Afaceristul milionar Dumitru Puzdrea, fost deputat PRM și PNL, a fost găsit mort în casă de soția sa, miercuri, 28 iunie. Soția sa a sunat la 112, iar Poliţia a deschis dosar penal pentru moarte suspectă. Criminaliștii au făcut verificări la fața locului.
Potrivit unor surse judiciare, Dumitru Puzdrea (80 de ani) avea probleme medicale.
Poliția Capitalei a comunicat: „La data de 28 iunie 2023, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 2 au fost sesizați, prin 112, cu privire la faptul că într-o locuință din Sectorul 1 se află o persoană decedată. La fața locului s-au deplasat polițiștii, precum și un echipaj medical care a constatat decesul persoanei. În vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care s-a produs decesul, cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul Omoruri. Trupul neînsuflețit urmează a fi transportat la INML în vederea efectuării necropsiei”.
Dumitru Puzdrea s-a născut pe 17 octombrie 1942 în comuna Turburea, județul Gorj. Acesta a avut două mandate de deputat de Neamț, între anii 2000 și 2008, din partea Partidului România Mare (PRM) și ulteiror a Partidului Național Liberal (PNL).
A generat un mare scandal imobiliar
Spre sfârșitul anilor ’90, Dumitru Puzdrea a fost implicat într-un scandal imobiliar răsunător. El a construit ilegal, fără autorizație de construcție, un complex comercial aproape de Casa Presei Libere din București, pe un teren care aparținea Primăriei.
Scheletul construcției poate fi văzut și astăzi, „la roșu”. El a făcut obiectul primului mare scandal de corupție care viza executarea unor lucrări fără autorizație.
Cazul a fost intens mediatizat și a condus la modificarea legislației privind emiterea autorizațiilor în construcții (Legea 50/1991) în sensul introducerii răspunderii penale pentru cei care realizează lucrări fără avizele emise de către autorități.
În cazul Puzdrea a existat un proces, instanța a decis că blocul de 5 etaje este construit ilegal și a dispus demolarea lui, însă ulterior lucrurile au fost blocate, totul s-a mușamalizat. Construcția a rămas în picioare, iar proprietarul ei a fost preluat de Corneliu Vadim Tudor și făcut deputat pe lista PRM, iar ulterior preluat de PNL.
Blocul ilegal al lui Dumitru Puzdrea
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Încă o plecare din AUR, la nivel parlamentar: senatoarea Rodica Boancă, vicelider al Grupului parlamentar al partidului său, a anunțat în plenul Senatului că demisionează din AUR, motivând a fost încălcată promisiunea „fără traseişti, fără securişti, fără masoni”.
Rodica Boancă (41 de ani) a făcut anunțul la microfonul Senatului: „Vă informez că mi-am dat demisia din grupul parlamentar AUR din cauza încălcării regulii «fără traseişti, fără securişti, fără masoni». Am intrat în AUR pentru o politică nouă. Acum, fiind pus pe tavă Sistemului, mă văd obligată să-mi dau demisia de onoare. Rămân senator independent, neafilit, în luptă cu Sistemul. Dumnezeu să apere România!”.
Ulterior, la televiziuni, Rodica Boancă l-a acuzat pe președintele partidului că „a transformat AUR într-un partid al Sistemului” și că „se ascunde, fuge de responsabilitate, fuge de oameni”, de aceea n-a putut să discute cu el înainte de a-și anunța demisia.
Senatoarea Rodica Boancă spune că George Simion a umplut partidul de traseiști, „veniți de la Pro România, ALDE, PMP, PSD”, dar și de „masoni” și „securiști”.
„A promis că aducem oameni noi în politică, dar de o vreme aduce doar oameni vechi, care au eșuat în alte partide”, a mai spus Rodica Boancă.
Fosta senatoare AUR, devenită neafiliată, a pronunțat și două nume de achiziții neinspirate – „traseista” Ramona Ioana Bruynseels (venită de la PUSL, partidulețul lui Dan Voiculescu) și „securistul” Mugur Mihăescu (fost informator al Securității comuniste).
Aleasă în 2020 în județul Ialomița și aflată la primul mandat, Rodica Boancă era vicelider al Grupului AUR din Senat și făcea parte din Grupul parlamentar de prietenie cu Malayezia.
Rodica Boancă pe vremea când îl admira pe George Simion
AUR și-a pierdut mai mult de un sfert din parlamentari (12 din 47)
În urma alegerilor din decembrie 2020, în care a obținut 9,17% la senat și 9,08% la Camera Deputaților, AUR s-a ales cu 47 de parlamentari (14 senatori și 33 de deputați).
După doi ani și jumătate, 12 dintre aceștia nu se mai află în AUR:
9 deputați – Francisc Tobă, Mihai Lasca, Dănuț Aelenei, Ciprian Ciubuc, Lucian Fedorov, Dumitru Focșa, Anamaria Gavrilă, Nicolae Roman, Daniel Rusu.
Așadar, AUR și-a pierdut 25,53% dintre parlamentari (12 din 47). Grupul său din Senat a pierdut 21,42% (3 din 14), iar cel din Camera Deputaților s-a subțiat cu 27,27% (9 din 33).
Demisonarii sau exclușii din AUR reprezintă 2,57% din componența totală a Parlamentului (12 din 466). Pe Camere: 2,20% din Senat (3 din 136), respectiv 2,72% din Camera Deputaților (9 din 330).
Prima „împuținare” a Grupului parlamentar al AUR s-a produs prin excluderea senatoarei Diana Iovanovici-Șoșoacă.
Mihai Lasca a fost exclus ca urmare a dezvăluirii faptelor sale penale, de tip interlop, iar Francisc Tobă pentru că a aflat și conducerea prtidului, cu întârziere, despre ororile acestuia în masacrul de la Sibiu, din decembrie 1989, când era ofițer de armată.
Soții Evdochia Aelenei (senatoare) și Dănuț Aelenei (deputat), din Năvodari, au părăsit partidul în urma unui scandal cu acuzații la adresa președintelui George Simion.
Constănțeanul Dumitru Focșa a fost exclus din AUR ca urmare a bătăilor pe care fostul marinar i le aplica soției sale, care de altfel l-a și părăsit.
Deși este reprezentat în Parlament, AUR nu are numărul necesar de semnături pentru a depune moțiuni în niciuna dintre cele două Camere ale Parlamentului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Decizie dură a UEFA: forul fotbalistic european a exclus din Conference League (C3) formația spaniolă Osasuna, din orașul basc Pamplona. Motivul: implicarea într-un scandal cu trucări de meciuri în urmă cu 10 ani (în 2013). Beneficiara deciziei UEFA este o altă formație din Țara Bascilor, Athletic Bilbao, clasată pe locul 8 în La Liga (o poziție sub Osasuna).
În sezonul 2022–2023, Osasuna – echipă din orașul basc Pamplona (200.000 de locuitori) – s-a clasat pe locul 7 (din 20), înaintea unei mult mai cunoscute formații din aceeași Țară a Bascilor, Athletic Bilbao, reprezentanta unui oraș de 346.000 de locuitori. Osasuna a depășit însă și alte nume mari din fotbalul spaniol: FC Sevilla (locul 12) și Valencia (locul 16), andaluzii fiind chiar câștigătorii din acest an ai Ligii Europa (C2) și, prin urmare, participanți în ediția viitoare a Ligii Campionilor (C1).
Mai mult, Osasuna s-a calificat și în finala Copei del Rey (Cupa Regelui, așa cum este numită Cupa Spaniei), pierzând la limită, 1-2, în fața lui Real Madrid.
CLASAMENT: Top 8 din La Liga, ediția 2022–2023
Atac la UEFA: „Puternici cu cei slabi, slabi cu cei puternici”
Locul 7 în La Liga le-a adus celor de la Osasuna calificarea în Conference League, fiind ultima poziție din Spania care duce în cupele europene.
Vineri, bascii au primit însă o veste foarte proastă: Osasuna a fost exclusă din Conference League, ediția 2023–2024, din cauza unui scandal cu trucări de meciuri din anul 2013.
