (vineri) și celor 25.000 prin corespondență, am ajunge la un total de 300.000 după primele două zile. Asta ar deschide perspectiva a 500.000 de voturi exprimate în diaspora la aceste alegeri prezidențiale.
Până acum, recordul absolut este deținut de alegerile europarlamentare din 26 mai 2016: 381.000 de voturi. Următoarea bornă de participare a fost cea de la alegerile prezidențiale din 16 noiembrie 2014 (finala Iohannis – Ponta): 379.000 de voturi.
De data aceasta, numărul mai mare de secții și votul extins pe trei zile, plus cele 25.000 de voturi prin corespondență, vor duce sigur la doborârea recordului. Întrebarea e: cât va fi noul record; sub sau peste jumătate de milion?
Cu cât votează mai mulți români în diaspora, cu atât cresc șansele de a avea o finală prezidențială Klaus Iohannis – Dan Barna, deci fără PSD.
Peste 250 de voturi pe minut
Vineri, în prima zi, au votat 77.000 de oameni în 9 ore (programul secțiilor a fost 12.00 – 21.00). Asta înseamnă o medie de circa 8.500 de voturi pe oră.
Sâmbătă, ritmul a fost de 6.000 până la 7.000 de voturi în primele ore. Spre ora 12.00 în România, respectiv ora 11.00 în majoritatea țărilor occidentale, ritmul a crescut spectaculos. Mai întâi peste 10.000 de voturi pe oră, apoi 12.000 și chiar 15.000!
Există premise pentru ca ritmul să crească și mai mult după-amiază.
Studiu de caz
ora 12.18: 137.390
ora 12.19: 137.661 ….. +271
ora 12.20: 137.937 ….. +276
ora 12.21: 138.153 ….. +216
ora 12.22: 138.399 ….. +246
Așadar, o creștere de 1.009 voturi în 4 minute, adică 252 de voturi pe minut, ceea ce duce la peste 15.100 de voturi pe oră!
Ora 12.18:
Ora 12.19:
Ora 12.20:
Ora 12.21:
Ora 12.22:
Dacă acest ritm se va menține, ar însemna peste 150.000 de voturi de la ora 11.000 (occidentală) până la 21.00. Adăugându-le pe cele 35.000 de până la ora 11.00 (occidentală), rezultă peste 185.000 de voturi pentru ziua de sâmbătă. Dar ritmul sporit ar putea duce la peste 200.000 doar azi!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După prima zi de vot în diaspora, în urne au intrat în jur de 105.000 voturi dintre care 25.000, fiind cele prin corespondență.
80.000 de români din străinătate au decis să-și exprime opțiunea în prima zi.
Votul în diaspora va continua sâmbătă și duminică. Secțiile de vot se închid sâmbătă la ora 21.00 (ora locală din teritoriul respectiv. Duminică se poate vota până la ora 24.00 (ora locală din teritoriul respectiv).
Mobilizarea a fost foarte bună, acest lucru putând să-i motiveze și pe votanții din țară.
Faptul că, deja, au votat peste 100.000 de români din străinătate e o veste proastă pentru PSD și Viorica Dăncilă.
PSD a pierdut alegerile europarlamentare din mai 2019 în urma unui pachet de voturi venit din străinătate de 381.000 de opțiuni electorale. Sâmbătă există posibilitatea ca această cifră să fie atinsă sau chiar depășită dacă mobilizarea rămâne la aceeași cotă printre românii din străinătate.
Conform reacțiilor mai multor reprezentanți ai diasporei, scopul acestora e să scoată PSD din cursa prezidențială după turul 1.
Top 5 al comunităților românești care au votat în ziua de vineri este:
Locul 1: Românii din Marea Britanie – 15.000 de voturi;
Locul 2: Românii din Italia – 13.200 de voturi;
Locul 3: Românii din Germania – 11.150 de voturi;
Locul 4: Românii din Spania – 10.500 de voturi;
Locul 5: Românii din Republica Moldova – 5.326 de voturi;
În SUA și Canada votul a început în jur de 22.00, ora României. Se va vota toată noaptea.
În ziua de vineri, la ora 21.00 (ora României) peste 100.000 de cetățeni români din diaspora (25.000 dintre ei prin corespondență) au votat la alegerile prezidențiale.
