Odă „suveranistă” după lansarea volumului-maculatură al generalului Gabriel Oprea. Autorul penibilei cântări: Marius Ghilezan, mercenarul care de vreo două decenii a susținut – contracost – toate cauzele murdare.
Lansarea cărții lui Gabriel Oprea – „Am refuzat sa-mi trădez țara!”, cu subtitlul „Demnitate pentru România” – a adunat un pluton de putiniști, miercurea trecută, la sediul Uniunii Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul”, sindicatul înființat și condus de „Generalul Izmană”.
Prezidiul a fost ocupat de Gabriel Oprea (65 de ani) și de cel ce i-a scris prefața – jurnalistul Ion Cristoiu (77 de ani), dar i s-a făcut loc și lui Nicolae Voiculeț (57 de ani) să cânte oleacă la nai.
În sală, la vedere, au stat doi foști jurnaliști: activista rusofilă Alexandra Păcuraru (acum, vicepreședintă AUR pe regiunea Dobrogea) și mercenarul Marius Ghilezan (propagandist cu simbrie în tabăra „suveranistă”, după ce a fost „furajat” masiv de PSD).
– Advertisement –
În primul rând s-a proțăpit și ÎPS Teodosie, arhiepiscopul cvasi-rusificat al Tomisului.
Sala a fost dominată de un portret al lui Mihai Viteazul, „patronul” sindicatului lui Oprea și personajul istoric din care-și trage „Izmană” vitejia (!!!). Dar au fost prezenți, printr-un panou, și alți eroi ai națiunii: Avram Iancu, Decebal, Burebista, Horea, Cloșca și Crișan… plus câteva „cașchete” de polițiști.
Generalul Oprea, încadrat de Cristoiu și Mihai Viteazul. Cefele din prim-plan le aparțin lui Teodosie și Alexandrei Păcuraru
Limba catifelată a lui Ghilezan
Cuvintele-cheie cu care se asociază Gabriel Oprea, în cartea cu pricina: onoare, demnitate, verticalitate. Plânge limba română…
– Advertisement –
Dacă vă îndoiți de calitățile Izmenarului, vă sare în ajutor Marius Ghilezan, autorul unei notițe rușinoase pe Facebook: „Gabriel Oprea – generalul care a refuzat să-și trădeze țara – o carte eveniment, o mărturie despre o lume deloc mântuită. Oameni frumoși la lansare. Patrioți, nu simbriași ai suveranismului. Puțini activi, plin de rezerviști”.
Așadar, Ghilezan preia cu voioșie predicatele mincinoase ale cărții și decretează: „Gabriel Oprea – generalul care a refuzat să-și trădeze țara”. Adânc!
Ghilezan ne dă, totuși, și trei vești înduioșătoare:
„oameni frumoși la lansare” – normal: Teodosie, Cristoiu, Voiculeț, Păcurărița și mai ales Oprea;
„patrioți, nu simbriași ai suveranismului” – e clar, a început răfuiala între „suveraniști”;
„puțini activi, plin de rezerviști” – adică pensionari speciali, unii pe la 50 de ani.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
În anii ’90, Ion Cristoiu dădea ora exactă în presa din România. În 2026, „maestrul din Găgești” acceptă rolul de lacheu al sinistrului și caraghiosului personaj Gabriel Oprea, supranumit „Generalul Izmană”. Amândoi se regăsesc într-un grup militaro-securist ce gravitează în jurul șarlatanului Călin Georgescu.
Lansarea cărții „Am refuzat sa-mi trădez țara!”, ce-l are ca autor pe generalul Gabriel Oprea (65 de ani), i-a dat ocazia jurnalistului Ion Cristoiu (77 de ani) să se afișeze în calitatea de lacheu al unui personaj detestabil.
Ion Cristoiu a scris prefața unui volum-maculatură, care, pe lângă titlul bombastic-caraghios, are și un subtitlu pe măsură: „Demnitate pentru România”.
Cartea are și un „Cuvânt înainte”, semnat de un alt general în rezervă – rusofilul Radu Theodoru, cel care anul trecut era anchetat pentru pregătirea unei lovituri de stat. Generalul Theodoru n-a venit însă la lansare, pentru că între timp – în decembrie 2025 – a fost trecut în rezervă și de Dumnezeu, la frumoasa vârstă de 101 ani și 10 luni.
– Advertisement –
Asistență georgistă: Cristoiu, Voiculeț, Ghilezan, ÎPS Teodosie, Alexandra Păcuraru
Lansarea volumului „Am refuzat să-mi trădez țara” a avut loc miercuri, 4 martie, de la ora 15.00, la sediul sindicatului înființat și condus de Gabriel Oprea – Uniunea Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul” (UMPMV) (strada Gheorghe Brătianu nr. 7, sector 1, București).
