ziaristii.com

Autor: Robert Mateescu

  • Suntem salvaţi! Daea promite ajutor la usturoi, roşii, bubaline, porci Bazna şi Bălţata Românească

    Susţinerea producţiei de usturoi şi a efectivelor de bubaline, dar şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol sunt noile programe ce vor fi finanţate din bugetul Ministerului Agriculturii în 2019, potrivit informaţiilor prezentate luni de ministrul de resort, Petre Daea, în comisiile reunite de specialitate din Parlament.

    „Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (…), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Petre Daea a menţionat şi programele care vizează menţinerea şi dezvoltării raselor de animale indigene, în speţa de taurine, rasa bălţată românească şi brună, unde au fost prevăzute 5,25 milioane de lei. „Un alt program noi este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a adăugat ministrul.

    Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

    „De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute – 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea, potrivit Agerpres.

    MADR dispune în 2019 de un buget de 22,86 miliarde de lei, în creştere cu aproape 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime, potrivit proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    CITIŢI ŞI:

    VIDEO. Daea, Dragnea, Dăncilă, lăsaţi cormoranii! Laptele din România a ajuns să fie escortat de carabinieri. Revolta păstorilor italieni pune în pericol producătorii români

  • Europa i-o retează scurt lui Tudorel Toader: STOP ordonanţei pentru salvarea marilor penali!

    Scrisoarea mizerabilă trimisă de Tudorel Toader prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, a primit un răspuns pe măsură de la Bruxelles. În scrisoare, ministrul Justiţiei sfida Europa, spunând că va da ordonanţa care le permite infractorilor să atace sentinţe definitive de condamnare şi că nu va ţine cont de Raportul MCV (care cerea stoparea atacului la justiţie).

    Răspunsul a venit prompt: Comisia Europeană atrage atenția Guvernului de la București asupra faptului că este important ca hotărârile judecătorești care au devenit definitive să nu mai poată fi repuse în discuție.

    Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand, care a confirmat primirea de către prim-vicepreședintele Frans Timmermans a răspunsului la scrisoarea trimisă luna trecută Guvernului Dăncilă pe tema recursului în anulare.

    ”Siguranța juridică, inclusiv respectarea hotărârilor judecătorești definitive („res iudicata”), este o componentă esențială a statului de drept. După cum a subliniat Curtea Europeană de Justiție, este important ca hotărârile judecătorești care au devenit definitive să nu mai poată fi repuse în discuție”, a precizat Wigand.

    Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai subliniat că este esențial ca România să revină la lupta împotriva corupției, să asigure o justiție independentă și să evite orice pas făcut înapoi.

    Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis joi lui Frans Timmermans că lucrează la o ordonanță de urgență prin care cei condamnați în perioada 2014-2018 de completele de 5 de la Curtea Supremă să poată face contestație în anulare și i-a promis prim-vicepreședintelui Comisiei Europene că înainte de adoptarea OUG va trimite textul proiectului la executivul european.

    Surse politice au declarat pentru G4Media.ro că Dăncilă i-a spus lui Timmermans că ”nu va da OUG peste noapte”.

    Dăncilă nu a spus clar în discuția de la Bruxelles când vrea să adopte amnistiei mascate pentru marii penali.

    Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis pe 24 ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care îşi exprima îngrijorarea legată de posibila OUG care să introducă recursul în anulare pentru cei condamnați de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte în perioada 2014-2018.

  • „Au construit o elită politică formată din infractori”. Motivația lui Cioloș de a o susține TOTAL pe Kovesi ca procuror-șef al Europei

    Dacian Cioloș, președintele PLUS, a anunțat astăzi, pe Facebook, că o susține „total”, „fără rezerve”, pe Laura Codruța Kovesi pentru șefia Parchetului European.

    „Îmi asum fără niciun fel de rezerve susținerea totală a Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Voi face tot ce stă în puterea mea pentru a ajuta și a susține această candidatură. În ultimii 30 de ani, actuala clasă politică a alungat românii care au dorit să facă ceva pentru România. I-a împiedicat pe cei care au vrut să se implice și a construit o elită politică formată din infractori și din oameni lipsiți de onestitate. Ajunge! A venit vremea să refuzăm lungul șir de umilințe și să facem ceva concret pentru viitorul țării noastre”.

    Până acum, trei partide – PNL, USR și PLUS -, precum și europarlamentarul Monica Macovei, au anunțat că vor susține candidatura Laurei Codruța Kovesi. Aceasta mai are doi rivali în cursa de desemnare ca procuror-șef al Uniunii Europene: un german și un francez.

  • Dragnea, lovit în moalele capului. Fostul secretar general al PSD va conduce campania lui Ponta

    Marian Neacșu, fostul secretar general al PSD mazilit de Liviu Dragnea anul trecut, a intrat în Pro România, partidul fondat de Victor Ponta. El va conduce echipa de campanie a partidului la alegerile europarlamentare, au declarat pentru G4Media.ro surse din partid.