Mobilizarea votanților care locuiesc în străinătate a fost peste așteptări.
La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, 381.000 de români din diaspora au votat, aceste voturi fiind decisive în ce privește îndepărtarea PSD de la putere.
”Începând de astăzi, timp de trei zile, românii din străinătate votează la alegerile prezidenţiale! Dragi români, veniţi la vot pentru că ţara noastră are mare nevoie de fiecare dintre voi, oriunde v-aţi afla. În 2016, absenteismul a adus la putere PSD, cea mai nocivă guvernare din istoria post-decembristă, o guvernare împotriva românilor”, a declarat preşedintele Iohannis.
Acesta e marele favorit în ce privește câștigarea celui de-al doilea mandat de cinci ani.
”Alegeţi, aşadar, cu înţelepciune, cu gândul la viitorul vostru şi al României! Împreună vom construi România normală, pe care ne-o dorim cu toţii! Vă aştept la vot!”, a mai spus Klaus Iohannis.
La ora 21.00, campioni erau românii din Italia care au adus în urne 12.559 de voturi. Cetățenii români din diaspora vor mai putea vota sâmbătă și duminică.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vineri, 8 noiembrie, a fost prima zi în care românii din străinătate și-au putut exprima votul în ce privește alegerea președintelui.
Până la ora 19.00, ora Bucureștiului, votaseră 80.000 de români ( dintre care 25.000 de voturi prin corespondență) care locuiesc și lucrează în străinătate.
Mobilizare puternică! Până la ora 19.00 (ora României) votaseră 80.000 de cetățeni din diaspora!
Secțiile s-au deschis la ora 12.00 (fusul orar conform fiecărei țări europene) și se închid la ora 21.00 (tot ora locală).
Locul 1: Italia – 9.106;
Locul 2: Marea Britanie – 7.512;
Locul 3: Germania – 7.510;Locul 4: Spania – 6.516;Locul 5: Republica Moldova – 4.830;
Atenție, cifrele se modifică. Acestea sunt datele pentru ora 19.00, ora României!
Se remarcă o mobilizare puternică a votanților din diaspora. Până la sfârșitul primei zile de vot se pot înregistra peste 100.000 de voturi venite din străinătate.
La alegerile europarlamentare, din diaspora au venit 381.000 de voturi. Acum, se preconizează a veni mult mai multe, ceea ce dezavantajează PSD.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ceea ce părea o campanie fără viză se transformă într-o mobilizare fără precedent cu scopul de a bloca accesul PSD în turul 2 al alegerilor prezidențiale.
În primele ore de la deschiderea urnelor, mii de cetățeni români care locuiesc și muncesc în diaspora s-au prezentat deja la secțiile de vot.
Vineri secțiile de vot se vor închide la ora 21.00, ora României. În străinătate se va vota și în zilele de sâmbătă și duminică.
După prima zi de vot în străinătate există posibilitatea să ajungă în urne, în jur de 100.000 de buletine, ceea ce ar reprezenta o cifră fabuloasă.
O astfel de mobilizare puternică în diaspora ar putea să aibă același efect și pentru electoratul din țară.
La ora 18.00, se înregistrau 70.000 de voturi ale cetățenilor români din străinătate (25.000 dintre ele, fiind voturi prin corespondență).
În acest ritm, există o posibilitatea reală ca numărul voturilor care vin din diaspora să depășească 500.000. La europarlamentarele din mai 2019 au venit 381.000 de voturi de la românii din străinătate, dar mulți dintre ei nu au avut posibilitatea să-și exprime opțiunile din cauza cozilor și a organizârii proaste a scrutinului.
“Amintesc că votul anticipat pentru cetățenii români care se afla în alte state a fost adoptat la propunerea Partidului Mișcarea Populară și începând de astăzi, 8 noiembrie, ora 12.00 până duminică, 10 noiembrie, ora 23.59, se poate vota în toate cele peste 835 de secții de votare deschise în afara României”, a declarat Eugen Tomac, președintele PMP.
Acesta a votat vineri, la Chișinău, în jurul orei 12.00.
Rareș Bogdan, vicepreședinte PNL, și Robert Sighiartău, secretar general PNL, au votat la Roma, în Italia. Aici este o comunitate de români extrem de numeroasă.