Pentru întărirea patriotismului celor prezenți a cântat la nai Nicolae Voiculeț – exaltatul extremist care, după o escală în AUR (și ratarea unei candidaturi), s-a refugiat cu totul în anturajul lui Călin Georgescu.
Reportajul omagial făcut de Realitatea Plus arată că printre cei prezenți la lansarea maculaturii lui Oprea s-au mai numărat:
– Advertisement –
ÎPS Teodosie – arhiepiscopul Tomisului;
Alexandra Păcuraru – fostă propagandistă TV de prime-time; în prezent, vicepreședintă AUR pentru regiunea Dobrogea; beizadeaua patronului de la Realitatea Plus, Maricel Păcuraru;
Marius Ghilezan – fost jurnalist; propagandist georgist, interzis în ultima vreme de la Realitatea Plus.
Cvintetul de coarde Cristoiu – Voiculeț – ÎPS Teodosie – Ghilezan – Alexandra Păcuraru, plus generalul dispărut Radu Theodoru, descrie perfect mocirla extremisto-putinistă în care se scaldă generalul în rezervă Gabriel Oprea în prezent.
VIDEO: Reportaj omagial marca Realitatea Plus, la lansarea cărții lui Oprea
Marș TV: „Fostul ministru al Apărării cu cele mai mari realizări în carieră”
O lecție de „pupincurism de presă” a oferit Realitatea Plus (Marș TV), care, în reportajul omagial realizat la sediul UMPMV, l-a descris pe generalul Oprea astfel: „fostul ministru al Apărării cu cele mai mari realizări în carieră”!
Articolul de pe Realitatea.net, cu titlul „Cartea «Am refuzat să-mi trădez țara!», lansată de generalul Gabriel Oprea. Ediție eveniment”, a completat ghiveciul propagandistic: „Generalul de 4 stele Gabriel Oprea a lansat o nouă carte, un nou volum de dezvăluiri din culisele puterii și relatări din timpul cât a servit țara din cele mai importante poziții din Guvern. Este vorba despre un volum de dezvăluiri cu numele «Am refuzat sa-mi trădez țara!», iar prefața volumului este scrisă de maestrul Ion Cristoiu”.
După un subtitlu generos – „Gabriel Oprea: «Din conștiință nu mi-am trădat țara!»” –, continuă tămâirea generalului: „Eveniment de excepție în Centrul Capitalei! Generalul de 4 stele, Gabriel Oprea a lansat noua sa carte «Am refuzat să-mi trădez țara!», o nouă ediție eveniment cu memorii și dezvăluiri din culisele puterii. Cartea este o continuare a confesiunilor din volumul «Dezvăluiri din sufrageria lui Oprea». Prefața cărții lansate este scrisă chiar de maestrul Ion Cristoiu. În aceeași carte, fostul ministru al Apărării cu cele mai mari realizări din carieră, vorbește în premieră despre cele mai controversate și importante evenimente în decursul timpului, cum ar fi grupul celor 33 și sufrageria, linșajul mediatic de tip intelligence sau vizita oficială în Statele Unite ale Americii”.
Gabriel Oprea, între ÎPS Teodosie și Alexandra Păcuraru
Oprea: „Onoarea nu se negociază”. Adânc!
Televiziunea de propagandă extremistă nu putea rata ocazia de a difuza și o declarație (de gâgă) a generalului-de-tinichea.
Gabriel Oprea:„Am scris aceste pagini pentru a fixa faptele așa cum au fost, confirmate de documente, de timp și de instanțe. Dintr-un singur motiv de conștiință: nu mi-am trădat țara. Au fost ani grei, ani în care s-a spus mult, s-a insinuat mult, s-a judecat mult. Dar adevărul are o singură calitate: rămâne. Cartea aceasta este dedicată militarilor și polițiștilor României, celor activi, celor în rezervă și în retragere. Onoarea nu se negociază. Nu caut validare, nu caut putere, nu caut revanșă. Caut doar ca faptele să fie așezate în ordinea lor firească”.
În schimb, Marius Ghilezan nu mai e agreat de familia Păcuraru, de aceea el doar s-a văzut în imagini, dar gândurile și le-a exprimat pe Facebook. Și ce mai gânduri!
Marius Ghilezan:„Gabriel Oprea – generalul care a refuzat să-și trădeze țara – o carte eveniment, o mărturie despre o lume deloc mântuită. Oameni frumoși la lansare. Patrioți, nu simbriași ai suveranismului. Puțini activi, plin de rezerviști”.