    Marian Neacșu și Adrian Țuțuianu au fost excluși din PSD pe 5 noiembrie, în urma unei decizii inițiate de Liviu Dragnea. Cei doi semnaseră celebra scrisoare anti-Dragnea, dar au eșuat în tentativa de a-l da jos pe Dragnea de la șefia PSD.

    De ce îl doare rău pe Dragnea

    Plecarea lui Neacşu îl loveşte pe Dragnea în moalele capului. Fostul secretar general al PSD este cel care cunoaşte cum funcţionează maşinăria de partid în campanii electorale. Mai mult, nu va fi singur, plecările recente din PSD lucrând şi ele puternic în defavoarea lui Dragnea. Practic, la ora asta partidul lui Ponta a devenit o sugativă foarte atractivă pentru toţi PSD-iştii care caută un colac de salvare în perspectiva prăbuşirii lui Dragnea.

    De aceea, inclusiv lideri cu greutate din PSD au decis să susţină cauza Pro România, din interiorul partidului lui Dragnea. Este cazul lui Ioan Rus, care a fost mentorul întâlnirii recente de la Cluj-Napoca unde refugiaţii din PSD au pus la cale alternativa la PSD.

    În zilele de 16 și 17 ianuarie, Victor Ponta (Pro România) și Corina Crețu, recent intrată în partid, s-au întâlnit în hotelul lui Rus cu nemulțumiții din PSD, unii dintre ei „grei” în partidul luat acum pe „persoană fizică” de Liviu Dragnea.

    Paul Stănescu încă n-a plecat

    Printre cei prezenţi s-au aflat: Mihai Tudose (care a anunţat ieri că a părăsit PSD pentru Pro România), Marcel Ciolacu (fost vicepremier în mandatul de premier al lui Tudose, intrat atunci în conflict cu Dragnea), Sorin Grindeanu (fost premier înainte de Tudose), Paul Stănescu, baronul PSD de Olt (încă în PSD, dar pe picior de plecare şi el), Mihai Chirica, actual primar al Iaşiului, exclus de Dragnea din PSD.

    Din echipa lui Ponta, de la Pro România, în afară de Corina Creţu, au mai fost prezenţi: Sorin Câmpeanu (fost ministru al Educaţiei), Nicolae Bănicioiu (fost ministru al Sănătăţii), Daniel Constantin (fost ministru al Agriculturii), Aurelia Cristea,  fost ministru delegat pentru dialog social și relația cu societatea civilă în guvernul Ponta, intrată deja în Pro România.

    O astfel de echipă în construcţie poate nu e cea mai bună veste pentru România – experienţa cu Ponta la putere n-a fost cea mai fericită. Dar pe de altă parte este o ştire bună pentru o Românie fără PSDragnea.

    CITIŢI ŞI:

    EXCLUSIV. Noul PSD s-a „copt” la Cluj, în hotelul lui Ioan Rus. Paul Stănescu, Marcel Ciolacu, Mihai Tudose, Sorin Grindeanu – întâlnire de taină cu Ponta şi Corina Creţu

  • E clar: PSD şi ALDE întorc spatele Europei şi o sabotează pe Kovesi la şefia Pachetului European

    Guvernul Dăncilă nu va susţine candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror european, susţin surse diplomatice pentru „Adevărul“.

    Conform procedurii, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va formula mandatul cu care România va merge în Consiliul UE, acolo unde se va decide numele viitorului şef al Parchetului European. Toader a anunţat în primă fază că-i va avertiza pe miniştrii de Justiţie din UE cu privire la „abuzurile“ comise de Kovesi ca şef al DNA. Ulterior, Toader a pasat răspunderea către premierul Viorica Dăncilă.

    Ministerul Justiţiei va trebui să formuleze un punct de vedere oficial, care ulterior va trece pe la ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, şi va primi forma finală de la MAE, condus de Teodor Meleşcanu. Deci toate cele trei ministere vor stabili mandatul României în cazul Kovesi, document care va ajunge la Luminiţa Odobescu, ambasadorul României la UE.

    „Dăncilă va motiva că România, pentru că deţine preşedinţia Consiliului UE, trebuie să fie «honest broker», deci mediator imparţial  în UE. Însă «honest broker» nu înseamnă şi «stupid broker». E şansa României de a obţine prima funcţie importantă în UE, cu excepţia celor care ne revin exclusiv politic, cum ar fi postul de comisar european. România nu are niciun director general în Comisia Europeană. Guvernul trebuie să facă lobby pentru Kovesi, nu să-i pună tălpi, pentru că e vorba de România, nu de o persoană. E o ipocrizie să spui că vrei să fii echidistant în acest caz. Nu există niciun conflict de interese“, susţine un vechi diplomat din MAE.