“Am votat la Roma, la Academia di Romania, cu Robert Sighiartău și prieteni dragi din societatea civilă, Oana Stănciulescu și Oreste Teodorescu. Iubiți România în fiecare zi, oriunde s-ar afla!”, a scris Rareș Bogdan pe pagina sa oficială de Facebook.
La Roma și Berlin, la unele secții de votare a fost coadă din prima zi de vot.
“Iar ploaie și umbrele! Dar oamenii sunt hotărâți și de data asta. Coadă, la prima oră! Pentru mine a fost o plăcută surpriză să văd oameni dornici să își exprime votul. După ce am intrat în secție, am votat în 2 minute. Se lucrează foarte bine și eficient. Sincere felicitări tuturor organizatorilor”, a scris Mioara Moraru Cristea pe pagina ei de Facebook, povestind experiența votului la o secție din Roma, Italia.
Dacă din diaspora vin peste 500.000 de voturi, Viorica Dăncilă are șanse minime să ajungă în turul doi.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Românii din diaspora au ieșit la vot în număr mare încă de vineri. Până la ora 17.00, ora României, își exprimaseră opțiunea peste 35.000 de cetățeni care lucrează și locuiesc în străinătate.
La această cifră se adaugă și cele 25.000 de voturi prin corespondență validate până la această oră de Biroul Electoral Central.
Secțiile de votare din statele europene s-au deschis la ora 12.00, ora locală. În general, pentru țările vest-europene, asta a însemnat ora 13.00 la București. Așadar, până la ora 17.00 (ora României) au fost patru ore de vot. Asta înseamnă o medie de circa 9.000 de voturi pe oră.
În total, 60.000 de voturi din străinătate au fost înregistrate până vineri, 8 noiembrie, ora 17.00. Aici sunt incluse și cele 25.000 de voturi exprimate prin corespondență.
Dacă media de 9.000 de voturi se va menține pe parcursul celor 37 de ore de vot (9 vineri, 14 sâmbătă și 14 duminică), atunci vom avea peste 330.000 de voturi, adică peste 355.000 adăugându-le și pe cele prin corespondență.
Ritmul votării va crește însă pe măsură ce procesul de votare ia vitează. E de așteptat ca la final să fie contabilizate peste 500.000 de voturi. La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 au fost 381.000 de voturi.
Există secții de votare deschise de mai multe ore, începând cu cele din Noua Zeelandă sau Australia și continuând cu cele din Asia, dar ponderea lor în cifra totală este mică în comparație cu voturile exprimate în statele europene.
Dacă până duminică, la închiderea urnelor, votează mai mult de 500.000 de cetățeni români din străinătate, cele mai mari șanse să ajungă în turul 2, alături de Klaus Iohannis, le va avea Dan Barna.
Faptul că, în mod surprinzător, mii de români din diaspora au ieșit într-un număr atât de mare să voteze încă de vineri arată că această cifră poate fi depășită.
Cetățenii români din străinătate își pot exprima votul pentru alegerile prezidențiale în zilele de vineri, sâmbătă și duminică. Numărul secțiilor de votare a fost dublat.
Niciun sondaj sau studiu sociologic făcut în această perioadă nu a oferit date cu privire la participarea la vot în diaspora, care sunt preferințele electorale ale românilor din străinătate și câți dintre ei vor vota.
Conform unor estimări oficiale, peste 3 milioane de cetățeni români cu drept de vot muncesc și locuiesc în străinătate.
Urmărește aici în timp real numărul celor care votează atât în diaspora cât și în România.
Două personaje controversate ale protipendadei PSD din Craiova, de la înălțimea instituțiilor publice pe care le conduc, au provocat, săptămâna trecută, un scandal cu ecouri până la nivelul Biroului Electoral Județean Dolj.
Vorbim de „highlander”-ul Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj, ultimul mare „baron” din gașca veteranilor PSD, și de Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene din Craiova, unul dintre cei mai activi și periculoși membri ai grupării Manda-LOV, care controlează județul Dolj. (Notă: LOV = Lia Olguța Vasilescu.)
Ion Prioteasa – Președintele Consiliului Județean Dolj
Sub egida instituțiilor conduse de cei doi politruci PSD, în ziua de 30 octombrie 2019, în incinta Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” a fost organizat lansarea cărții „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu”, cu participarea autorului, George Simion.