Informația a fost confirmată și pe site-ul oficial al clubului din Pamplona, care a emis un comunicat oficial, condamnând decizia UEFA.
În comunicatul clubului Osasuna se arată: „Puternici cu cei slabi, slabi cu cei puternici. UEFA nu a vrut să țină cont de deciziile luate de tribunalele din Spania, care au spus că Osasuna a fost victima unei diversiuni a foștilor directori. În opinia noastră, mesajul transmis de UEFA este, fără dubiu, împotriva fotbalului. Investigația UEFA se focusează pe ceva ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă, care s-a vindecat și a lăsat în spate problemele între timp. Cei care nu pot face diferența între un lucru care a fost în 2013–2014 și prezent au o problemă”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cazul de violență din Televiziunea Română, cu Marian Olaianos în rol de agresor și Nadine Vlădescu în rol de victimă, se limpezește tot mai mult. Înregistrarea video a agresiunii din 17 octombrie 2022, de pe holul ce duce spre biroul directorului general a TVR, spulberă una dintre marile minciuni lansate de comentatorul sportiv, concediat între timp de televiziunea publică: „Nu am lovit-o”.
Cele 14 secunde sunt o probă zdrobitoare, la fel cele 22 de stop-cadre pe care le-am extras din filmare și pe care vi le prezentăm în succesiune cronologică.
17 octombrie 2022, ora 13.34. În Televiziunea Română se produce un moment care avea să zgduie instituția și să schimbe destinul unui comentator sportiv cu nume bine conturat: Marian Olaianos. În minutul fatidic, acesta s-a dezlănțuit cu brutalitate la adresa unei colege din TVR, angajată de mai puțin de un an, prin concurs, la Departamentul Cultură al televiziunii publice. Olaianos era vechi în TVR, venise în 1999 și părea că nu mai pleacă până la vârsta pensionării. Dar câteva episoade violente, pe fundalul unei relații amoroase extraconjugale, au pus capăt brutal carierei sale în TVR.
VIDEO: Cele 14 secunde care spulberă minciunile lui Olaianos
La început, Olaianos a negat existența oricărei agresiuni la adresa colegei de la Cultură, cu care se angajase să lucreze câteva subiecte interdepartamentale. Ea zicea că a fost bătută, el spunea că nici vorbă, e doar rodul imaginației ei. Până în ziua când s-a aflat că un moment violent a fost înregistrat de o cameră de supraveghere din corpul de clădire în care se află birourile conducerii TVR.
La sesizarea jurnalistei agresate, Comisia de Disciplină a dispus vizionarea imaginilor de pe camera de supraveghere. Și s-a lămurit: Nadine Vlădescu avea dreptate, Marian Olaianos mințea.
Imaginile video au rămas în interiorul TVR și la dosarele penale deschise ca urmare a plângerilor făcute de cele două părți (Olaianos a contraatacat preventiv, deși știa că acuzația sa – „hărțuire sexuală” – e caraghioasă). Până azi, când înregistrarea de 14 secunde a fost difuzată pe site-ul Libertatea.ro.
În imagini se vede clar cum Olaianos o „abordează” pe Nadine Vlădescu: orbit de furie, îi pune mâinile în gât, o ridică de la sol și o trântește de un perete. Totul s-a întâmplat în apropierea scării ce duce spre birourile conducerii TVR, la etajul 1.
VIDEO: Înregistrarea din TVR, cu câteva stop-cadre relevante
Insistența lui Nadine Vlădescu de a discuta cu Marian Olaianos, vizibilă în imagini, era dată de exasperarea că vedeta de la Sport o ducea cu vorba de mai mult timp, punându-i în pericol realizarea materialelor la care el se angajase să colaboreze. În plus, ea îl întreba, nedumerită, „de ce se poartă așa” (adică violent și neprofesionist).
După ce o strânge de gât, cu mâinile aproape strangulând-o, și o izbește puternic de perete, Olaianos țâșnește pe scări, spre biroul directorului general, dar după ce escaladează câteva trepte, se oprește brusc și începe să coboare. Răzgândirea lui pare a avea legătură cu faptul că, la un moment dat, pare a fi sesizat prezența camerei de supraveghere. El se uită câteva clipe fix în cameră, apoi face cale-ntoarsă. Din acel moment, se transformă subit, renunță la agresivitate și iese din clădire împreună cu partenera sa, pe ușa pe care intraseră.
În urmă rămânea însă camera-martor care avea să pulverizeze minciunile vedetei de la TVR Sport.
Agresiunea în 22 de imagini
FOTO 1: Marian Olaianos intră în clădirea conducerii TVR, iar Nadine Vlădescu îl urmează îndeaproape.
FOTO 2: Olaianos pare iritat de insistența cu care Vlădescu îl întreabă „de ce se comportă așa” și când are de gând să ajute la realizarea emisiunilor convenite.
FOTO 3: Olaianos se întoarce brusc spre Vlădescu, adoptând o poziție amenințătoare.
FOTO 4: Ofenisv, Olaianos o împinge pe Vlădescu.
FOTO 5: … îi pune mâinile în gât (ea pare paralizată, încă nu sesizează pericolul)…
FOTO 6: … o scutură zdravăn și o împinge în spate…
FOTO 7: … se dezlănțuie ca o fiară, cu toată forța, asupra colegei și partenerei sale…
FOTO 8: Piciorul ridicat de la sol al lui Olaianos (stângul) arată elanul acestuia, energia cu care-și atacă victima. Piciorul ridicat de la sol al Nadinei (dreptul) arată faptul că, prinsă în „menghina” agresorului său, e ridicată în aer.
FOTO 9: Olaianos o împinge pe Vlădescu după colțul zidului, înghesuind-o într-un ungher.
FOTO 10: Nadine Vlădescu nu se mai vede, camera mai surprinde doar atacul vijelios al lui Olaianos. Victima e pusă cu spatele la zid.
FOTO 11: Olaianos și-a făcut treaba, Vlădescu și-a primit lecția. Agresorul se întoarce din nou spre scările care duc la conducerea TVR.
FOTO 12: Olaianos pleacă hotărât, Vlădescu nu-și revine din șoc.
FOTO 13: Nadine Vlădescu se ține cu mâna de gât, după ce a simțit că nu mai are aer.
FOTO 14: Olaianos îi spune să plece, că nu-i dă el socoteală.
FOTO 15: Olaianos urcă din nou scările, Vlădescu e cu mâna tot la gât, verifică dacă nu are vreo fractură…
FOTO 16: Urcă Olaianos, urcă și Vlădescu – „hai să mergem împreună la conducere, să spunem ce mi-ai făcut”.
FOTO 17: Olaianos se uită direct în cameră – se pare că a văzut-o…
FOTO 18: Brusc, devine mai conciliant, renunță la atitudinea amenințătoare.
FOTO 19: Nadine Vlădescu îi spune că o dor gâtul și capul, îl întreabă de ce a făcut asta.
FOTO 20: Nadine se teme să nu fie lovită din nou. Cu mâna stângă se ține de cap, cu dreapta schițează un gest de autoapărare.
FOTO 21: Cei doi discută în contradictoriu, dar Olaianos s-a hotărât: părăsește clădirea, nu mai urcă la conducerea TVR
FOTO 22: Cei doi se îndreaptă spre ușa pe care au venit.
Scurt istoric
* Înfiripată la începutul lunii august 2022, relația dintre Marian Olaianos (de la Redacția Sport a TVR) și Nadine Vlădescu (de la Departamentul Cultură) a evoluat rapid pe plan amoros, dar a degenerat la fel de rapid din cauza agresivității permanente a celui care a inițiat-o. Olaianos (48 de ani) era căsătorit și avea doi copii, Vlădescu (în jur de 40 de ani) ieșise din altă relație și nu avea niciun fel de obligații.
* Momentul surprins de camera de supraveghere este doar un episod din lungul șir de violențe la care Olaianos și-a supus colega de serviciu și partenera de amor. Multe altele au avut loc în biroul comentatorului sportiv, pe alte holuri ale TVR și în afara instituției.