    PSD caută, de fapt, o soluţie de compromis. Premierul Viorica Dăncilă nu poate recomada un vot negativ în cazul Kovesi, pentru că ar fi acuzată că nu susţine interesul naţional. Practic, retorica folosită de Dăncilă la Bruxelles, în care europarlamentarii PNL erau numiţi trădători de ţară, se întoarce acum împotriva premierului. „E şi datoria legală a MAE să susţină imaginea României pe plan extern“, arată sursele citate de „Adevărul”.

    CITIŢI ŞI:

    Campania PSD împotriva Codruței Kovesi îi crește acesteia șansele de a deveni procurorul-șef al Europei! „Teama oficialilor români pare un indicator al eficienței lui Kovesi”

  • „Fata lui Hrebe” este cea care a furat peste 300.000 de semnături pentru campania „Fără Penali”!

    „Fata lui Hrebe” este cea care a furat peste 300.000 de semnături pentru campania „Fără Penali”!

    Mihai Badea, consilier parlamentar USR, a povestit în detaliu cum au fost furate, în Parlament, cele peste 300.000 de semnături pentru campania „Fără penali în funcții publice”.

    După o investigație minuțioasă, rezultă că autoarea fărădelegii este Silvia Claudia Mihalcea (39 de ani), șefa Secretariatului General al Camerei Deputaților. Nimeni alta decât „fata lui Hrebenciuc”, așa cum reiese dintr-o stenogramă celebră. Și fiica fostului prim-procuror de la Brăila, Fănel Mihalcea, paraşutat politic la pensie în conducerea Transelectrica şi în cea a Porturilor Dunărene.

    Silvia Claudia Mihalcea a fost numită secretar general al Camerei Deputaților pe 23 februarie 2017, la o lună și jumătate după ce Dragnea a preluat guvernarea. Sau, altfel spus, la trei săptămâni după încercarea eșuată a PSD-ALDE de a adopta infama ordonanță de urgență nr. 13. În acea conjunctură, Dragnea căuta să plaseze în funcții-cheie doar oameni de mare încredere, din clientela sa personală.

    „La Registru e fata mea, Silvia”

    Tînăra Silvia Claudia Mihalcea se încadra în tiparul impus de Dragnea. În octombrie 2014, când procurorii DNA începeau urmărirea penală împotriva lui Viorel Hrebenciuc și a lui Dan Șova, apăreau în presă stenograme ale unor discuții purtate de liderul PSD cu generalul Dumitru Iliescu, fost director al SPP. Într-una din convorbiri, Hrebenciuc vorbea despre „fata lui” de la Registrul Comerțului, fata care lucrase 10 ani la cabinetul său parlamentar.

    În ordonanța de urmărire penală, procurorii arătau:

    „La solicitarea lui Iliescu Dumitru, Hrebenciuc Viorel i-a promis acestuia că va interveni pe lângă Mihalcea Silvia Claudia, funcționar în cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului, asupra căreia a lăsat să se creadă că are influență, pentru a o determina să îl ajute pe Iliescu Dumitru să înregistreze în Registrul Comerțului drepturile asupra S.C. Agenția Română de Securitate SRL. În acest sens, Hrebenciuc Viorel a contactat-o la data de 13.08.2014 pe Mihalcea Silvia Claudia și i-a comunicat că urmează să se prezinte la ea numita Lupu Mihaela, avocata lui Iliescu Dumitru, persoana ce vine din partea lui, astfel cum rezultă din următorul fragment:

    Viorel Hrebenciuc: La Registru e fata mea.

    Dumitru Iliescu: Cine?

    Hrebenciuc: Silvia.

    Iliescu: Nu ştiam.

    Hrebenciuc: Păi, nu a fost la cabinet la mine zece ani? E foarte bună. Vă ştie ea, nu trebuie să o cunoaşteţi.

    Iliescu: Daţi-mi şi mie numărul ei. Nu mă duc eu, trimit pe cineva (…)

    Hrebenciuc: Nici Andreea nu răspunde. Mă sună ele. Cât stăm noi de vorbă, mă sună una din ele. Poate o fi plecată, se mărită și ea acum. În sfârșit, mă sună ele.

    Iliescu: Și am luat toate măsurile necesare, am blocat tot peste tot, în fine. Sunt într-o situație destul de delicată, pentru că, fiind în familie, mai cunoaște …

    Hrebenciuc: Mă sună Silvia. (Vorbește la telefon: <<Ce faci, Silvia? Ești în vacanță, ce-i cu tine? Dar unde ești? Aaa, nu ai fost în concediu? Când e nunta, Silvia? A, mai e timp. O să te caute din partea mea… Pa, pa!>>) Era la Asirom, telefonul era în geantă, ca la femei.”