Liderii PNL Dolj au reacționat cu o sesizare la Biroul Electoral Județean Dolj, acuzând că acțiunea are caracter politic și electoral. BEJ a respins sesizarea.
Așa ar fi descrierea „pe scurt” a acestui scandal.
Dacă trecem dincolo de aparențe, așa cum ar fi fost obligați să o facă membrii BEJ Dolj, descoperim o situație urâtă și dubioasă.
George Simion – un militant unionist transformat în politician naționalist?
Să povestim, pentru început, despre autorul cărții, George Simion.
Personajul nu este defel un inocent, un biet autor care dezvăluie cititorilor săi imaculata-i cămașă de martir al luptei pentru unirea Basarabiei cu România și naivitățile de tânăr militant pentru „o Românie Mare a românilor”, cum cu insistență încearcă să-și prezinte publicului propria persoană.
Discursul public al lui George Simion este unul gândit la detaliu, cu mare atenție și subtilitate, și promovează câteva idei fixe: străinii ne-au jefuit pădurile și resursele, România este condusă din afară, guvernele României nu au apărat, nu apără interesul național, Transilvania și Basarabia sunt ale românilor, cu orice preț!
George Simion – lider al mișcării politice „România Mare în Europa”
Folosindu-se de prodigioasa activitate unionistă pe care o desfășoară de peste un deceniu, George Simion își construiește cu abilitate cariera politică. Deocamdată, nu este clar dacă George Simion va reuși să rămână un unionist neafectat de naționalismul anti-UE și anti-NATO. Cert este că pe 26 mai a candidat ca independent pentru alegerile europarlamentare, dar a luat doar puțin peste 1%, departe de cei 3% care i-ar fi asigurat mandatul la Bruxelles.
Politrucul deghizat în unionist
La evenimentul din Craiova, George Simion a avut un discurs politic. Toate cele povestite cititorilor și admiratorilor adunați în sala Bibliotecii Județene din Craiova au avut legătură, direct sau indirect, cu politica. De fapt, mulți dintre cei prezenți la eveniment au plecat cu impresia că au participat nu la o lansare de carte, ci la o adunare politică, de partid.
Caracterul politic al evenimentului se putea deduce chiar și numai din două realități: afișul de promovare și calitatea de om politic pe care o are George Simion, fondator al mișcării politice „România Mare în Europa”.
Membrii BEJ Dolj, în majoritate susținători ai PSD, au refuzat să interpreteze corect situația….
… care situație devine și mai interesantă și încurcată dacă citim cartea prezentată la Craiova de George Simion. Este vorba de un manifest politic, iar în paginile cărții găsim afirmații grave despre doi dintre candidații implicați în lupta pentru funcția de președinte al Republicii: Klaus Iohannis și Dan Barna.
Despre Iohannis și Barna
George Simion îi rezervă candidatului Klaus Iohannis aproape un capitol din carte (de la pag. 17 la pag. 22). Din afirmațiile autorului, reiese că președintele Klaus Iohannis este unul „anti-național”, un politician cinic care ignoră idealul unirii Basarabiei cu România, ba chiar îl sabotează intens.
Candidatului Dan Barna (USR), autorul îi rezervă ceva mai puține pagini, dar „sentințele” despre acesta și formațiunea lui politică sunt mult mai explicit formulate. Cităm:
„Face Dan Barna, președintele «celui mai nou val» în politica românească numit USR, parte din acest sistem (care se împotrivește unirii Basarbiei cu România n. red.)? E el un om mic? Din interacțiunile avute cu el și informațiile făcute public, pot spune cu siguranță că DA”(pag. 29).
„Barna, ca și alții care controlează conducerea USR, a beneficiat de contracte cu statul. Justificările sale ulterioare sunt absolut penibile. Cifrele nu mint: MAI, condus, la acea dată, de fostul lider USL Radu Stroe, încheia cu compania lui Barna un contract de 220.576 euro pentru elaborarea și tipărirea unui ghid despre gestionarea fondurilor europene. PUNCT!” (pag. 33).
„Pentru mine, cei de la USR sunt trecuți deja la capitolul «alt partid al sistemului». (…) Mai aveți voi, urmași ai lui Marx și Engels, până să ne dictați ce ar trebui să facem pe banii și timpul nostru!” (pag. 34).