* Pe 2 noiembrie 2022, Nadine Vlădescu l-a reclamat pe Marian Olaianos conducerii TVR pentru agresiune fizică și verbală asupra sa.
* Vlădescu a recunoscut că ei se aflau într-o relație amoroasă, dar care între timp devenise „toxică”. Olaianos a mințit, susținând că a fost vorba doar de un flirt. Episoadele consumate între cei doi, demonstrate prin schimburile de mesaje, demonstrează contrariul.
* Printr-o decizie rapidă, conducerea TVR l-a exclus pe Olaianos din echipa de comentatori pentru Campionatul Mondial de fotbal din Qatar, cu o săptămână înaintea plecării la turneul final.
* După 4 luni de anchetă internă și de tergiversăti din partea agresorului (care a înlănțuit mai multe concedii de odihnă și medicale), Comisia de Disciplină a TVR a apreciat că „sunt dovedite actele de agresiune fizică și verbală împotriva jurnalistei Nadine Vlădescu” și a propus concedierea lui Olaianos.
* Pe 9 martie 2023, directorul general al TVR, Dan Turturică, a dat curs recomandării făcute de Comisia de Disciplină și l-a concediat pe Olaianos.
* Nadine Vlădescu și Marian Olaianos au depus plângeri penale unul împotriva celuilalt. În ancheta procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, Olaianos a căpătat statutul de suspect, ceea ce nu e cazul victimei sale. De altfel, și Comisia de Disciplină a TVR a infirmat acuzațiile de „agresiune sexuală” lansate de Olaianos la adresa acesteia. Conform Raportului întocmit de Comisie, în cazul comentatorului sportiv nu poate fi vorba de „legitimă apărare”, pentru că nu l-a „atacat”, „agresat” sau „hărțuit” nimeni.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Palmaresul infracțional al lui Maricel Păcuraru, patronul televiziunii de orientare anti-europeană Realitatea Plus, este bogat și se întinde peste mai bine de trei decenii. Mogulul media a fost precoce în încălcarea legii: în 1991-1992, la vârsta de 26 de ani, a stat în arest timp de 9 luni fiindcă a emis un CEC fără acoperire.
Pentru a nu efectua și restul de pedeapsă, în 1999, Păcuraru s-a adresat președintelui Emil Constantinescu, cerându-i grațierea. Suprinzător, solicitarea i-a fost aprobată, deși între timp se căpătuise cu un nou dosar penal: în 1996 fusese trimis în judecată sub acuzațiile de bancrută frauduloasă și instigare la săvârșirea infracțiunii de fals.
În cererea de grațiere, Maricel Păcuraru a invocat, printre altele, faptul că are trei copii de crescut. Printre ei se număra și Alexandra Păcuraru, actuala vedetă-de-carton a televiziunii de familie Realitatea Plus. Pe atunci, fiica intractorului gălățean avea 11 ani.
Momentul 1999 pare s-o fi marcat-o pe Alexandra Păcuraru, care vorbește deseori în emisiunea sa despre „statul paralel” care i-ar fi condamnat tatăl „nevinovat”. Ea face trimitere și la cei aproape trei ani în care Maricel Păcuraru a stat după gratii în 2014-2017, pentru fraudarea Poștei Române. Episodul a marcat-o, deși nu mai era minoră – avea 26-29 de ani.
Grațierea din 1999 rămâne o pată neagră pe mandatul de președinte al lui Emil Constantinescu, care a grațiat persoana nepotrivită: Maricel Păcuraru nu doar că nu s-a „îndreptat”, ci și-a îmbogățit spectaculos palmaresul infracțional. Mai mult, el a făcut apologia infracțiunii, adresându-se unor parteneri de afaceri, în 2020, astfel: „Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi, înseamnă că e prost. Nu are ce căuta în business!”.
Afaceristul Maricel Păcuraru (57 de ani), care-și folosește televiziunea – Realitatea Plus – pentru campanii de intimidare a demnitarilor care nu-i susțin afacerea cu gunoaie Romprest (Clotlde Armand la Sectorul 1, Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor), are un episod biografic care se intersectează cu președintele României din perioada 2016-2020, Emil Constantinescu.
Maricel Păcuraru fost condamnat penal la începutul anilor ’90, pentru înșelăciune și falsificare de monede sau alte valori. În 1991, pe când avea 26 de ani, Păcuraru a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare. A stat însă după gratii doar 9 luni, în perioada 8 octombrie 1991 – 16 iulie 1992. Prin mila președintelui Emil Constantinescu, celelalte 15 luni n-au mai fost executate niciodată.
1999: Grațiat de 23 august
În 1999, Păcuraru a fost grațiat de executarea restului de pedeapsă pentru că avea trei copii minori și a dat banii înapoi.
Concret, prin decretul nr. 292 din 23 august 1999 privind acordarea unor grațieri individuale, emis de președintele de atunci al României, Emil Constantinescu, omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost grațiat pentru „restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată”. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 405 din 25 august 1999.
Potrivit unor clarificări pe care Ministerul Justiției le-a acordat ziarului „Ziua” la acea dată, grațierea lui Maricel Păcuraru s-a făcut pe motiv că individul:
a săvârșit fapta în 1991, când avea doar 26 de ani;
avea trei copii minori de crescut;
a achitat prejudiciul;
a executat mai mult de o treime din pedeapsă;
nu avea antecedente penale.
Ministerul Justiției în 1999: “Avizul pozitiv dat de Direcția de profil din Ministerul Justiției a avut la bază următoarele argumente: prejudiciul creat a fost acoperit în intregime la datele de 2 octombrie și 11 octombrie 1991, prin virarea sumelor de către bancă din disponibilitățile create în contul SC MONDIALA SRL Galați; petiționarul a executat mai mult de o treime din pedeapsă; petiționarul avea în întreținere patru copii minori; petiționarul a săvârșit fapta în anul 1991, la vârsta de 26 de ani; nu avea antecedente penale. Aceste aspecte au fost considerate de natură să motiveze acordarea unui aviz pozitiv”.
Abonat la dosare penale
În 1991, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe Maricel Păcuraru la 2 ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și falsificare de monede sau alte valori. El a produs un prejudiciu de 7,6 milioane de lei, emițând un CEC fără acoperire firmei TOMISTEX din Constanța, în schimbul căruia a ridicat diferite mărfuri.
Sentința a rămas definitivă și irevocabilă în urma Deciziei penale nr. 45 din 9 octombrie 1998 a Curții Supreme de Justiție.
Din această pedeapsă, Păcuraru a executat numai 9 luni de arest, în perioada 8 octombrie 1991 – 16 iulie 1992.
Restul de pedepsă nu a mai fost executată, întrucât Maricel Pacuraru i-a scris în 1999 președintelui Emil Constantinescu, rugându-l să-l grațieze. În acel moment, Păcuraru avea 33 de ani.
El i-a trimis președintelui Constantinescu două scrisori. Prima dintre ele, expediată în ianuarie 1999, nu a avut succes, fiind respinsă de consilierul Mihai Baca din Ministerul Justiției pe motiv că fapta acestuia este deosebit de periculoasă.
Pentru a nu ajunge din nouă după gratii, Păcuraru i-a trimis lui Emil Constantinescu, patru luni mai târziu (în mai 1999), o nouă cerere de grațiere. În cuprinsul acesteia, afaceristul din Galați invoca faptul că ar fi grav bolnav, că s-a „îndreptat” și că ar avea o situație familială și materială precară (doi copii minori din prima căsătorie rămași fără îngrijire, plus un alt copil dintr-o altă relație).
Al doilea demers al lui Păcuraru a fost cu noroc: Silvia Burlacu, consilier în Ministerul Justiției, a propus grațierea restului de pedeapsă rămas neexecutat, cu o motivare ciudată: „Fapta comisă de acesta a fost cauzată de blocajul financiar real”.
