Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, că devotamentul românilor din străinătate faţă de România trebuie recunoscut şi instituţional, prin creşterea numărului de parlamentari care să reprezinte Diaspora.
„Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Deşi ne-am confruntat cu numeroase tensiuni şi conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile şi cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câştig al acestui an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar şi răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic ataşată valorilor democraţiei şi ale statului de drept, o ţară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiţie independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetăţenilor. Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european şi la cel prezidenţial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem şi încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identităţii noastre naţionale!”, a declarat Klaus Iohannis, luni, în plenul reunit al Parlamentului.
Şeful statului a salutat participarea românilor de peste hotare în număr mare la vot, ca o dovadă că Diaspora e parte integrantă a naţiunii noastre.
„Graţie tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existenţă a ţării noastre, am dovedit, fără putinţă de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici şi împărtăşesc şi îşi asumă aceleaşi valori şi repere ca ceilalţi cetăţeni ai bătrânului nostru continent. De la tribuna celui mai reprezentativ for al democraţiei, ţin să transmit astăzi un gând bun şi acelor români pe care viaţa şi istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de graniţe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr şi opţiune, că sunt parte integrantă a naţiunii noastre”, a completat preşedintele Iohannis.
Astfel, Klaus Iohannis a îndemnat parlamentarii să legifere în aşa fel încât să crească numărul aleşilor care să reprezinte Diaspora.
„Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar şi cu fapta, puternic ancorată în viaţa societăţii româneşti. Acest devotament faţă de ţară trebuie recunoscut şi în mod instituţional – de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanţilor legitimi ai românilor de peste hotare”, a conchis şeful statului, în Parlament, la şedinţa solemnă comună consacrată celebrării Zilei Naţionale a României.
Partidele acţionează în direcţia cerută de Klaus Iohannis
USR are depus în Parlament un proiect de lege privind creşterea numărului aleşilor pentru Diaspora la 14, faţă de 6 câţi sunt în prezent. PMP a anunţat o iniţiativă similară.
Iar PNL, partidul care l-a susţinut pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat, nu putea rămâne impasibil; Viorel Badea (alăturat), senator PNL de Diaspora, a anunţat încă din 26 noiembrie că liberalii au pus deja pe masa legislativului actual un proiect de lege care propune mărirea numărului de parlamentari în Diaspora, după cum a anunţat pe Facebook organizaţia PNL Diaspora.
Declaraţiile lui Ludovic Orban pe tema Diasporei, în Parlament
- „Este datoria parlamentarilor de astăzi, a guvernului, a liderilor politici în general, să respecte aceste aşteptări şi să lucreze pentru adoptarea deciziilor necesare, inclusiv prin re-examinarea sistemului constituţional şi legislativ, astfel încât democraţia să fie întărită. La fel ca în 1918 şi apoi în 1919-1920, unitatea de voinţă şi acţiune dintre societate şi elitele politice s-a arătat a fi cheia progresului ţării. Iar România are nevoie de progres, o ştim cu toţii, o ştie întreaga societate, numai decizia politică şi administrativă întârzie să recunoască până acum aceste aşteptări”
- „Aşa cum ne-am angajat în faţa dumneavoastră, prin programul nostru, Guvernul în numele căruia vă vorbesc astăzi, va lucra – în timpul limitat pe care îl avem la dispoziţie – pentru a da un impuls hotărât României în direcţia acestui progres şi va coopera cu toate forţele politice şi sociale care sunt în mod onest devotate interesului public”
- „Românii din afara ţării sunt o resursă preţioasă, oriunde s-ar afla, o parte a societăţii noastre, faţă de care statul român trebuie să fie responsabil. Astăzi, Diaspora românească este foarte puternică, mult mai prezentă, iar dorinţa sa de a participa la construirea viitorului ţării este la fel de mare.”
- „Nu putem ignora voinţa şi contribuţia acestor concetăţeni ai noştri, deoarece toţi suntem parte ai aceleiaşi naţiuni. Faptul că a cincea parte dintre cei care îşi exercită dreptul de vot trăiesc astăzi în afara ţării, nu trebuie să devină o tragedie a României, şi nu va deveni cu o singură condiţie, dacă vom şti să ţinem legătura cu ei, să ţinem cont de ceea ce aşteaptă de la noi, dacă vom şti să-i aducem înapoi pe cei care-şi doresc şi să-i ţinem aproape pe cei care preferă să-şi construiască viitorul în altă parte, dar vor şi le pasă de destinul ţării din care provin”
Românii din Diaspora, 93% cu Iohannis!
Prezenţa la vot a fost un record din toate timpurile pentru votul din străinătate: 944.172 de români s-au dus la urne în turul 2 al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat în zilelede 22, 23 şi 24 noiembrie. Cu aproape 300.000 mai mulţi decât în turul 1, din zilele de 8,9 şi 10 noiembrie.