Ăl din față e Ghilezan. Așteaptă la rând, să ia autograf de la jeneral…
Mujahedinii lui Oprea l-au dat pe spate pe Cristoiu
În calitate de autor al prefeței, dar și de admirator al Generalului Izmană, Ion Cristoiu a și vorbit la lansarea cărții. „Maestrul găinii care naște pui vii” a spus: „Domnul Gabriel Oprea face o dezvăluire senzațională. Mă așteptam ca ea să producă un cutremur măcar politic. Și anume că, când era în conducerea României, din partea vicepreședintelui Biden a venit un sol care i-a cerut să aducă în România, să cazeze niște mujahedini, și domnia-sa a refuzat. Aceasta este și esența cărții”.
Episodul care l-a dat pe spate pe „maestrul din Găgești” e povestit de generalul Oprea într-un paragraf din carte, într-un registru de victimizare: l-au „făcut” americanii, ba chiar i-au înscenat și accidentul în care a murit polițist Gigină din suita sa!
Oprea scrie că, în 2015, în calitate de premier-interimar (după demisia lui Victor Ponta), a primit la Palatul Victoria un consilier al Administrației Obama, care i-a vorbit explicit și formal în numele vicepreședintelui Joe Biden.
Gabriel Oprea, în carte: „Solicitarea trimisă viza relocarea pe teritoriul României a 3.000 de membri ai organizației Mujahedin-e Khalk, împreună cu o parte dintre membrii familiilor acestora. Precizez clar și fără echivoc că poziția mea a fost și rămâne una profund pro-americană. Am participat, alături de președintele României, Traian Băsescu, la semnarea Parteriatului Strategic pentru secolul XXI, în Biroul Oval, în prezența președintelui SUA, Barack Obama. (…) Am analizat solicitarea exclusiv din perspectiva securității naționale. Concluzia mea a fost că acceptarea unei asemenea relocări ar fi creat vulnerabilități serioase, cu riscuri reale de destabilizare internă și de expunere la amenințări asimentrice, inclusiv de natură teroristă. Din acest motiv am refuzat solicitarea. Acest refuz a fost momentul de ruptură. A declanșat o operațiune de demolare publică de tip intelligence: linșaj mediatic, dosare politice, presiuni instituționale, demonizare continuă. În această cheie trebuie înțelese: accidentul ciudat, dosarele mizerabile, demonizarea familiei mele și izolarea politică forțată”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Adunarea Experților a reușit, totuși, să desemneze miercuri un succesor al răposatului ayatollah Ali Khamenei, ucis sâmbătă la Teheran, la vârsta de 86 de ani. Dar de frica bombardamentelor, ședința celor 88 de clerici-electori n-a mai avut loc într-o clădire sau într-o sală, ci a fost organizată în sistem online – fiecare din „bârlogul” lui.
Inițial, s-a răspândit vestea că Adunarea Experților a fost decimată de bombardarea, de către israelieni, a clădirii din orașul sfânt Qom (situat la 147 de kilometri sud-vest de Teheran) în care fusese programată, în secret, ședința de desemnare a celui de-al treilea ayatollah al Iranului, după Ruhollah Khomeini (1979-1989) și Ali Khamenei (1989-2026).
Dar curând lucrurile s-au lămurit: cei 88 de clerici-electori din Adunarea Experților – sau câți or fi fost – nu se aflau în clădirea respectivă, ci erau risipiți în diverse locații, pentru a nu fi nimiciți „en gros”. Ulterior, ei și-au votat online noul ayatollah.
Mojtaba Hosseini Khamenei (56 de ani) este al doilea fiu al lui Ali Khamenei, fostul lider suprem de la Teheran, ucis în atacul americano-israelian din dimineața de 28 februarie.
– Advertisement –
Mojtaba Khamenei a supraviețuit bombardamentului în care au murit tatăl său și familia, dar a fost decapitată și aproape toată conducerea Iranului.
Noul lider suprem n-a deținut funcții politice înalte, dar era foarte influent ”în culise”. Radical anti-occidental la fel ca tatăl său, este asociat cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), la presiunea cărora ar fi fost ales.
„Prințișorul” Mojtaba a fost sancționat de SUA încă din 2019
Alegerea fiului lui Ali Khamenei este considerată controversată, pentru că el însuși respingea ideea monarhiei ereditare. Dar situația poate fi considerată excepțională având în vedere că în atac au fost ucise inclusiv persoane care erau considerate posibili succesori ai liderului suprem al Iranului.