În cererea adresată președintelui Emil Constantinescu, în care susținea că „s-a îndreptat”, Maricel Pacuraru s-a indreptat, Maricel Păcuraru a omis o informație esențială: aceea că, pe lângă dosarul din 1991, a mai fost trimis în judecată și într-un alt dosar, în noiembrie 1996! Prin rechizitoriul nr. 96/P/1996, semnat de procurorul Dan Apostol de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Păcuraru era acuzat de săvârșirea infracțiunilor de bancrută frauduloasă, instigare la săvârșirea infracțiunii de fals, alături de alți complici, constând în 12 țepe date unor bănci, prejudiciul total fiind de 660 de milioane de lei vechi.
Conform Sfin.ro, Păcuraru a susținut inițial, în fața anchetatorilor, că cei 660 de milioane de lei ar fi fost folosiți la sponsorizarea Bisericii Martirilor din Timișoara. Ulterior, el q colabort cu anchetatorii, mărturisindu-le că banii luați din firmă i-ar fi dat ca mită unor oficiali înalți: Victor Opaschi (PDSR, consilier prezidențial al lui Ion Iliescu), Iulian Medrea (general de Poliție) și Bebe Ivanovici (deputat PDSR, șeful unei asociații de revoluționari).
Potrivit documentelor prezentate la acea vreme de cotidianul „Ziua”, dosarul lui Maricel Păcuraru a fost plimbat timp de trei ani pe la mai mulți procurori din Parchetul CSJ, pentru ca în final să fie clasat din „lipsă de probe”, după ce Păcuraru și-a retras subit autodenunțul.
2014: Condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, pentru fraudarea Poștei Române
Pe 3 noiembrie 2014, Maricel Păcuraru a fost condamnat de Curtea de Apel București la 4 ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani în dosarul „Poșta Română”. Aceeași pedeapsă a primit-o și fostul director general al Companiei Naționale Poşta Română (CNPR), Mihai Toader.
Deși era recidivist, Maricel Păcuraru a fost eliberat anticipat, ieșind din pușcărie în 2017, înainte de a-și ispăși întreaga pedeapsă.
Maricel Păcuraru şi Mihail Toader au fost trimişi în judecată pe 13 octombrie 2009, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DN), în legătură cu semnarea a 6 poliţie de asigurare, prin care Poșta Română a fost păgubită cu peste 14 milioane de lei (peste 4 milioane de euro).
În primă instanță, Maricel Păcurare fusese condamnat de Tribunalul București la 8 ani de închisoare, iar Mihai Toader la 6 ani. Au făcut recurs, iar pedepsele au fost reduse de Curtea de Apel București.
Toți ceilalți inculpați din dosar au primit pedepse cu executare.
Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave.
În acelaşi dosar, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată; spălare de bani şi evaziune fiscală.
Iulian Ditcov a fost cuzat de spălare de bani, iar Lucian Beşchea – de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în cursul anului 2006, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au iniţiat şi aprobat încheierea a 6 poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate. Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group, cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a 4.087.448,74 euro).
La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.
Totodată, conform procurorilor, Maricel Păcuraru a beneficiat de suma totală de 6.781.465 de lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 de lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni, a precizat DNA.
La rândul lor, Pintilie, Moisă şi Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare. Ulterior, au transferat banii, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a le ascunde originea ilicită.
De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 de lei, au mai arătat procurorii DNA.
Compania Naţională Poşta Română s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.048.370 de lei, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a constituit parte civilă cu suma de 8.983.353,56 lei.
În vederea recuperării acestui prejudiciu au fost luate măsuri asiguratorii faţă de bunurile mobile şi imobile ale lui Mihai Toader, Andrei Marinescu, Emanoil Lepădatu, Maricel Păcuraru, Lucian Beşchea, Daniela Moisă, Neculai Pintilie, precum şi asupra dreptului de proprietate indiviză asupra unui imobil din Bucureşti deţinut de Pronova.
2015: trimis în judecată pentru fraudarea Loteriei Române
În decembrie 2015, Maricel Păcuraru a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar, pentru spălare de bani. În acest caz, este vorba despre niște combinații care au fraudat Compania Națională Loteria Română. Patronul Realitatea Plus e acuzt că ar fi „albit”, prin acest circuit financiar, peste 20 de milioane de lei. Dosarul se află pe rolul Tribunalului București de peste 7 ani.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul premier italian Silvio Berlusconi a murit, luni, la spitalul San Raffaele din Milano. Liderul partidului Forza Italia și fondatorul grupului de presă Mediaset avea 86 de ani, iar de anul trecut era senator, renunțând la mandatul de europarlamentar.
Silvio Berlusconi a fost internat vineri în spitalul San Raffaele din Milano, la secția de Terapie intensivă, din cauza unei infecții pulmonare, scrie Corriere dela Sera.
După anunțul decesului, mai mulți membri ai familiei sale s-au deplasat luni dimineață la centrul medical.
Miliardarul şi magnatul media, care a făcut avere în domeniul televiziunii, a avut numeroase probleme de sănătate în ultimii ani. Penultima lui spitalizare la San Raffaele a fost mai lungă, Berlusconi fiind externat în luna aprilie.
Și în urmă cu doi ani, în aprilie 2021, politicianul-magnat a fost spitalizat mai mult de trei săptămâni, pentru „sechele generate de infecția cu Covid-19”, virus care l-a „lovit” în septembrie 2020.
Silvio Berlusconi a suferit o dificilă operaţie pe cord deschis în 2016, apoi o operaţie pentru ocluzie intestinală, în primăvara lui 2019.
A cântat pe vase de croazieră
Născut pe 29 septembrie 1936 la Milano, Berlusconi era copil în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La fel ca mulţi tineri din Milano, a fost evacuat şi a locuit cu mama sa într-un sat aflat la o anumită distanţă de oraş.
Tânărul Silvio Berlusconi cântând pe un vas de croazieră
Şi-a început cariera vânzând aspiratoare şi şi-a construit o reputaţie ca artist, cântând mai întâi în cluburi de noapte şi apoi pe vase de croazieră.
După ce a absolvit Universitatea din Milano în 1961, cu o diplomă în Drept, Berlusconi a devenit dezvoltator imobiliar. A înfiinţat Edilnord, o companie de construcţii, impunându-se ca dezvoltator de locuinţe rezidenţiale în jurul oraşului său natal Milano şi acumulând o avere considerabilă până în anii 1970.
Zece ani mai târziu, în 1974, a lansat o companie locală de televiziune prin cablu, Telemilano. Aceasta avea să se transforme în cel mai mare imperiu media din Italia, Mediaset, care controlează cele mai mari trei posturi de televiziune private din ţară.
În 1978 a lansat prima provocare directă la adresa monopolului naţional de televiziune. În 1980 a înfiinţat Canale 5, prima reţea comercială de televiziune din Italia, iar până la sfârşitul deceniului, posturile create de Berlusconi dominau undele radio italiene.
Berlusconi şi-a diversificat, de asemenea, afacerile, achiziţionând magazine, cinematografe, edituri şi echipa de fotbal AC Milan. Şi-a consolidat imperiul sub umbrela holdingului Fininvest, un vast conglomerat care a ajuns să controleze peste 150 de întreprinderi.
Prim-ministru 9 ani, deputat 19 ani, plus senator, europarlamentar, ministru interimar de 4 ori…
Fondator al partidului Forza Italia, Silvio Berlusconi a fost prim-ministru de trei ori (1994-1995, 2001-2006, 2008-2011), conducând Guvernul Italiei timp de 9 ani – record într-o politică italiană marcată de instabilitate.
A fost, pe rând, ministru interimar al Afacerilor Externe (2002), al Economiei și Finanțelor (2004), al Sănătății (2006) și al Dezvoltării Economice (2010).
Timp de 19 ani a fost deputat în Parlamentul de la Roma (2004-2013), dar a deținut și două scurte mandate de senator (2013, 2022-2023).
În 2019 a obținut un mandat de europarlamentar, la care a renunțat anul trecut, când a revenit în funcția de senator.