Concluzia ar fi că evenimentul organizat la Craiova, sub egida a două instituții publice – Consiliul Județean Dolj și Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” –, a fost o manifestare politică, în cadrul căreia George Simion a exprimat, direct și indirect, viziunea lui politică nu numai despre chestiuni politice de interes național, ci și despre doi dintre candidații la alegerile prezidențiale. Toate acestea transformă evenimentul într-o încălcare a legislației electorale.
Reclamația PNL Dolj – o scrisorică agramată perfect justificată legal
Reacția celor două partide ai căror candidați sunt vizați de cartea lui George Simion a fost diferită. PNL Dolj a reacționat cu un comunicat de presă și o sesizare la BEJ Dolj. Tinerii politicieni de la USR Dolj, marea speranță pentru democrația românească, au tăcut. Mai grav, reprezentantul Alianței USR-PLUS în BEJ Dolj a votat împotriva sesizării înaintate de PNL.
Comunicatul de presă emis de PNL Dolj, sub semnătura președintelui Ștefan Stoica, a prezentat destul de limpede situația de la evenimentul organizat la Biblioteca Județeană și sub egida Consiliului Județean Dolj.
În textul comunicatului este prezentat argumentul legal în temeiul căruia BEJ Dolj avea posibilitatea să interzică desfășurarea evenimentului în discuție. PNL Dolj consideră că „evenimentul finanțat din bani publici reprezintă o grava încălcare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activităților politice și a campaniilor electorale. Conform legii, este considerat material de propaganda electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții: a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri sau referendum, clar identificat; b) este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor; c) are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; d) depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.”
Cartea lansată la Craiova de George Simion întrunește toate condițiile prevăzute de lege cu privire la materialele de propagandă electorală.
Dacă textul comunicatului de presă demonstrează că național-liberalii doljeni au specialiști bine pregătiți în comunicare, sesizarea înaintată de PNL Dolj la Biroul Electoral Județean Dolj este dovada unei incompetențe crase a reprezentantului acestui partid în BEJ, avocatul Cosmin Mitrică. „Bârfa satului” zice că ar fi fost vorba și de o încercare de sabotare a demersului comisă de acei liberali doljeni care au strânse și dubioase relații de prietenie cu lideri din PSD. Relații în temeiul cărora trădătorii și-ar proteja unele interese personale: locul de muncă bine plătit la o instituție publică aflată sub controlul PSD, afacerile pe bani publici îngăduite de PSD pentru propriile firme etc.
„Scrisorica” agramată liberală
Evident că propagandiștii PSD, cu precădere consilierul local Lucian Dindirică, managerul instituției publice care a găzduit evenimentul, s-au folosit de erorile gramaticale și de conținutul sesizării pentru a ironiza demersul celor de la PNL Dolj. O ironie cu țintă foarte clară: să treacă sub tăcere faptul că sesizarea înaintată la BEJ Dolj de către liberali, dincolo de erorile de formă sau de exprimare, a fost perfect justificată din perspectiva legii.
Despre cum poți politiza interpretarea și aplicarea legii
Din păcate pentru democrația din orașul Craiova, membrii BEJ Dolj au votat împotriva sesizării înaintate de PNL Dolj cu privire la evenimentul organizat de politicianul naționalist George Simion, sub egida Consiliului Județean Dolj și a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, ambele instituții publice controlate de oameni ai PSD.
În decizia nr. 4/30.10.2019 emisă de BEJ Dolj se argumentează, în susținerea respingerii sesizării PNL Dolj, următoarele:
„Analizând plângerea formulată de PNL Filiala Dolj, Biroul Electoral Județean nr. 17 Dolj constată ca aceasta este neîntemeiată, așa cum se va arăta în continuare.
Din modul de redactare a plângerii, rezultă că petentul invocă încălcarea dispozițiilor legale privind derularea campaniei electorale, susținând că evenimentul promovat prin afișul înfățișat de planșa fotografică atașată plângerii este însușit în fapt de Consiliul Județean Dolj și Biblioteca Județeană «Alexandru și Aristia Aman», nefiind asumat de autorul cărții menționate.
În același timp, este de observat că evenimentul anterior precizat a fost solicitat a fi organizat în sala «Academician Dinu C. Giurescu» a bibliotecii de către organizatorul George Simion, prin persoana Magalie Ștefan Mircea, așa cum rezultă din cererea nr. 3430/7.10.2019.