– Advertisement –
Și SUA îl considera pe Mojtaba Khamenei lider în Iran, de mai multă vreme. Departamentul Trezoreriei a impus sancțiuni împotriva sa în 2019 (când președinte era tot Donald Trump), spunând despre Khamenei-junior că-l reprezenta pe tatăl său „într-o capacitate oficială, deși nu a fost niciodată ales sau numit într-o funcție guvernamentală”, în afară de activitatea din biroul tatălui său.
„Liderul Suprem i-a delegat o parte din responsabilitățile sale de conducere lui Mojtaba Khamenei, care a lucrat îndeaproape cu comandantul Forței Qods a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC-QF) și cu Forța de Rezistență Basij pentru a promova ambțiile regionale destabilizatoare ale tatălui său și obiectivele interne represive”, nota Departamentul Trezoriei al SUA.
Iran International, publicație de opoziție din exil, arăta în 2023 că Mojtaba este liderul de facto al forțelor paramilitare IRGC și Basij, care au sarcina de a reprima orice voce de opoziție în interiorul regimului.
De asemenea, publicația dezvăluia un document referitor la o întâlnire tensionată între comandanți de rang înalt ai IRGC și clerici cu ayatollahul Ali Khamenei, în care rolul mult prea influent al fiului Mojtaba era pus sub semnul întrebării. Conform documentului, Khamenei-junior a fost apărat vehement de mulți comandanți puternici ai Gardienilor Revoluției, care l-au numit „un savant în știința militară”.
Deși nu avea o funcție oficială, Mojtaba avea un rol semnificativ în numirea și demiterea unor oficiali de rang înalt atât în Organizația de Informații a IRGC, cât și în Organizația de Protecție a Informațiilor a IRGC, două instituții formal separate și extrem de importante în funcționarea organizației.
Iran International mai arată că, în iulie 2022, o agenție de presă iraniană i-a atribuit lui Mojtaba Khamenei titlul de „Ayatollah”, fapt care a reaprins suspiciunile că el îi va succeda tatălui său ca lider suprem. Agenția a folosit titlul într-un anunț despre înscrierea lui Mojtaba Khamenei la cursul de teologie al seminarului din Qom, unde studia și preda.
„Moarte lui Mojtaba, ca să nu devină niciodată următorul lider!”
Mojtaba Hosseini Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969, în Mashhad (3,1 milioane de locuitori) – al doilea cel mai populat oraș iranian, după Teheran.
Mojtaba a crescut într-o perioadă în care tatăl său ajuta conducerea opoziției împotriva șahului Reza Pahlavi. În 1979, când șahul a fost alungat, Khameni-junior avea 10 ani.
În tinerețe, Mojtaba Khamenei s-a implicat ca luptător în războiul Iran–Irak (1980–1988), notează Reuters. Tânărul fiu al lui Ali Khamenei avea 19 ani în 1988, când tatăl său era președintele Iranului (în 1989 avea să devină ayatollah).
Soția lui Mojtaba Khamenei este fiica unui conservator radical proeminent: fostul președinte al Parlamentului, Gholamali Haddadadel. Împreună au trei copii.
Mojtaba Khamenei a jucat un rol important în alegerile prezidențialecontroversate din Iran din 2005 și 2009, sprijinindu-l pe Mahmoud Ahmadinejad. Scrutinul a fost marcat de acuzații de fraudă electorală și proteste masive, iar Mojtaba a fost ținta protestelor pentru că ar fi influențat rezultatul alegerilor.
Think tank-ul american Counter Extremism menționează că fostul președinte al Parlamentului, Mehdi Karroubi, i-a scris lui Ali Khamenei în 2005 și din nou în 2009, acuzându-l pe fiul acestuia că a intervenit în alegerile prezidențiale iraniene.
Potrivit lui Karroubi, Mojtaba Khamenei ar fi influențat decizia tatălui său și a unor oficiali de rang înalt ai IRGC de a-și retrage sprijinul pentru Mohammad Bagher Ghalibaf, fost comandant al aviației IRGC, și de a-l susține pe Mahmoud Ahmadinejad.
Liderul suprem a respins aceste acuzații și l-a plasat pe Karroubi în arest la domiciliu în 2009. În același an, Mojtaba Khamenei ar fi contribuit la asigurarea realegerii lui Mahmoud Ahmadinejad în alegerile prezidențiale din 12 iunie.
Când protestele s-au răspândit în Iran, contestând rezultatul alegerilor, Khamenei ar fi ordonat miliției Basij să le reprime violent, ceea ce a dus la peste 20 de morți. Protestatarii ar fi scandat: „Moarte lui Mojtaba, să nu devină niciodată următorul lider!”.