Înainte să fie şef de guvern, „Il Cavaliere” – cum i se spunea în Italia – a fost un prosper om de afaceri și un influent patron media. El a înfiinţat grupul de presă Fininvest (ulterior Mediaset), la care a fost principalul acţionar.
Conform revistei „Forbes”, Berlusconi era cel mai bogat om din Italia în 2002, cu o avere de 7,2 miliarde de dolari. În 2011, cu 7,8 miliarde de dolari, magnatul din Milano era plasat de celebra revistă pe locul 118 în lume.
Silvio Berlusconi a fost căsătorit de două ori: cu Carla Dall’Oglio (1965-1985) și Veronica Lario (1990-2010), căsniciile sale rezistând de fiecare dată câte 20 de ani.
Are 5 copii: Marina (57 de ani), Pier Silvio (54 de ani), Barbara (39 de ani), Eleonora (37 de ani) și Luigi (35 de ani). Primii doi copii i-a avut cu prima soție, iar ceilalți trei cu cea de-a doua soție.
Silvio Berlusconi alături de prima sa soție, Carla Dall’Oglio, și de cei doi copii ai lor, Marina și Pier Silvio
Anul trecut, la 85 de ani, Silvio Berlusconi a făcut o nuntă de pomină cu Marta Fascina, deputată a partidului său, Forza Italia, care avea de 32 de ani. Cununia civilă nu a avut însă loc, din cauza scandalului făcut de cei 5 copii ai lui Berlusconi, toți adulți, care nu voiau ca averea uriașă a tatălui lor, de peste 7 miliarde de dolari, să nu ajungă la soţia cu 53 de ani mai tânără.
Silvio Berlusconi și Marta Fascina
Scandaluri și probleme cu justiția. I-a pupat mâna lui Gaddafi, iar pe germanul Schulz l-a făcut „nazist”
A fost implicat în numeroase scandaluri, cele mai cunoscute fiind ”Rubygate” şi ”Bunga Bunga”.
A avut probleme și cu justiția. A fost condamnat pentru fraudă fiscală în „dosarul Mediaset”, fiindu-i interzisă și deţinerea unor funcţii publice. Interdicția i-a fost anulată însă câţiva ani mai târziu.
Mult mai grave au fost scandalurile sale din zona politică. În iulie 2003, la scurt timp după ce Italia a preluat – pentru 6 luni – președinția Uniunii Europene, prim-ministrul Silvio Berlusconi s-a adresat Parlamentului European. Criticat fiind de europarlamentarul german Martin Schulz (social-democrat), Berlusconi i s-a exprimat astfel: „Domnule Schulz, știu că un producător din Italia face un film despre lagărele de concentrare naziste. Vă propun pentru rolul șefului. Ați fi perfect”. Referirea la naziști a generat protestele majorității dintre cei 626 de eurodeputați, precum și o criză diplomatică între Italia și Germania.
La 10 martie 2010, numărându-se printre oaspeții summit-ului Ligii Arabe, Silvio Berlusconi, după o scurtă conversație cu dictatorul libian Muammar al-Gaddafi, i-a sărutat acestuia mâna, gest surprins de camerele de filmat. Autorul gestului era prim-ministrul în exercițiu al Italiei.
Berlusconi îi pupă mâna lui Gaddafi
Berlusconi a fost și victima unui incident violent. În decembrie 2009, în cursul unui miting electoral, el a fost atacat și grav rănit în față de către Massimo T., un bărbat de 42 de ani bolnav mintal. Agresorul s-a folosit de o statuetă, cu care i-a rupt nasul și doi dinți.
Berlusconi desfigurat de un nebun
În ciuda tuturor scandalurilor, a exceselor și problemelor cu justiția, Berlusconi şi-a păstrat influenţa în mediul politic italian. L-a ajutat și perioada în care a făcut istorie ca patron al clubului AC Milan, care a dominat fotbalul european timp de aproape un deceniu.
AC Milan în era Berlusconi: 8 titluri în Italia + 8 finale de Liga Campionilor, dintre care 5 câștigate
Pe 20 februarie 1986, Silvio Berlusconi a cumpărat clubul de fotbal AC Milan, salvându-l de la faliment. A investit sume mari de bani pentru aducerea unor jucători valoroși.
În 1988, AC Milan a devenit campioana Italiei, iar în anul următor a câștigat Cupa Campionilor Europeni (4-0 în finală cu Steaua București). Pe lângă numeroși fotbaliști italieni valoroși, la AC Milan evolua și celebra tripletă olandeză Gullit – Rijkaard – Van Basten.
Celebra tripletă olandeză a lui AC Milan: Ruud Gullit – Marco Van Basten – Frank Rijkaard
Berlusconi a continuat investițiile în fotbal, iar succesele au venit în număr mare. Cu Berlusconi patron, AC Milan a obținut 8 titluri de campioană a Italiei și a jucat 5 finale de Liga Campionilor (inclusiv în vechiul fotmat și sub vechea denumire, Cupa Campionilor Europeni), triumfând de 5 în fotbalul continental.
Finalele de Liga Campionilor jucate de AC Milan cu Berlusconi patron:
1989: AC Milan – Steaua București 4-0
1990: AC Milan – Benfica Lisabona 1-0
1993: Olympique Marseille – AC Milan 1-0
1994: AC Milan – Barcelona 4-0
1995: Ajax Amsterdam – AC Milan 1-0
2003: AC Milan – Juventus Torino 0-0 (3-2 la penalty-uri)
2005: Liverpool – AC Milan 3-3 (2-3 la penalty-uri)
2007: AC Milan – Liverpool 2-1
Dintre cele 7 Ligi ale Campionilor câștigate de AC Milan (doar Real Madrid are mai multe, 14), 5 au fost obținute în „era Berlusconi”. Celelalte două fuseseră adjudecate anterior, în 1963 (2-1 cu Benfica Lisabona) și 1969 (4-1 cu Ajax Amsterdam).
Berlusconi și cupele sale
Împreună cu producătorul și cântărețul de muzică pop Tony Renis, Berlusconi – de meserie, regizor de teatru și avocat – a fost și co-autor al imnului echipei din perioada 1988-2015.
AUDIO: Imnul lui AC Milan, compus de Silvio Berlusconi și Tony Renis
În aprilie 2017, după 31 de ani de patronat, Berlusconi a vândut clubul AC Milan către firma Rossoneri Sport Investment Lux, pentru suma totală de 830 de milioane de euro.
Prietenul lui Putin, dușmanul lui Zelenski. A pus în dificultate Guvernul Meloni, din care partidul său face parte
În ultimul an, Silvio Berlusconi a fost criticat dur din cauza poziţiei sale faţă de războiul din Ucraina. Devenit un fel de „șoșocar al Italiei”, fostul premier și-a demonstrat încă o dată relația strânsă cu Vladimir Putin în luna februarie a acestui an, când a pus Guvernul de la Roma într-o situație delicată pe plan internațional.
Berlusconi susţinea că vinovat de declanșarea conflictului militar este preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, nu dictatorul rus Vladimir Putin!
Referindu-se la întâlnirea pe care șefa Guvernului italian, Georgia Meloni, a avut-o la Bruxelles cu președintele Ucrainei, Silvio Berlusconi a spus: „Dacă eu aş mai fi fost prim-ministru, nu aş fi vorbit niciodată cu Zelenski, pentru că, aşa cum ştiţi, asistăm la devastarea ţării sale şi la uciderea soldaţilor şi a civililor săi. Pentru a obţine pacea, cred că domnul preşedinte al Statelor Unite ar trebui să vorbească cu Zelenski şi să-i spună: «La sfârşitul războiului vei avea la dispoziţie un Plan Marshall de 6, 7, 8 sau 9 miliarde de dolari pentru a reconstrui Ucraina, dar cu o condiţie, aceea ca mâine să ordoni încetarea focului, pentru că nu-ţi vom mai da alţi dolari şi nici alte arme». Numai aşa poate fi convins acest domn să ordone o încetare a focului”.