Dintre cei care au votat în turul 2, nu mai puţin de 878.933 au pus ştampila pe actualul preşedinte, deci un procent zdrobitor de peste 93% în favoarea lui Klaus Iohannis, în raport cu candidata PSD, Viorica Dăncilă!
„Aștept de la PNL și de la noul Guvern Ludovic Orban, care face o treabă foarte bună deja, la o implicare totală în așa fel încât la sfârșitul anului 020 să putem să le oferim românilor ceea ce își doresc: O Românie fără PSD. Ca să fiu bine înțeles: o Românie fără PSD în conducerea statului”
„Cred că a fost foarte limpede că nu tolerează niciun derapaj de la voința românilor. Complicitățile ne pot demola, iar noi avem de construit. Se anunță câteva bătălii dure, dar suntem în picioare și nu ne tremură genunchii. La luptă cu toții! Avem pentru ce: o țară normală, pentru oameni harnici, onești și inteligenți. Pentru toți românii!”, a scris Rareş Bogdan pe Facebook.
PNL şi-a asumat pe loc direcţia anunţată de preşedinte, care a fost prezent azi la şedinţa Consiliului Naţional al partidului, înainte de şedinţa solemnă a Parlamentului României dedicată Zilei Naţionale.
Premierul Orban a anunţat azi că Guvernul îşi va asuma cu orice risc răspunderea în Parlament, nu doar pentru repararea legii recursului compensatoriu, ci şi pentru a opri daunele din economie provocate de PSD prin măsuri catastrofale gen OUG 114.
Aici e simplu. Înainte de toate, că e judeţul Vioricăi Dăncilă, al lui Liviu Dragnea, Carmen Dan etc., deci votul a avut şi o încărcătură sentimentală. Dar mai important este că aici caracatiţa de partid a încălecat practic tot judeţul, câtă vreme el a fost moşia lui Liviu Dragnea; opoziţia a fost mai mult decorativă, iar sărăcia şi depopularea au jucat mereu în favoarea PSD.
Succesul Vioricăi Dăncilă aici are un singur nume: Nicolae Bădălău, baronul PSD de Giurgiu. Deşi acesta a avut grijă să stea deoparte până acum de afaceri penale şi nu şi-a băgat mâna adânc precum Dragnea în bugetele locale, Bădălău a rămas un om de nădejde al PSD-ismului, spre deosebire Dumitru Buzatu, baronul Vasluiului, care n-a mai „pus osul” ca înainte şi Dăncilă a pierdut alegerile în această parte a Moldovei, ca de altfel în toată regiunea de est, altădată fief al PSD.
E simplu. Oltul este judeţul unui „greucean” PSD: Paul Stănescu, baronul dintotdeauna al acestui colţ de ţară din sudul României. Tot din Olt provine şi celebrul Darius Vâlcov, până de curând piesă-cheie în Guvernul României şi fost primar al Slatinei. În Olt, PSD a dominat continuu populaţia prin „metode specifice”: ajutor social, şpagă, posturi în administraţie, primari. A contat că mare parte din populaţie este concentrată la sate, unde informaţia ajunge deformată şi unde dependenţa de primar este maximă. Slatina şi Caracalul, cele două concentrări urbane ale judeţului, n-au produs niciodată suficientă forţă civică menită să contrabalanseze influenţa PSD la sate.
Celelalte două judeţe din Oltenia, în afară de Olt, unde Viorica Dăncilă l-a învins pe Iohannis au profil asemănător. Sunt regiuni cu industrie de stat încă puternică, deşi în mare declin sau chiar „rasă” de pe faţa pământului (vezi mineritul de suprafaţă sau fostele combinate din Drobeta Turnu Severin), unde PSD şi-a creat adevărate reţele de influenţă transpartinică, prin oameni fideli numiţi în funcţii de conducere. Mehedinţiul moşteneşte încă o bună parte din puterea fostului baron penal Duicu, iar Gorjul a ajuns la mâna lui Victor Ponta (anti-Iohannis), care l-a preluat de la Nicolae Mischie.
Deşi Dăncilă a contat în Gorj şi Mehedinţi pe vechea reţea de partid, scorul la care l-a învins pe Iohannis e la limită, semn că şi aici se poate petrece pe viitor ce s-a întâmplat la Dolj. Aici, „judeţul roşu” vreme de 30 de ani de la Revoluţie a „întors armele” împotriva PSD prima oară la alegerile europarlamentare din 26 mai, anul acesta, când Opoziţia a câştigat Craiova, deşi judeţul pe ansamblu a rămas al PSD. Dar acum, la prezidenţiale, PSD a pierdut şi judeţul: Iohannis a câştigat alegerile (51,79% faţă de 48,21% Dăncilă), în acest fief al baronilor Claudiu Manda şi Olguţa Vasilescu, soţ şi soţie şi şefi ai organizaţiei judeţene PSD.