La începutul anului 2012, Ahmadinejad l-a acuzat pe Mojtaba Khamenei că a deturnat 600.000 de euro din fonduri guvernamentale. Ahmadinejad a făcut această acuzație după ce o facțiune pro-Khamenei îl acuzase pe consilierul său și șeful de cabinet, Esfandiar Rahim Mashaei, de deturnarea a două miliarde de dolari.
Mashaei este ginerele lui Ahmadinejad. Președintele de atunci ar fi declarat că, dacă Mashaei este anchetat, atunci și Mojtaba Khamenei să fie anchetat!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Fostul mare jurnalist Ion Cristoiu, devenit în ultimii ani un jalnic propagandist putinist, s-a arătat foate afectat de deciza Curții Constituționale (CCR) de a valida legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. „Titanul din Găgești” mai avea un plic și plângea!
Prezent în studio la Realitatea Plus, cu o zi înainte ca oficina de propagandă extremistă să aibă emisia întreruptă timp de trei ore ca urmare a nenumăratelor sale fake news-uri, Ion Cristoiu (77 de ani) a comentat decizia de azi a Curții Constituționale.
În loc să aprecieze că, în sfârșit, un privilegiu nerușinat al castei magistraților este adus în limite suportabile, Cristoiu i-a înfierat pe cei 6 membri ai CCR care au votat pentru constituționalitatea legii aumate de Guvernul Bolojan.
„Jurnalistul” a comparat decizia de azi cu cea din 6 decembrie 2024, prin care CCR a anulat alegerile prezidențiale!
– Advertisement –
Delirul lui Ion Cristoiu
„Pentru mine rămâne un mister de ce acum și nu au făcut-o acum trei luni. Seamănă uluitor cu anularea alegerilor. Deci, adâncește misterul în legătură cu felul în care lucrează această Curte.
Încă o dată, acum au spus că e constituțională, da? Aceiași oameni, la fel de treji. Nu cred că era vreunul beat sau drogat. Nu s-a întâmplat nimic între timp ca să spui: «Domnule, s-a întâmplat ceva, nu știu, au fost demonstrații uriașe împotriva CCR».
Datele de astăzi sunt cele de acum trei luni. Nici acum, ca și în cazul anulării alegerilor, nu înțeleg care este explicația CCR, nu pentru decizie. De ce au amânat-o atât?
– Advertisement –
Am crezut o vreme că este o amânare strategică, ca să nu se taie pensiile. Chiar se presupunea că, după intervenția Liei Savonea, care a cerut trimiterea… Deci, încă o dată, adâncește o stare de suspiciune în România, și anume că anumite instituții, printre care și CCR, lucrează cu un mister.
Deci, eu nu-mi explic de ce acum da și acum… Nu s-a schimbat nimic față de acum trei săptămâni. Au fost șantajați cu ceva? Ceva e în neregulă.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Înspăimântătoarea „vânătoare de oameni” din Bosnia anilor ’90 este subiect de dezvăluiri pentru presa occidentală. Publicații din mai multe țări – Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania etc. – relatează ororile din urmă cu trei decenii, când indivizi bogați din toată lumea, transformați în lunetiști, plăteau sume enorme pentru „plăcerea” de a împușca oameni la întâmplare. Tema a fost abordată profesionist și de ziariștii de la publicația britanică „The Times”, ale căror dezvăluiri sunt cutremurătoare.
Străini bogați, inclusiv cetățeni britanici, sunt acuzați că au plătit pentru a împușca copii și femei însărcinate în timpul asediului capitalei bosniace la începutul anilor 1990, relatează „The Times”. Printre asasinii sadici se numără și o româncă, al cărei „palmares” este îngrozitor: peste 10 oameni împușcați mortal!
La sfârșitul unei zile petrecute ucigând femei și copii cu puștile lor scumpe cu lunetă, turiștii-asasini obișnuiau să sărbătorească până târziu în noapte, devorând friptură de porc și bând coniac în restaurante și cafenele din Sarajevo.
Documentarea făcută de ziariștii de la „The Times” este zguduitoare și ridică problema pedepsirii vinovaților, dar vorbește și despre prăpăstiile naturii umane, capabilă de atrocități greu de imaginat.
Între timp, mai mulți magistrați din Italia investighează acuzațiile că printre „vânătorii de oameni” s-ar fi aflat și cetățeni italieni. Recent, ei au interogat un șofer de camion și colecționar de arme în vârstă de 80 de ani din Pordenone (nord-estul Italiei), care a negat implicarea. Alți trei presupuși lunetiști italieni urmează să fie interogați.
Peste 100.000 de dolari per „trofeu”. Asasinii plăteau mai mult pentru un copil sau o femeie însărcinată
„Mergeau la cafenea între orele 18.00 și 19.00 și stăteau până la 5.00, spre dimineață, cântând și râzând”, povestește – pentru „The Times” – Aleksandar Licanin (63 de ani), care spune că a fost martor la petrecere.