Guvernul condus de Georgia Meloni, și din care Forza Italia a lui Berlusconi face parte, s-a delimitat imediat de poziția ex-premierului octogenar, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE.
Senatoarea italiană Simona Malpezzi a scris pe Twitter: „Astăzi, (Berlusconi – n. red.) s-a plasat oficial de partea Rusiei lui Putin. Cu asemenea aliaţi în guvern, premierul (Georgia Meloni – n. red.) să nu se plângă de cum e tratată în UE”.
Berlusconi a avut mereu o relaţie apropiată cu Putin, cu care s-a întâlnit şi în peninsula Crimeea anexată de Rusia.
Vladimir Putin – Silvio Berlusconi
Înaintea alegerilor din septembrie 2022, care aveau să readucă partidul său la guvernare, Silvio Berlusconi a declarat că Putin „a fost împins de anturajul său politic” să lanseze invazia împotriva Ucrainei, pentru „a înlocui cu persoane decente” Guvernul preşedintelui Volodimir Zelenski.
Silvio Berlusconi a insistat: „O misiune a celor două republici proruse din Donbass s-a deplasat la Moscova, a vorbit cu toată lumea, la posturile de radio, cu presa, la televiziune, cu oamenii partidului (lui Putin – n. red.), cu miniştrii partidului, iar apoi a mers la el ca o delegaţie şi i-a spus: «Zelenski a intensificat atacurile forţelor ucrainene împotriva forţelor noastre şi a frontierelor noastre. Am ajuns acum la 16.000 de morţi. Vă rugăm să ne apăraţi, pentru că, dacă nu o faceţi, nu ştim ce se va întâmpla». Apoi, Putin a fost împins de populaţia rusă, de partidul său, de miniştrii săi să angajeze această operaţiune specială, aşa a fost numită la început, şi trupele ruse ar fi trebuit într-o săptămână să intre să cucerească Kievul, să înlocuiască Guvernul Zelenski cu un guvern cu persoane decente, iar după o săptămână să se întoarcă de acolo”.
Dar planul a eşuat, trupele ruse înregistrând pierderi grele după ce s-au lovit de rezistenţa înverşunată a armatei ucrainene, care între timp, după primele anexări ruse din 2014 (Crimeea și teritorii din Donbass), primise arme occidentale și fusese instruită de țări din NATO.
Eșecul rușilor în apropierea Kievului l-a întristat pe Berlusconi, care a murmurat: „Nu am înţeles de ce trupele ruse s-au răspândit în jurul Ucrainei, pentru că după părerea mea ele ar fi trebuit să se concentreze numai în jurul Kievului, să ia capitala”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A șaptea artă este reprezentată de industria cinematografică. Aceasta are o istorie de aproximativ 200 de ani, primele proiecții fiind realizate prin anii 1830. La început, filmele erau niște proiecții de cadre statice implementate pe o rolă de film și redate la viteza corespunzătoare, astfel încât creierul uman să perceapă mișcarea continuă. La început a fost filmul mut, ce era redat la 16 cadre pe secundă, apoi au apărut filmele sonore, care erau redate la 24 de cadre pe secundă.
Industria cinematografică a evoluat foarte mult în doar 200 de ani și s-a trecut de la filmul mut la adevărate realizări computerizate. În decursul anilor au existat numeroase curente cinematografice și treptate au apărut casele de producție din Europa și Statele Unite. Italia prefera filmele istorice, în timp ce Franța promova comediile, iar Germania a debutat cu melodramele.
Producția de filme comerciale a prins avânt la Hollywood în vremea Primului Război Mondial, perioadă în care producția de filme din Europa era în scădere. Așa au apărut filmele de comedie cu Charlie Chaplin, filmele de aventură cu Douglas sau melodramele cu Greta Garbo.
În decursul anilor, filmele au fost folosite cu scop politic, propagandistic, pentru promovarea unor ideologii ce țineau de rasă, castă socială sau pentru a promova diferite alte interese etc. Unele filme au dat startul unor curente sociale, iar altele au stat la baza unor modificări de mentalitate.
Filmele au fost condimentate cu efecte speciale, cu acțiuni petrecute în studiouri specializate de producție și au dus la scene fabricate, care cu greu ar putea fi redate în viața reală. Fie că vorbim de filme de acțiune, de aventură sau comedie, filmele de la Hollywood au ajuns la nivelul la care nu mai impresionează. E bine de conștientizat faptul că multe dintre scenariile și scenele prezentate în filme pot fi doar în filme.
Mai jos aveți o listă cu unele mituri despre vestite scene din filme. Acestea sunt doar creații ale unor regizori și scenariști, departe de realitate.
Averile nu se fac peste noapte
Prezentarea unor oameni de succes, care se îmbogățesc peste noapte, a creat multe probleme în realitate. Oamenii au impresia că ceea ce văd în filme pot pune în practică și în realitate. Filmele despre gambling și jocuri de cazino au o dramă inerentă, fiind despre riscuri. Faptul că vedeți în filme cum actorii principali se îmbogățesc în urma nor jocuri de masă sau ruletă nu înseamnă că se întâmplă și în realitate. Jucați prudent, responsabil și nu vă lăsați influențați de ce vedeți în filme!
Filme clasice (foto: unsplash.com)
Scenele de box
Filmele de box precum clasicul Rocky cu siguranță v-au făcut să deveniți fani Sylvester Stallone. Seria de filme Rocky prezintă scene de acțiune în care actorii se bat în ring și, cu toate că loviturile par a fi puternice, aceștia își revin imediat.
În viața reală, scenariile pot fi mult diferite. O persoană care a fost lovită cu pumnul poate suferi multe traume. Poate să-și piardă cunoștința, iar funcțiile cognitive pot fi afectate. Nu încercați să redați acasă scenele cu bătaie din filme!
Despre explozii
În numeroase filme de acțiune vedem scene cu explozii puternice, dar actorii principali par să nu fie afectați. Eroi precum James Bond și Jason Bourne sunt adesea văzuți mergând pe lângă o explozie puternică. Oare așa să fie și în viața reală?
Cu siguranță, lucrurile nu stau așa în viața reală. Exploziile de tip film necesită un exploziv precum TNT sau C-4. Astfel de materiale provoacă explozii atunci când se combină cu oxigenul. Când are loc deflagrația, suflul e foarte puternic încât aruncă în aer oameni, copaci, mașini, distrug clădiri și orice altceva se în cale.
Scenele cu hackeri
În multe filme de acțiune de la Hollywood am văzut și scene cu hackeri care au misiunea de a transmite viruși în toată lumea sau să preia controlul unor tehnologii aflate la distanță. Scenele sunt cu adevărat comice, pentru că, în realitate, un hacker nu are nevoie de echipamente extravagante. Hackingul în viața reală se referă la decodarea liniilor complexe de coduri, mai degrabă, decât a sistemelor cu detalii neconvenționale.
Resuscitarea
Este posibil ca Hollywood să nu fi făcut totul corect, mai ales când vine vorba de efectuarea unor tehnici de salvare a vieții, cum ar fi resuscitarea cardio-pulmonară, alias „CPR”. Vă amintiți scena de resuscitare din „The Hunger Games: Catching Fire”, în care Peeta este aruncată cu mare forță la pământ? Finnick începe imediat procedura de resuscitare cu respirații și compresii. În cele din urmă, Peeta ia o gură de aer și se ridică perfect.
În viața reală, CPR nu funcționează în toate cazurile. Majoritatea cazurilor de CPR pentru stop cardiac se dovedesc a fi nereușite. Potrivit experților, CPR nu repornește inima, ci este pur și simplu o modalitate de a menține sângele să curgă prin corpul victimei până când o echipă medicală de urgență sosește și preia controlul.
Și acest tip de tehnică de salvare a vieții poate fi întreprinsă doar de persoane instruite. În ciuda a ceea ce filmele vă fac să credeți, aproape 40% dintre victimele resuscitate au supraviețuit. Cu toate acestea, doar 10-20% vor se vor reface aproape complet cât să fie și externați.