    S-a lipit de funcții înalte şi bine plătite

    Silvia Claudia Mihalcea s-a născut la Dej, județul Cluj, în 1979. În ultimele două decenii a avut o carieră politico-administrativă fulminantă, începută la o vîrstă fragedă.

    • A început să lucreze la Camera Deputaților încă din timpul facultății. Între 1998-2002 a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității „Nicolae Titulescu” (la „privată”), iar în 2000 se angaja colaborator la Parlament.
    • La 30 de ani a fost numită subsecretar de stat și vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
    • La 33 de ani a preluat funcția de director general al Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). A condus această instituție aproape toată perioada guvernării Ponta (2012-2015) și încă patru luni sub Guvernul Cioloș, până în martie 2016.
    • Dată afară de la ONRC, a revenit la Parlament, într-un post călduț: secretar general adjunct al Camerei Deputaților.
    • În februarie 2017 a fost secretar general al Camerei Deputaților, dându-i-se pe mână bugetul Camerei, care depășește 250 de milioane de lei (54 de milioane de euro).

    Salariu lunar de 5.000 de euro

    În guvernarea Dragnea, salariul secretarului general al Camerei Deputaților a devenit mai mare decât al oricărui deputat, ba chiar și decât cel al președintelui Camerei!

    Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, pentru funcţiile din serviciile Camerei se aplică la salariu de bază un spor de condiţii vătămătoare de 15%.

    Astfel, secretarul general (Silvia Claudia Mihalcea) are un salariu de bază brut de 20.194 de lei şi un spor de condiţii vătămătoare de 3.029 lei. În total, 23.223 de lei (5.000 de euro).

    În schimb, preşedintele Camerei Deputaților (Liviu Dragnea) are o indemnizaţie brută lunară de 21.850 de lei. Vicepreşedinţii Camerei – 20.330 de lei; secretarii şi chestorii – 19.950 de lei, iar liderii grupurilor parlamentare – 19.000 de lei. Preşedinţii comisiilor permanente au o indemnizaţie brută lunară de 18.430 de lei, iar deputaţii – 17.100 de lei.

    Ciudată şi diferența salarială dintre secretarul general (23.223 de lei) şi secretarii generali adjuncţi (10.580 de lei). Parcă salariul ăsta imens a fost făcut special pentru domnița Silvia Claudia Mihalcea! Care, la nevoie, e în stare să blocheze decrete prezidențiale din drumul lor spre Monitorul Oficial.

    Principalele acuzații aduse de Mihai Badea (USR)

    • „Joi, la 11 dimineața, am avut o întâlnire cu Secretarul General al Camerei Deputaților, doamna Silvia Claudia Mihalcea, pentru a lămuri cum se face că cele peste 900.000 de semnături care au fost depuse între 21 septembrie 2018 și 26 octombrie 2018 s-au transformat în mai puțin de 600.000 de semnături, conform notei informative prezentate miercuri Biroului Permanent al Camerei Deputaților”.
    • „Potrivit legii, Secretariatul General al Camerei Deputaților trebuia să facă doar trei lucruri: să-și copieze toate listele (o risipă inutilă de spațiu, hârtie, cerneală, curent electric, muncă și timp, în condițiile în care originalele ajung la Curtea Constituțională), apoi să rețină dosarele care n-au fost atestate de primari și într-un final să le trimită pe celelalte la Curtea Constituțională. Atât și nimic mai mult. Pentru copiere au adus 7 imprimante performante, dar niciodată n-am găsit mai mult de 2-3 persoane în camera respectivă și o singură dată le-am surprins lucrând. De cele mai multe ori îi găseam tolăniți în fotolii, la o bârfă cu nelipsita cafeluță în față”.
    • „Pe 6 februarie 2019, șoc și groază: ne trezim cu o notă de informare conform căreia numărul total de semnături pe care l-am fi depus la Parlament ar fi de numai 591.097, cu peste 300.000 mai puține decât numărul lor real. Mai mult decât atât, se menționa că 93.775 din acestea nici n-ar fi fost atestate de primari. Scăzând numărul mic din numărul mare mai rămâneau 497.322 de semnături considerate în regulă, cu puțin sub pragul de 500.000 prevăzut în Constituție, așa ca printr-o coincidență uimitoare”.
    • „În realitate, numărul semnăturilor depuse a fost de 931.249, dintre care atestate de primari 825.624″.
    • „Prin această manevră josnică s-a încercat tergiversarea procedurii, acreditarea ideii că semnăturile ar fi false, justificarea formulării unei plângeri penale, dar mai ales dosirea unui număr de semnături suficient de mare astfel încât totalul să scadă sub pragul de 500.000, iar Curtea Constituțională să respingă inițiativa pe motive de procedură”.

    CITIȚI ȘI:

    EXCLUSIV. „Fata lui Hrebe” e fiica fostului prim-procuror de la Brăila, paraşutat politic la pensie în conducerea Transelectrica şi în cea a Porturilor Dunărene!