– Advertisement –
Aleksandar Licanin
Străinii care au plătit pentru privilegiul de a ucide civili nevinovați erau în principal bărbați bogați, dar existau și femei, susține Licanin, care la acea vreme era voluntar într-o unitate de tancuri sârbe bosniace. Printre „vânătorii de oameni” se numărau britanici, italieni și germani, își amintește el.
De ani de zile circulă știri despre așa-numitul „Safari de la Sarajevo”, care ar fi atras străini bogați pe dealurile ce străjuiesc capitala bosniacă. Se întâmpla la începutul anilor ’90 ai secolulu XX, în timp ce orașul era asediat de forțele sârbe din Bosnia, în timpul războaielor balcanice din fosta Iugoslavie.
În schimbul unor plăți de până la 88.000 de lire sterline (peste 100.000 de dolari, la vremea respectivă), vizitatorilor li s-ar fi permis să folosească pozițiile lunetiștilor sârbo-bosniaci pentru a împușca locuitorii care se adăposteau în orașul din vale. Străinii sadici, aflați într-o complicitate criminală cu sârbii bosniaci care asediau capitala, plăteau, se pare, sume chiar mai mari pentru „privilegiul” de a ucide copii sau femei însărcinate.
– Advertisement –
Victimele acestor străini sadici, care ucideau din plăcere, s-au numărat printre cei peste 11.500 de oameni uciși în timpul asediului de aproape patru ani (1992–1995).
Comandantul Todorovici și poștașul Aleksici – „un psihopat”
După mai bine de trei decenii de tăcere, Aleksandar Licanin a fost de acord să se întâlnească, în Bosnia, cu reporterii „The Times” pentru a dezvălui tot ce-și amintește despre presupușii asasini.
Licanin pune că s-a hotărât să vorbească după ce a aflat că, în Italia, ancheta procurorilor prinsese viteză. „Vreau ca adevărul să iasă la iveală și așteptam să înceapă o anchetă reală”, a spus el în timp ce fuma țigară după țigară într-o cafenea din orașul său natal, Prijedor – localitate de 76.000 de locuitori, situată în nordul Bosniei, în Republika Srpska, aproape de graniața cu Croația, la 180 de kilometri de capitala Sarajevo.
„Sunt pregătit ă le spun magistraților italieni ce știu”, rostește Licanin apăsat, arătându-și hotărârea.
El spune că războiul său a început în 1993, când comunitatea sârbă bosniacă din Sarajevo, din care făcea parte, s-a despărțit de bosniacii musulmani locali, pe măsură ce rupturile etnice și religioase au început să alimenteze conflictul într-o Iugoslavie aflată în dezintegrare.
Prins și ținut captiv de bosniacii musulmani, tânărul sârbo-bosniac Aleksandar Licanin – care atunci avea 31 de ani – a ajuns în cartierul Grbavica din Sarajevo, controlat de sârbii bosniaci. El s-a înrolat într-o unitate de tancuri a forțelor sârbo-bosniace, care a participat la asediul sălbatic asupra zonelor controlate de bosniacii musulmani.
Conform mărturiei lui Licanin, comandantul său, Slobodan Todorovici, era un fost ofițer în armata iugoslavă aflată în dezntegrare.
Instalată în cimitirul evreiesc din Sarajevo, de unde se poate admira priveliștea asupra orașului, unitatea lui Licanin a împărțit punctul de observație cu miliția sârbă numită Detașamentul Cetnik, formată din 200 de oameni. Această miliție din Novosarajevo era condusă de un fost poștaș – Slavko Aleksici.
Licanin susține că lunetiștii lui Aleksici ucideau cu sânge rece: „Aleksici avea o zonă restricționată în cimitir, la 200 de metri de noi, pe care o puteam vedea. Trăgeau în femei, copii și bătrâni. Erau scăpați de sub control, iar Aleksici era evident un psihopat, se vedea asta în ochii lui”.
Ucigașul psihopat Slavko Aleksici
„Aleksici avea un craniu montat pe capota jeep-ului”
Licanin dezvăluie că a văzut pentru prima dată străini bine îmbrăcați, ocupând poziții alături de lunetiștii lui Aleksici, în 1993 sau 1994.
„Purtau geci scumpe de piele și mi s-a spus că erau italieni, germani și britanici. Au fost ajutați să găsească ținte, iar tragerea din cimitir era o lovitură clară – aveai totul. Străinii, care erau cazați într-un complex din apropierea cimitirului, dădeau și între 500 și 1.000 de mărci germane (aproximativ 200-400 de lire sterline – n. red.) pentru a li se oferi un loc de lunetist valoros în clădiri înalte.”