Totodată, în raport cu prevederile art. 36, alin. 7 din Legea 334/2006, afișul menționat nu poate fi calificat drept material de propagandă electorală în condițiile în care nu se referă la un candidat implicat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2019 și nu are obiective electorale. În acest context, facem precizarea expresă că afișul respectiv, deși cuprinde numele competitorilor electorali Klaus Iohannis și Dan Barna, nu conține niciun mesaj electoral al acestora, sugerându-se că lucrarea menționată ar constitui reflecții ale autorului în legătura cu aceste persoane.
În ce privește susținerea că afișul ar reprezenta o implicare în campania electorală a celor două instituțiui publice, aceasta este evident nefondată în condițiile în care conținutul său relevă cu evidență faptul că este organizată o lansare de carte a autorului menționat, la sediul unei biblioteci județene aflată în subordinea Consiliului Județean”.
Decizia BEJ Dolj nr.4/30.10.2019
Argumentele din decizia BEJ Dolj sunt pernicioase. Este foarte bizar modul în care se interpretează prezența titulaturilor și siglelor celor două instituții publice pe afișul evenimentului. În momentul în care un afiș poartă aceste embleme oficiale (plus că se spune limpede în afișul evenimentului: „organizează”!), evenimentul prezentat intră sub egida instituțiilor respective. Dacă pe afiș ar fi existat doar precizarea că evenimentul va avea loc în sala bibliotecii, fără să existe siglele respective, atunci s-ar fi acceptat afirmația cum că organizatorul este George Simion. Prin prezența titulaturilor și siglelor oficiale, cele două instituții publice au acceptat calitatea de co-organizatori/parteneri în eveniment.
Afișul respectiv nu conține un mesaj electoral pro sau contra celor doi candidați PNL și USR-PLUS, dar titlul cărții, care este prezentat în afiș, coroborat cu calitatea de politician pe care o are autorul George Simion ca fondator al mișcării politice „România Mare în Europa”, indică în mod evident că este vorba despre o carte cu conținut politic. Chiar dacă prin absurd i-ar fi lăudat în carte pe cei doi candidați – și am văzut limpede, cei doi sunt vehement criticați, combătuți, să nu zicem denigrați –, George Simion și partenerii săi (Consiliul Județean Dolj și Biblioteca Județeană) tot s-ar fi făcut vinovați de propagandă electorală.
Cartea lansată de George Simion cu sprijinul „dezinteresat” al celor două instituții publice din Craiova cuprinde nu „reflecții ale autorului” în legătură cu Klaus Iohannis și Dan Barna, ci o critică vehementă și puțin (uneori deloc!) argumentată, bazată pe presupunerile autorului despre cum ar fi fost obligați cei doi să reacționeze la subiectul unirii Basarabiei cu România sau la acțiunile inițiate de George Simion.
Împotriva sesizării pe care a făcut-o PNL Dolj au votat reprezentanții celorlalte partide reprezentate în BEJ Dolj (cu excepția celui de la PMP, care a absentat): Maria Margareta Paraschivescu (UDMR), Nicu Delcea (Alianța USR-PLUS), Carmen Bitoleanu-Filip (Partidul Națiunea Română), Ovidiu Marian Roșca (PSD) și Mihnea Gabriel Modran (ADN). Un singur vot a fost în susținerea sesizării, cel al reprezentantului PNL Dolj.
Membrii Consiliului Județean Dolj, certați de un salariat din subordine
A doua zi după lansarea cărții, scandalul s-a transferat în sala de ședințe a Consiliului Județean Dolj. Consilierii județeni, întruniți în ședință lunară ordinară, au primit vizita managerului Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, Lucian Dindirică, în calitatea lui de salariat și subordonat al Consiliului Județean Dolj.
Managerul instituției a susținut un discurs vehement și foarte sever la adresa consilierilor județeni PNL Dolj, deranjat că aceștia exprimaseră în Consiliu un protest și ceruseră explicații în legătură cu activitatea desfășurată la Biblioteca Județeană.