Nu conduceți ca în filme!
Numeroase filme de la Hollywood prezintă scene impresionante cu mașini care gonesc prin orașe cu viteze amețitoare. Aici putem menționa seria Fast and Furious, Need for Speed, dar și altele.
Nu încercați așa ceva în viața reală! În primul rând, depășirea vitezei legale vă poate face să rămâneți fără permis și vă aduce o amendă usturătoare, în cel mai ”fericit caz”. În al doilea rând, puteți pune în pericol viața celorlalți participanți la trafic. Scenele din filme sunt regizate, realizate într-un cadru controlat. Viteza este principalul factor de producerea accidentelor pe drumurile din România.
Spionii din filme, doar actori
În numeroase filme vedem scene cu presupuși spioni care arată bine, sunt îmbrăcați elegant, conduc mașini scumpe și iau parte la tot felul de acțiuni periculoase.
În realitate, viața unui spion nu este atât de palpitantă. Spionii nu doresc să se facă remarcați, nu ies în evidență, nu au apucături extravagante și, de cele mai multe ori, au rolul de observatori.
Concluzii
Oricât am vrea să credem că ceea ce vedem în filme se poate și în realitate, adevărul e că sunt doar mituri. Este adevărat că imaginația unora nu are limite, dar ce se întâmplă în filme, rămâne în filme. Viața bate filmul de cele mai multe ori!
Lovitură de teatru în cazul “Marian Olaianos – TVR”: fostul angajat al Redacției Sport din televiziunea publică și-a retras cererea de chemare în judecată prin care solicita despăgubiri de 200.000 de euro pentru că n-a mai fost trimis să comenteze meciuri la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar! Asta confirmă că „bătăușul din TVR” a jucat la intimidare și pentru a-și confecționa imaginea de victim, când de fapt el era abuzatorul.
Marian Olaianos a șantajat și amenințat Televiziunea Română, conducerea acesteia și pe membrii Comisiei de disciplină care-i anchetau abaterile disciplinare. El și-a exhibat public, în mod obscen, pretențiile sale în instanță și procesele civile sau dosarele penale pe care le-a intentat împotriva celor din TVR. Acum se confirmă oficial că toate acestea aveau doar un scop șicanator și șantajist, fiind făcute „la intimidare”. Confirmarea a venit luna aceasta: înainte de înfățișarea din 12 mai, de la Tribunalul București, Olaianos și-a retras în mod surprinzător cererea de chemare în judecată a TVR, în procesul prin care contesta decizia de înlocuire a sa din delegația de comentatori pentru Campionatul Mondia de fotbal din Qatar!
Olaianos nici măcar nu s-a prezentat la tribunal pentru a-și susţine personal decizia, ci a acționat prin avocați. Retragerea acțiunii a fost făcută în ultimul moment, cu doar o zi înainte de prima înfățișare, tot în scop șicanator, pentru a ţine în șah Televiziunea Română cât mai mult. Asta arată care fuseseră din start scopurile sale: șantajarea TVR și manipularea opiniei publice cum că ar fi fost victima unor “repetate și imense abuzuri”.
Știind că nu are nicio șansă în instanță și pentru a nu mai pierde încă un proces împotriva TVR, după ordonanța președințială privind scoaterea sa de pe listele pentru Qatar (pierdută în luna noiembrie 2022), Olaianos s-a retras acțiunea pe ascuns, fără tam-tam-ul cu care anunțase depunerea ei în instanță. La momentul respectiv, în februarie 2023, el a făcut paradă cu cei 5.000 de euro pe lună pe care i-ar fi pierdut din contractul cu Betano, reziliat de agenția de pariuri în urma scandalului în care jurnalistul apărea ca agresor.
Pe rol se mai află procesul intentat de Marian Olaianos prin care contestă concedierea sa de la TVR ca urmare a unor abateri disciplinare grave. El și-a snopit în bătaie, chiar în televiziunea publică, o colegă de la Departamentul Cultură, Nadine Vlădescu, care – în urma insistențelor sale – i-a fost iubită timp de câteva luni.
„Abateri disciplinare foarte grave”
Marian Olaianos a primit decizia de concediere din partea conducerii TVR pe 9 martie 2023, când s-a prezentat în sfârșit la serviciu, după trei luni de tergiversări – nenumărate concedii de odihnă și medicale, plătite din banii publici, deși nu părea deloc în suferință, ba chiar mergea și comenta meciuri la Prima Sport.
Concedierea lui Olaianos s-a bazat pe o anchetă și un raport final riguroase ale Comisiei de disciplină din TVR, care l-a găsit vinovat de “abateri disciplinare foarte grave”. Violențele acestuia au fost dovedite clar prin imaginile surprinse de camerele de supraveghere din instituție, dar și prin certificatul medico-legal al lui Nadine Vlădescu.
Rămas fără loc de muncă și cu o imagine compromisă de faptele sale grave, Marian Olaianos are probleme și în plan penal. Există mai multe plângeri pe numele său, din partea fostei sale colege și iubite, ca urmare a agresiunilor repetate la care a supus-o și a acțiunilor sale de după agresiune, printre care și șantajul. Ca urmare a probatoriului consistent, Olaianos are șanse mari să se transforme rapid, sub aspect juridic, din făptuitor în suspect, apoi să fie trimis în judecată.
Violențe împotriva iubitei sale, în interiorul TVR
Faptele grave ale lui Olaianos au început în luna octombrie a anului trecut, când a agresat-o pe colega sa de serviciu, care la acea vreme îi era și iubită. El a lovit-o cu palmele, cu pumnii (chiar și într-un sân!), cu cheile peste față și în ochi, a strâns-o de gât și dat-o cu capul de pereți, într-un acces de sadism care l-a costat participarea la Campionatul Mondial din Qatar și ulterior concedierea de la TVR.
Nadine Vlădescu
Agresiunile asupra lui Nadine Vladescu au avut loc în biroul lui Marian Olaianos, cu ușa încuiată, apoi pe holurile TVR și în clădirea administrativă, de unde provin imaginile care au surprins strangularea. Filmarea respectivă arată clar faptul că Olaianos nu s-a aflat niciun moment “în legitimă apărare”, pentru că nu-l ataca nimeni. Nadine Vlădescu nu l-a atins și nu l-a provocat în niciun fel. În schimb, comentatorul de la Sport era pe “poziție de luptă” și a sărit la gâtul jurnalistei, ridicând-o parțial în aer (în secvențele stop-cadru se vede cum, din cauza forței cu care Olaianos o strânge de gât și o ridică pentru a o propulsa în perete, jurnalista se desprinde de la sol, cu care mai face contact doar pe vârfuri).
În timpul cercetării disciplinare, probele depuse la dosarul Comisiei de disciplină din TVR, printre care înregistrări și mesaje purtate post-agresiune între Marian Olaianos și victima sa, conțineau recunoașterile jurnalistului privind violențele, relația intimă, escapadele sale conjugale repetate.
Toate aceste probe au confirmat faptul că Olaianos a mințit conducerea TVR, pe membrii comisiei care investigau abaterile sale disciplinare, dar și pe colegii din TVR, presa și publicul. Minciunile au vizat atât propria persoană (“nu am lovit-o pe Nadine Vlădescu”), cât și pe victima sa („m-a hărțuit sexual”).
La momentul agresiunii, Olaianos și Nadine Vlădescu aveau o relație în curs, consimțită și pentru care jurnalistul însuși insistase foarte mult. El i-o prezentase drept „o poveste de iubire”, dar o transformase într-o relație în care încerca să-și transforme partenera într-o supusă care să-i îndeplinească toate condițiile și pretențiile, fie ele și aberante.
În plan profesional, Olaianos a sabotat toate proiectele la care, ca angajat al Redacției Sport din TVR, ar fi trebuit – și se angajase – să colaboreze cu colega sa de la Cultură, Nadine Vlădescu, pe câteva subiecte interdepartamentale. De altfel, chiar în ziua agresiunii, violența lui Olaianos a pornit de la faptul că el tergiversa proiectul la care promisese să colaboreze.