„După vânătoare, o cafenea era golită pentru a le face loc, iar jeepul lui Aleksici, care avea un craniu montat pe capotă, sosea. Eu plecam, nu voiam să avem contact cu ei. Mâncau mult, mai ales carne – porc și miel la cuptor. Beau bere, whisky și coniac. Sărbătoreau uciderea oamenilor. Nu-mi pot imagina cum poți trăi cu uciderea unui copil.”
„Părea normal ca femei străine să plătească pentru a ucide, din moment ce și sârbii aveau femei lunetiste.”
„Toți lunetiștii erau pur și simplu sadici.”
„Trăgeau din spatele unor tranșee de beton. O femeie din România a ucis peste 10 oameni”
Zlatko Miletici
Afirmația lui Aleksandar Licanin, conform căreia printre turiștii-lunetiști se aflau și femei, a fost confirmată de Zlatko Miletici, pe atunci șeful poliției din Sarajevo.
În urmă cu peste trei decenii, acesta conducea o echipă anti-lunetiști, iar în prezent este parlamentar în Legislativul de la Sarajevo.
Zlatko Miletici a declarat recent, pentru canalul de știri Balkan N1: „Îmi amintesc de o femeie din România care trebuie să fi ucis peste 10 oameni. Acei lunetiști străini erau amplasați adânc în tranșee de beton și era dificil să-i neutralizezi. Au ucis zeci de copii și femei. Aveam informații că (miliția lui Slavko Aleksici – n. red.) îi găzduia pe acești oameni pentru bani și că majoritatea proveneau din Italia”.
Lunetiștii ar fi fost ajutați de tânărul Aleksandar Vucici, actualul președinte al Serbiei! „Traducea pentru străini, la cafenea”
Aleksandar Vucici
Aleksandar Licanin susține că unul dintre sârbii care-i ajutau pe lunetiștii străini era Aleksandar Vucici (55 de ani) – pe atunci un tânăr membru al Partidului Radical Sârb (de extremă dreapta), astăzi președintele pro-rus al Serbiei.
„El era la cafenea și traducea pentru străini”, a spus Licanin.
Președintele Serbiei, care atunci avea 22-23 de ani, se apără spunând că în acea perioadă nu lucra cu Aleksici, ci era prezent la Sarajevo „ca jurnalist”.
Licanin a amintit și de jurnalistul croat Domagoj Margetici, specializat pe investigații. În noiembrie 2025, acesta a susținut același lucru: că Vucici a fost implicat în „safariul uman” de la Sarajevo.
În replică, o purtătoare de cuvânt a președintelui Serbiei l-a numit pe croatul Margetici „traficant de dezinformare răuvoitoare, construită special pentru a eroda credibilitatea instituțională a Republicii Serbia și a președintelui său”.
Arhiva lui Aleksici
Domagoj Margetici – ziarist croat
Sârbul Slavko Aleksici a murit în decembrie 2025, dar chiar înainte de fârșitul său a negat că Vucici ar fi făcut parte din miliția sa și a exclus că ar fi găzduit lunetiști străini.
Croatul Domagoj Margetici a susținut ulterior că serviciile secrete sârbe ar fi putut să orchestreze moartea lui Alekici, în cazul în care și-ar fi schimbat versiunea.
Teoria a fost promovată și de un avocat sârb, Cedomir Stojkovici, care a fost acuzat de „incitare la schimbarea violentă a ordinii constituționale” de către o instanță sârbă, i s-a interzis să posteze pe rețelele de socializare și este acum în arest la domiciliu după ce a refuzat să se conformeze.
La Zagreb, Margetici a declarat pentru „The Times” că, înainte de a muri, Aleksici și-a lăsat arhiva unui fost coleg de miliție, care acum i-a înmânat-o lui – jurnalistului croat.
Margetici a prezentat documente dactilografiate purtând aparent semnătura lui Aleksici, în care îi dădea lui Vucici permisiunea de a escorta străini în Bosnia la începutul anilor ’90.
Jurnalistul croat a negat acuzațiile conform cărora documentele ar fi false. El a postat online unele documente, inclusiv unul care numește un atacator italian. Margetici a cenzurat numele italianului, lăsând doar inițialele R.R. „I-am informat pe magistrații italieni despre numele său”, a spus el.
România, printre cele 10 țări nominalizate
Domagoj Margetici susține că a auzit relatări despre împușcări încă de la sfârșitul anilor ’90.