    „Fata lui Hrebe” – parvenita care, la ordinul lui Dragnea, a blocat decretul lui Iohannis 24 de ore. Are cel mai mare salariu din Camera Deputaților!

    ————————————————–

    Textul integral al lui Mihai Badea (USR)

    DETALII CUTREMURĂTOARE DESPRE FURTUL SEMNĂTURILOR PENTRU “FĂRĂ PENALI ÎN FUNCȚII PUBLICE”

    Joi la 11 dimineața am avut o întâlnire cu Secretarul General al Camerei Deputaților, doamna Silvia Claudia Mihalcea, pentru a lămuri cum se face că cele peste 900.000 de semnături care au fost depuse între 21 septembrie 2018 și 26 octombrie 2018 s-au transformat în mai puțin de 600.000 de semnături, conform notei informative prezentate miercuri Biroului Permanent al Camerei Deputaților. La întâlnire au mai participat Georgică Tobă (Șef Departament Legislativ), Andreea Stăncescu (Director Cabinet Secretar General) și deputații USR Dan Barna (Președinte USR), Cristina Prună (Lider Grup USR Camera Deputaților) și Stelian Ion. Înainte să vă spun cum a fost discuția, am să vă prezint pe scurt câteva informații punctuale, astfel încât să înțelegeți ce s-a întâmplat și de ce.

    După cum unii dintre dumneavoastră știți deja, pentru ca propunerea de revizuire a Constituției să ajungă la vot în Parlament, aveam nevoie să obținem minim 500.000 de semnături la nivel național în maxim 5 luni și o săptămână. Mai mult decât atât, trebuia ca în cel puțin 21 de județe să strângem peste 20.000 de semnături. Campania a avut loc între 22 martie 2018 și 31 august 2018, perioadă la finalul căreia am reușit să îndeplinim cele două condiții, adunând peste 1.000.000 pe țară și depășind pragul de 20.000 în 23 de județe.

    Conform legii, listele de susținători au fost întocmite pe localități, prinse în dosare șnuruite, numerotate și sigilate. Așadar, fiecare dintre cele peste 4.000 de dosare conținea doar liste cu semnatari domiciliați într-o anumită comună, oraș, municipiu sau sector de București. Acestea au fost predate primarilor, care aveau obligația să le verifice în maxim 15 zile lucrătoare (n.r. 3 săptămâni) de la data primirii, pentru atestarea calității de cetățean cu drept de vot și a domiciliului susținătorilor. Din rea credință și/sau pentru că legea nu explică motivele care justifică invalidarea unei semnături, foarte mulți primari de la PSD (dar și din alte partide, inclusiv PNL!) au căutat nod în papură pentru a nu lua în considerare cât mai multe posibil. Astfel, au invalidat semnături pentru că oamenii n-au completat etajul la care locuiesc, sau n-au trecut al doilea ori al treilea prenume, sau au greșit o cifră la CNP ori la numărul actului de identitate, etc.

    În mod absolut firesc, numărul semnăturilor validate de primari a fost mai mic decât numărul semnăturilor depuse la primării. În fond, acesta este rolul primarilor, să elimine din calcul semnăturile celor care n-au completat toate datele personale cerute de lege sau le-au trecut total greșit. De aceea, pe coperta a doua a fiecărui dosar, primarul menționa că acesta conține X semnături în total (ex. 1.000), din care a validat Y semnături (ex. 900). Cu cât mai mare dosarul, cu atât mai multe invalidări. Dacă nu era semnalată absolut nicio problemă, era mai probabil ca primarul să nu fi verificat bine listele decât ca totul să fi fost perfect. Au existat unele erori la completare, mai ales când semnatarii n-aveau acte la ei și ne spuneau datele din amintiri.

    Data limită până la care trebuia să depunem la Parlament listele atestate de primari era 22 septembrie 2018, dar cum pica într-o sâmbătă, le-am predat cu o zi mai înainte. Din cele peste 1.000.000 de semnături am adus în acea zi aproximativ 800.000, pentru că restul nu fuseseră încă atestate și returnate de primari. Teoretic puteam să le lăsăm la oricare dintre cele două camere, dar am ales Camera Deputaților pentru că o altă inițiativă similară încredințată Senatului cu 2 ani în urmă fusese redirecționată la Camera Deputaților, în mod inutil și nejustificat. Am dorit să evităm repetarea aceluiași scenariu și ne așteptam ca lucrurile să meargă mai repede de această dată. N-a fost așa, însă. Nici pe departe.