“Nu vrei să dormi două ore în brațele mele astăzi?”
După momentul agresiunii, Olaianos s-a comportat total lipsit de caracter față de victima sa. El nu și-a asumat nimic din situație: nici violența, nici relația sau situația foarte dificilă – fizic, emoțional, dar și profesional – pe care o crease pentru iubita sa.
Insensibil la apelurile victimei de a rezolva lucrurile în mod civilizat și discret și de a-și asuma faptele, Olaianos a intrat într-o spirală a autodistrugerii. Nadine Vlădescu i-a făcut plângere la Comisia de disciplină a TVR, reclamând violențele la care a fost supusă. Olaianos le-a negat, dar probele l-au contrazis.
Nadine Vlădescu nu a dorit să facă publică situația, încercând s-o rezolve împreună cu fostul partener și apoi în interiorul TVR, dar Olaianos a “erupt” în presă, prezentându-se drept “victimă” și “abuzat sexuat”. Ba mai mult, a făcut și plângeri penale. Pretinzându-se “disperat”, el a condus o amplă campanie de denigrare a fostei sale iubite – atât în TVR, cât și în presă – prin manipularea opiniei publice, cu scopul de a-și salva “reputația, imaginea și onoarea”, cu toate beneficiile aferente.
În încercarea sa manipulatoare – dar lipsită de succes – de a o convinge pe Nadine Vlădescu să-și retragă sesizarea adresată conducerii TVR, Olaianos a recurs la șantaj și amenințări, în același timp în care o bombarda pe aceasta cu propuneri amoroase și insistențe pentru continuarea relației intime (exemplu: “Nu vrei să dormi două ore în brațele mele astăzi?”). În timp ce-și ruga colega-iubită să-și retragă sesizarea, Olaianos o denigra în interiorul TVR și în presă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Gafa săptămânii îi aparține senatoarei Monica Anisie, fost ministru al Educației. Aceasta a produs luni un dezacord grosolan, chiar dacă avea de transmis de la tribuna Parlamentului un mesaj scurt, pe care-l citea de pe o coală de hârtei.
Monica Anisie (49 de ani) a fost ministru al Educației, din partea PNL, în Guvernul Orban (2019-2020). Promovată în Palatul Victoria de Ludovic Orban, ea s-a arătat destoinică în proba de oportunism, sărind în barca lui Florin Cîțu când s-a dat semnalul de la Cotroceni. Așa a ajuns în „Echipa Câștigătoare”, deși ea era deja pierzătoare: n-a avut loc în Guvernul Cîțu și nici, ulterior, în Guvernul Ciucă. Ea a rămas „doar” senatoare, președinta Comisiei de Învățământ din Camera superioară a Parlamentului.
În această calitate a luat cuvântul, luni, pentru a prezenta necesitatea adoptării legilor Educației. Și, ca să fie convingătoare – omul potrivit la locul potrivit! –, a făcut un nou dezacord grav, în linia celor care-i aduseseră celebritatea în mandatele de ministru.
Profesoară de limba română, Anisie a spus ferm – citind de pe o foaie! – că „aceste legi este despre viitor”! După o vreme a revenit apoi și și-a cerut scuze, dând vina pe „emoție și oboseală”, dar dezacordurile similare din trecut au trădat-o: pur și simplu, senatoarea ex-ministru este agramată!
Monica Anisie, la tribuna Senatului:„Este cel mai amplu proces de reașezare a sistemului de educație dupa 11 ani și probabil cel care va schimba mentalități. Și da, aceste legi este despre viitor, despre un viitor mai bun pe care cu toții ni-l dorim. Vă asigur că toate amendamentele adoptate de Comisia de Învățământ din Senat au fost centrate pe nevoile beneficiarilor acestor legi”.
VIDEO. Momentul penibil din Parlament
Ulterior, Monica Anisie a revenit cu scuze:„Așa cum am spus și mai devreme, mulțumesc pentru efortul depus de staff-ul Comisiei pentru Învățământ, am lucrat atâtea zile și nopți în această perioadă (…) Dați-mi voie să-mi cer scuze, dar mai devreme, de emoție, de oboseală, așa cum am spus, o săptămână am stat în Senat pe aceste legi… Vă rog să-mi dați voie să-mi cer scuze că am spus greșit mai devreme, atunci când m-am exprimat. Legile educației sunt despre viitor”.
2020: două dezacorduri în aceeași conferință de presă
De-a lungul vremii, Monica Anisie a făcut numeroase greșeli gramaticale. Două, într-o singură conferință de presă, pe 14 iunie 2020, pe tema evaluării naționale. Două dezacorduri jenante pentru o profesoară de limba tomână, cocoțată în funcția de ministru.
Primul:„Grădinițele, fie ele de stat sau particulare, trebuie să aibă aceste norme pe care Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii le va publica probabil mâine”.
Al doilea:„Profesorii pentru învățământ preșcolar, educatorii pot veni la aceste grădinițe de vară în afara salariului pe care îl primește de la Ministerul Educației. El va fi plătit diferit, de autoritatea publică locală”.
Monica Anisie
Cu altă ocazie, tot în pandemie, ministrul Anisie a explicat cum trebuie instalate panouri de „pepsiglas” (n-a nimerit „plexiglas”, dar s-au supărat cei de la „cocacolaglas”!). Reclamă mascată la o marcă de băuturi răcoritoare!
Dincolo de activitatea sa din Parlament, Monica Anisie predă limba și literatura română la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Decizie rușinoasă a cântărețului Marcel Pavel: a ales să cânte la concertul anarhiștilor pro-ruși de la Partidul Șor, cei care încearcă să dărâme guvernarea pro-europeană a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. „Cântăciosul” a avut parte de un moment penibil: s-a trezit că vorbește unei piețe goale.
Mitingul la care a acceptat să câte Marcel Pavel (63 de ani) s-a desfășuta duminică, 21 mai, în orașul Orhei, al 9-lea ca mărime din Republica Moldova. Orhei este situat la 48 de kilometri nord de Chișinău și are o populație de 21.000 de locuitori.
Tot duminică, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a avut loc Adunarea Naţională „Moldova Europeană”, convocată de președinta țării, Maia Sandu. Au participat peste 75.000 de oameni.
În schimb, la chemarea fugarului Ilan Șor (refugiat de câțiva ani în Israel, pe modelul Sebastian Ghiță / Belgrad), în centrul Orheiului s-au adunat câteva sute de inși. Lor s-a dus să le cânte Marcel Pavel, pe banii murdari ai infractorului Șor (cel care a pus la cale „furtul miliardului”, în scandalul care a zguduit Republica Moldova înainte de a veni la putere Maia Sandu).
VIDEO: Marcel Pavel și momentul penibil de la Orhei
Mesajele transmise la mitingul de la Orhei, organizat și plătit de Partidul Șor, au fost transmise mesaje pro-ruse, anti-UE, anti-NATO și anti-Maia Sandu. Pe Marcel Pavel nu l-a deranjat să cânte la o asemenea adunătură!
Atât la Orhei, cât și la Bălți și Comrat, manifestanții lui Șor au cerut organizarea unui referendum în cadrul căruia cetățenii țării să spună „încotro merge Republica Moldova: spre Vest sau Est”. Evident, ei aveau deja răspunsul: spre Est, adică spre Rusia. Marcel Pavel n-a avut nimic împotrivă.
Acesta a mai trăit un moment penibil: a ieșit pe scenă să cânte, dar nu prea avea cine să-l asculte. Piața era goală.
„Unde sunteți? De ce-ați plecat?”, a întrebat el disperat, deși banii lui Șor îi ajunseseră deja în cont. Și tot Marcel Pavel a răspuns, înainte de a cânta celor doi-trei bezmetici care mai rămăseseră la eveniment: „Probabil s-a vorbit prea mult și de aceea…”
Așa arăta piața din Orhei, văzut de pe scenă de Marcel Pavel
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