Dindirică Lucian – consilier local PSD și managerul Bibliotecii Județene din Craiova
În perorația sa pe tonalități înalte, managerul PSD al Bibliotecii Județene l-a acuzat, în lipsă, pe scriitorul și jurnalistul Mihai Firică (decorat de MS Regele Mihai I al României, membru al Uniunii Scriitorilor, președintele Comisiei de Cultură a PNL Dolj, autor a zeci de cărți și mii de articole de presă) că a „orchestrat” toată acțiunea îndreptată împotriva așa-zisei lansări de carte. În susținerea acestei afirmații, PSD-istul Dindirică nu a adus însă vreo dovadă.
Scriitorul și jurnalistul Mihai Firică
Dacă o asemenea atitudine total neconformă cu calitatea de subordonat ar fi fost manifestată de un angajat al unui consiliu local dintr-o altă țară din Uniunea Europeană (probabil doar cu excepția Bulgariei, aflată în aceeași criză ca și noi), individul ar fi fost concediat în primele 30 de secunde după terminarea perorației impertinente.
Numai că la Craiova și în Dolj nu se trăiește după standarde europene, ci numai și numai după cum decide gașca PSD-istă Manda-LOV, care controlează orașul și județul. Lucian Dindirică este membru al grupării și se pare că această calitate îi oferă suficientă protecție ca să-și permită să-i sfideze pe membrii Consiliului Județean Dolj, instituția din al cărei buget public i se achită lunar salariul de manager.
Cosmin Călin, consilier județean PNL
Despre consilierii PNL, membri în Consiliul Județean Dolj, trebuie spus că au manifestat, în cei aproape patru ani de mandat, o neutralitate aproape binevoitoare față de activitatea PSD în acest for. Probabil că a fost o mare surpriză pentru „partenerii” lor din PSD să-l vadă pe liderul consilierilor județeni PNL, Cosmin Călin, că se transformă peste noapte dintr-o prezență liniștită și nederanjantă într-un acuzator necruțător…
Câteva concluzii și multe semne de întrebare
În primul rând, prin decizia adoptată în acest scandal, Biroul Electoral Județean Dolj a generat un precedent periculos pentru desfășurarea corectă a viitoarelor campanii electorale. De acum înainte, partidele aflate la putere au la dispoziție o modalitate extrem de toxică de a influența campaniile electorale, fără să-și asume direct acuzele aduse împotriva contracandidaților: organizarea, în instituțiile publice de cultură pe care le controlează și pe bani publici, a unor evenimente „culturale” în care să fie lansate cărți cu „dezvăluiri” despre contracandidații implicați în campania electorală. Simplu, eficient, fără costuri și păstrând aparența neutralității politice.
În al doilea rând, atât precaritatea formei sesizării înaintate de avocatul PNL Dolj, cât și analiza superficială operată de ceilalți membri ai BEJ Dolj, cu privire la situația tensionată provocată de evenimentul organizat la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, ridică mari semne de întrebare în legătură cu pregătirea juridică a reprezentanților pe care partidele îi desemnează în componența birourilor electorale. Deciziile acestor birouri sunt adoptate prin vot majoritar, astfel că prezența celor trei judecători și a reprezentantului AEP este insuficientă pentru a asigura o interpretare și aplicare corectă a legii.
În al treilea rând, acest scandal a reașezat în „lumina reflectoarelor” persoana controversată a politicianului naționalist George Simion. Discursul public și cu evident caracter politic, susținut în incinta unei instituții publice de cultură din Craiova în plină campanie electorală, provoacă mai multe întrebări. Este George Simion un unionist sincer, animat de înalte idealuri naționale, sau cumva, prin persoana lui, forțe oculte greu de identificat susțin un joc foarte subtil în maniera „double-cross”? Va promova George Simion un program național de reunificare a țării, păstrând loialitatea față de apartenența noastră la Uniunea Europeană și NATO, sau dimpotrivă, accentele naționaliste gen „străinii ne controlează țara”, „guvernele de la București execută ordine din afara țării” etc. vor fi tot mai multe și cu efecte negative greu de estimat pentru interesele României?