    Zeci de oameni, membri ai comitetului de inițiativă și angajați ai Camerei Deputaților, au lucrat împreună până târziu în noapte pentru a verifica toate dosarele și a întocmi opisul procesului verbal de predare-primire, care s-a întins pe nu mai puțin de 158 de file. La final am insistat ca ștampilele ambelor părți să fie aplicate pe fiecare filă, atât pe exemplarul nostru, cât și pe exemplarul lor. Nu mi-am imaginat atunci cât de inspirată urma să se dovedească această idee câteva luni mai târziu. Ca avocat de litigii mi s-a părut logic să-mi iau o măsură de precauție, dar mă așteptam să fie suficientă pentru a descuraja orice tentație de a face să dispară din dosare. Ulterior au mai existat două depuneri de liste, pe măsură ce le primeam de la primării, ultima fiind pe 26 octombrie 2018.

    Potrivit legii, Secretariatul General al Camerei Deputaților trebuia să facă doar trei lucruri: să-și copieze toate listele (o risipă inutilă de spațiu, hârtie, cerneală, curent electric, muncă și timp, în condițiile în care originalele ajung la Curtea Constituțională), apoi să rețină dosarele care n-au fost atestate de primari și într-un final să le trimită pe celelalte la Curtea Constituțională. Atât și nimic mai mult. Pentru copiere au adus 7 imprimante performante, dar niciodată n-am găsit mai mult de 2-3 persoane în camera respectivă și o singură dată le-am surprins lucrând. De cele mai multe ori îi găseam tolăniți în fotolii, la o bârfă cu nelipsita cafeluță în față, ca orice angajați la stat care se respectă. Când îi întrebam cât mai durează, se plângeau că organizarea este mai proastă decât la Senat și că nu există personal suficient care să copieze listele mai rapid de câteva luni. Nu mi-au spus însă că se ocupau și de alte lucruri.

    Ce s-a întâmplat de fapt? Pe 4 februarie 2019 a început o nouă sesiune parlamentară. Întrucât aflaserăm de câteva zile că au terminat de copiat listele, reprezentantul USR în Biroul Permanent al Camerei Deputaților a solicitat în scris adăugarea pe ordinea de zi a transmiterii propunerii de revizuire și a listelor de susținători către Curtea Constituțională. Două zile mai târziu, șoc și groază: ne trezim cu o notă de informare conform căreia numărul total de semnături pe care l-am fi depus la Parlament ar fi de numai 591.097, cu peste 300.000 mai puține decât numărul lor real. Mai mult decât atât, se menționa că 93.775 din acestea nici n-ar fi fost atestate de primari. Scăzând numărul mic din numărul mare mai rămâneau 497.322 de semnături considerate în regulă, cu puțin sub pragul de 500.000 prevăzut în Constituție, așa ca printr-o coincidență uimitoare.

    Unele consecințe le știți deja din presă. Deputatul “Mitralieră” de la PSD, Cătălin Rădulescu, unul dintre condamnații penal care se simt direct vizați de această inițiativă, s-a grăbit să declare că 500.000 de semnături ar fi false, iar colegul său Florin Iordache “Altă Întrebare” ar intenționa să depună o plângere penală la Parchetul General, nu personal ci în numele Biroului Permanent al Camerei Deputaților. (Ca ce chestie?) E cazul clasic în care hoțul strigă “hoții”, cu mențiunea că aici penalii strigă “penalii”. După mine n-au decât să se plângă unde vor, câtă vreme trimit listele de susținători la Curtea Constituțională, cu toate semnăturile pe care le-au primit de la noi anul trecut.

    Revenim acum la întâlnire. Doamna Silvia Claudia Mihalcea, în vârstă de 39 de ani, este Secretar General al Camerei Deputaților din 21 februarie 2017. Această funcție înseamnă, mai mult sau mai puțin, șeful tuturor salariaților instituției. Anterior a fost adjunct al aceluiași post (2016-2017), director general la Oficiul Național al Registrului Comerțului (2012-2016), avocat (2011-2012) și consilier parlamentar a lui Viorel Hrebenciuc (2000-2010), marele sforar al PSD, poreclit “Guzganul Rozaliu” de jurnalistul Cristian Tudor-Popescu. În 2014, numele dumneaei a apărut în stenograma unei conversații din dosarul retrocedărilor ilegale, prin care Viorel Hrebenciuc îl asigura pe Dumitru Iliescu că “fata lui” de la ONRC îl va ajuta să-și rezolve o problemă cu nu știu ce firmă. Înseamnă toate astea ceva concret în cazul de față? Nu neapărat, dar mi s-a părut interesant să menționez câteva detalii biografice.