Nu în ultimul rând, scandalul de la Craiova – cu stângăciile bizare ale reprezentanților PNL Dolj în redactarea și susținerea sesizării la BEJ și cu impertinența unui manager de instituție publică, ocrotit de PSD, care îi sfidează pe membri Consiliului Județean Dolj, adică pe cei care-i plătesc salariul – ne arată umbrele care bântuie cele mai mari partide din România. Un PNL încă infestat de oameni slab pregătiți pentru lupta politică, asta dacă nu cumva sunt de fapt trădători gata de înțelegeri imorale cu cei din PSD, pentru a-și salva interesele egoiste. Un PSD ajuns la punctul maxim de transformare din partid în grupare dubioasă cu trăsături mafiote, controlată de impostori și parveniți, de indivizi incapabili să supraviețuiască, din cauza incompetenței profesionale, altfel decât în funcțiile publice călduțe și nesimțit de copios plătite din banii comunității, unde Partidul îi trimite pentru a sluji mafia.
Conducerea națională a PNL este chemată să analizeze cu mare atenție și celeritate situația din organizația PNL Dolj. Liderul PNL, Ludovic Orban, are mulți prieteni în rândul liberalilor din Craiova și, prin urmare, deține informații suficiente despre umbrele întunecate din activitatea unor lideri și membri importanți din conducerea PNL Dolj. Amânarea unei decizii de reorganizare a PNL Dolj va reduce drastic șansele ca acest partid să obțină rezultate bune la alegerile din 2020, în Craiova și în Dolj.
Guvernul național-liberal abia instalat are posibilitatea de a ajuta Craiova, o comunitate transformată de PSD-Manda-LOV într-o feudă controlată de mafia de partid. Ajutorul poate fi oferit, înainte de toate, prin relansarea marilor dosare penale instrumentate de DNA, între care foarte important este dosarul privind activitățile dubioase realizate de reprezentanți ai Primăriei Craiova și manageri de instituții de cultură locale (inclusiv Biblioteca Județeană) în susținerea candidaturii orașului pentru Capitală Culturală Europeană.
Până atunci, Craiova rămâne un oraș cenușiu, fără perspective reale de dezvoltare economică și culturală, controlat de parveniți și impostori, tot mai dator pe la bănci și fără un proiect de oraș care să-l transforme în ceea ce merită să fie: o comunitate de nivel european, prosperă economic și generatoare de valori culturale universale.
Secțiile de votare din străinătate s-au deschis. Primul vot a fost pus în urne în Auckland, Noua Zeelandă, vineri la ora 1.00 noaptea (ora României).
Românii din străinătate vor putea vota trei zile la rând: vineri, sâmbătă și duminică.
Klaus Iohannis este marele favorit pentru câștigarea unui nou mandat de cinci ani ca președinte al României.
Pentru intrarea în turul doi al alegerilor se luptă trei candidați: Dan Barna (USR-PLUS), Viorica Dăncilă (PSD) și Mircea Diaconu (independent, susținut de Pro România și ALDE). Toți trei sunt aproape la egalitate, conform mai multor sondaje de opinie.
”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 au intrat în linie dreaptă: la unele secţii de votare din străinătate, precum cele din Australia şi Noua Zeelandă, cetăţenii români pot să se prezinte la urne încă din această noapte. Reamintim că, potrivit noilor reglementări introduse în legislaţia electorală, la scrutinul prezidenţial din acest an cetăţenii români aflaţi în străinătate au la dispoziţie trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot la secţiile de votare, în ambele tururi de scrutin, conform următorului program: vineri, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21; sâmbătă, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21; duminică, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21”, a anunţat vineri instituţia, într-un comunicat, citat de News.ro.
Aceasta înseamnă că primul vot a fost la secţia de votare din Auckland (Noua Zeelandă) vineri, la 1.00 noaptea (ora României), difernța de fus orar fiind de 11 ore.
Votul în străinătate se va încheia luni, la ora 7.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare. Lista acestora poate fi consultată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe accesând următorul link:
În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.
Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
În premieră la un scrutin prezidenţial, la alegerile prezidenţiale din 2019 alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români.
Plicurile cu voturile acestora trebuia expediate astfel încât să fi ajuns la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Majoritatea plicurilor au ajuns deja la destinaţie şi expeditorii au primit din partea AEP mesaje de confirmare. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menţionat vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.
O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate ale votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
În ţară au fot organizate 18.748 de secţii de votare. Lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro, la secţiunea Management Electoral / Geografie electorală / Registrul secţiilor de votare. Alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro
Votarea în ţară are loc duminică, 10 noiembrie 2019, între orele 7.00 şi 21.00, cu posibilitatea de prelungire până cel mai târziu la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!