    Unul dintre lucrurile cele mai enervante este atunci când cineva îți jignește inteligența spunându-ți niște povești nemuritoare de parcă ai fi ultimul idiot de pe planetă sau ca și cum te-ai fi născut alaltăieri. Exact în postura asta m-am aflat la acea întâlnire. Ni s-a relatat că, fără ca nimeni să solicite acest lucru, au considerat că trebuie să facă niște statistici de 138 de pagini privind dosarele în care primarii au invalidat 20 de semnături sau mai multe. N-au putut însă să explice utilitatea practică a acestui demers sisific, care a condus la întârzierea cu 5 luni a transmiterii documentelor către Curtea Constituțională. Trebuie spus că indiferent de rezultat, legea nu permitea sub nicio formă Camerei Deputaților să rețină documentele. Așadar, la fel de util ar fi fost să estimeze câți metri de sfoară am folosit la legarea listelor în dosare, sau care este numărul total de caractere, cu și fără spații.

    Cât despre diferența imensă dintre numărul semnăturilor predate de noi și cel prezentat de ei în nota informativă, ne-au spus că cele peste 300.000 de semnături ar fi în dosarele unde primarii au invalidat mai puțin de 20 de semnături și pe care nu le-ar fi luat în calcul, din motive care s-au dovedit din nou inexplicabile. Halucinant a fost când au insistat în mod repetat că existența acestor semnături ar rezulta cumva din text, unde scrie negru pe alb că “se constată diferențe între numărul semnăturilor care figurează în opisul Comitetului de inițiativă (591.097) și numărul semnăturilor atestate potrivit Legii nr. 189/1999, rezultând o diferență de peste 93.775”. Toată această frază, pe care au și subliniat-o ca să se vadă mai bine, este un mare fals: opisul a fost întocmit de ambele părți, iar numărul semnăturilor depuse a fost de 931.249, dintre care atestate de primari 825.624.

    Pentru noi lucrurile sunt destul de clare, mai trebuie doar să fie dovedite. Prin această manevră josnică s-a încercat tergiversarea procedurii, acreditarea ideii că semnăturile ar fi false, justificarea formulării unei plângeri penale, dar mai ales dosirea unui număr de semnături suficient de mare astfel încât totalul să scadă sub pragul de 500.000, iar Curtea Constituțională să respingă inițiativa pe motive de procedură. Ordinul a venit de sus, iar funcționarii l-au executat fără crâcnire, de teamă să nu-și piardă locurile de muncă. Din păcate pentru ei, dacă cineva va răspunde penal pentru aceste fapte, nu politicienii vor fi aceia. Există suspiciuni rezonabile de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și poate chiar sustragere sau distrugere de înscrisuri.

    Predarea documentelor la Curtea Constituțională, care trebuia să aibă loc joi, a fost amânată până luni. Motivul oficial ar fi necesitatea pregătirii unei camere în acest sens. Sau poate și-au dat seama că nu suntem fraieri și s-au hotărât să aducă înapoi semnăturile dosite ca să nu iasă și mai rău decât atât. Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că voi fi la fața locului pentru a verifica dacă absolut toate dosarele sunt în regulă și ajung acolo unde trebuie. Și ar fi bine să fie.

  • PSD pierde un președinte de consiliu județean. „N-a pupat inelul de Plumb”

    Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Daniel Comănescu, a fost exclus din PSD, sâmbătă, prin decizia Comitetului Executiv al PSD Dâmboviţa.Comănescu a fost „executat” pentru că era considerat „omul lui Adrian Țuțuianu”, fostu șef al PSD Dâmbovița, ajuns între timp la Pro România (partidul lui Ponta).Momentan, PSD pierde șefia Consiliului Județean Dâmbovița. Partidul lui Dragnea va încerca să-și pună alt om în această funcție, pe Alexandru Oprea, care a mai condus CJ Dâmbovița. Dar jocul e riscant: Țuțuianu are încă influență printre consilierii județeni ai PSD.Rovana Plumb, preşedintele interimar al PSD Dâmboviţa: „A fost prezentat un raport în ceea ce priveşte activitatea pe care a desfăşurat-o domnul Comănescu în calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Sunt foarte multe întârzieri (…). Au fost identificate disfuncţionalităţi, obiective care nu au fost realizate şi cu care noi am venit în faţa dâmboviţenilor în alegerile locale din 2016. Toate obiectivele acestea trebuia să fie continuate, o parte realizate. Nu a informat niciodată de când a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean organizaţia de partid prin BPJ, al cărui membru este, care sunt progresele înregistrate sau nu la nivelul Consiliului Judeţean. Acestea sunt o parte dintre motivele care au condus la luarea acestei hotărâri de către Comitetul Executiv”.Rovana Plumb a precizat că în data de 15 martie va avea loc Conferinţa extraordinară de alegeri în cadrul organizaţiei Dâmboviţa, la care vor fi prezenţi Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă.Întrebată dacă va candida la şefia organizaţiei PSD Dâmboviţa, Rovana Plumb a spus că va anunţa în timp util decizia sa.

    Adrian Țuțuianu, fostul șef al CJ Dâmbovița: „Domnul Comănescu n-a pupat inelul de Plumb, de aceea a fost exclus. PSD s-a transformat într-o SRL, pe care vor s-o falimenteze. Pe cei care văd și înțeleg asta îi aștept lângă mine”.

  • Liberalii austrieci sunt cu dinții în jugulara lui Tăriceanu: afară din ALDE european!

    Liberalii austrieci sunt cu dinții în jugulara lui Tăriceanu: afară din ALDE european!

    NEOS – Noua Austrie și Forumul Liberal, partielel liberale din Austria, insistă pentru excluderea ALDE România, partidul lui Călin Popescu Tăricean, din ALDE european. Noua solicitare a fost făcută la consiliul extraordinar care a avut loc sâmbătă la Berlin, au declarat pentru G4Media.ro surse politice.

    Lui Tăriceanu i se reproșează că partidul său nu a respectat recomadările Comisiei de la Veneția, deși liderul ALDE s-a angajat că le va transpune în legislația internă.

    O decizie ar urma să fie luată în iunie, deci după alegerile pentru Parlamentul European, însă nu este prima dată când în ALDE european se pune problema excluderii partidului lui Tăriceanu, fără a fi luată vreo măsură în acest sens.

    ”S-a discutat o oră, dar Hans Van Baalen, liderul ALDE care a condus ședința, avea tot interesul să treneze. Se va lua o decizie în iunie, e un pas în plus față de precedentul consiliu de la Madrid. Există un calendar, un proces în desfășurare, se tranșează în iunie”, au punctat sursele citate.

    Liberalii austrieci au mai cerut în august 2018 excluderea ALDE România din familia politică europeană la care este afiliat.

    După solicitarea austriecilor, în cursul anului trecut, au apărut noi criciti la adresa ALDE România din interiorul familiei politice europene din care face parte partidul lui Tăriceanu.

    Pe data de 25 septembrie, europarlamentarul olandez Matthijs van Miltenburg, membru al ALDE european, a povestit pe Twitter întâlnirea pe care grupul parlamentar a avut-o, cu ușile închise, cu președintele Senatului de la București: „Tăriceanu dă vina pe «statul paralel», pe serviciile secrete pentru toate deficiențele statului de drept din România. L-am întrebat ce măsuri intenționează să ia pentru a lupta împotriva corupției, a furtului și pentru dezvoltarea României”.

    La o oră distanță, a venit și ultimul tweet: „Niciun răspuns concret din partea dlui Tăriceanu. Doar perdele de fum”.

  • SUPER-FOTO: Emil Boc, șef de galerie pentru Simona Halep! Primarul Clujului bate toba la Ostrava

    Imagini spectaculoase surprinse de corespondentul Hotnews.ro la Ostrava, unde se disputa sfertul de finală Cehia – România, din Cupei Federației (corespondentul feminin al Cupei Davis).

    Victoria Simonei Halep și înfrângerea Mihaelei Buzărnescu au fost acompaniate de o galerie românească energică și zgomotoasă. Șef de galerie: Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca!

    Îmbrăcat în tricou galben, Emil Boc a bătut la tobă pe parcursul partidelor și a dat tonul scandărilor, în mijlocul suporterilor români. „Trebuie să facem tot ce se poate să le ajutăm pe fete”, a declarat Boc reporterului HotNews.ro.

    Emil Boc s-a apropiat de echipa de Fed Cup a României în meciurile pe care Simona Halep și colegele sale le-au disputat la Cluj-Napoca. În absența unei săli corespunzătoare, Bucureștiul a pierdut competiția cu Cluj-Napoca pentru găzduirea tenismenelor din echipa României.

    La Ostrava, în confruntarea dură cu Cehia, meciurile decisive (două la simplu și unul la dublu) se vor disputa mâine. Capul de afiș: Simona Halep – Karolina Pliskova, duelul dintre ocupantele locurilor 3 și 5 din clasamentul WTA, amândouă foste lidere mondiale.

  • Dan Barna îl va vota pe Iohannis la prezidențiale, cu excepția unei singure situații: finala cu Cioloș

    Președintele USR, Dan Barna, a fost pus într-o situație delicată la Digi 24, când a fost întrebat cu cine ar vota în turul 2 la alegerile prezidențiale, dacă finala ar fi Iohannis – Cioloș. Barna a răspuns însă fără să ezite.

    Reporter: La alegerile prezidențiale, domnule Barna, cu cine ați vota la turul 2: Cioloș sau Iohannis?

    Dan Barna: Dacă vom ajunge la situația respectivă și Dacian Cioloş va fi candidatul alianței USR-PLUS, voi vota cu Dacian Cioloş. Dacă vom ajunge în altă secvență, în care ar fi Klaus Iohannis și alt candidat, voi vota cu Iohannis, e evident. Dar asta în secvența… construim un scenariu acum, în care Dacian Cioloș va decide să candideze din partea alianței și va avea susținerea USR și PLUS.