„Asociații lui Aleksici mi-au spus că poți plăti pentru a zbura cu elicopterul la Sarajevo sau pentru a călători acolo cu camionul din Belgrad sau cu un autobuz cu voluntari sârbi care pleca din Belgrad joi seara și se întorcea duminică. Tariful dus-întors era de 2.000 de mărci germane (aproximativ 1.000 de dolari – n. red.)”.
Martorii aflați la Sarajevo la acea vreme au declarat de atunci că împușcările se înmulțteau în zilele de weekend.
Margetici susține că sursele sale din miliția sârbo-bosniacă i-au spus că atacatorii proveneau din Rusia, România, Grecia, Italia, Spania, Franța, Germania, SUA, Canada și Marea Britanie.
Ziaristul croat a adăugat: „Mi s-a spus că vor plăti mai mult pentru a împușca copii și femei însărcinate”.
Sarajevo Safari
Afirmațiile despre povestea safariului uman au apărut lent, începând cu anii ’90.
În 2007, pușcașul marin american John Jordan, care se afla la Sarajevo, a vorbit despre „trăgători turistici”.
Un documentar din 2022 al cineastului sloven Miran Zupanici, intitulat „Sarajevo Safari”, l-a determinat pe jurnalistul italian Ezio Gavazzeni să investigheze, declanșând la rândul său ancheta italiană.
Un fost ofițer de informații bosniac, Edin Subasici, a declarat că un soldat sârb luat prizonier la Sarajevo a dezvăluit că a întâlnit un grup de cinci lunetiști italieni. După ce Subasici s-a plâns ofițerilor de informații italieni, aceștia i-au spus la începutul anului 1994 că au pus capăt vizitelor.
„Eu încă am coșmaruri. Pun pariu că ei dorm liniștiți”
În cafeneaua din Prijedor, Aleksandar Licanin își amintește că a văzut străini trăgând la Sarajevo chiar până când Acordul de la Dayton a pus capăt ostilităților, la peste un an mai târziu – în noiembrie 1995.
După război, Licanin s-a căsătorit și și-a găsit de lucru ca tăietor de lemne, dar trauma luptelor nu l-a părăsit niciodată. „Soția mea spune că încă am coșmaruri, deși nu mi le amintesc dimineața. Străinii care au venit la Sarajevo aveau minți bolnave. Pun pariu că nu au coșmaruri, dorm liniștiți”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Președintele PNL, Ilie Bolojan, își menține intenția de a-i înlocui pe liderii celor 10 filiale (din 48) care au obținut rezultate slabe la alegerile parlamentare din 2024. Prima încercare, pe 2 februarie, a eșuat la vot, ca urmare a opoziției acerbe a grupării conduse de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.
Bătălia internă pentru controlul PNL continuă, cele două tabere – avându-i ca lideri pe Ilie Bolojan (56 de ani), respectiv Hubert Thuma (52 de ani) – aflându-se pe poziții ireconciliabile. „Tabăra Bolojan” e considerată pro-reforme, fiind mai apropiată de USR, iar „tabăra Thuma” mizează pe populism și pe apropierea de PSD.
La ședința din 2 februarie a Biroul Politic al PNL, Ilie Bolojan a obținut mai multe victorii politice, dar și o înfrângere: n-a reușit să determine schimbarea șefilor celor 10 filiale cu cele mai slabe rezultate la ultimele alegeri parlamentare (organzate pe 1 decembrie 2024). Această măsură e prevăzută în statutul partidului, dar „gruparea Thuma” refuză s-o aplice, pentru că ar pierde teren în bătălia internă.
Dar Bolojan n-a renunțat la destituirea liderilor celor mai slabe 10 filiale – 6 județene și 4 la nivelul unor sectoare din București. PNL e organizat în 48 de filiale: 41 județene, 6 de sector și una în diaspora.
– Advertisement –
În următoarea ședință a Biroul Politic al PNL, Ilie Bolojan – președintele partidului, dar și prim-ministru – va supune la vot, din nou, schimbarea celor 10. Noua confruntare urma să aibă loc luni, 9 februarie, dar din cauza programul încărcat al premierului, ședința a fost amânată.
Bolojan insistă să fie respectată prevederea statutară de schimbare a celor 10 lideri de filiale PNL cu rezultatele electorale cele mai slabe. Se opune însă cu înverșunare Hubert Thuma, care a închegat o tabără anti-Bolojan. „Dizidenții” – majoritatea din sudul țării – joacă tare: vor să-l înlocuiască pe Bolojan atât din fruntea partidului, cât și a Guvernului! Ei plănuiesc să-i retragă sprijinul politic în Parlament, unde complotează alături de PSD, mizând evident și pe voturile AUR și ale celorlalți „suveraniști”.
Cei 10 lideri de filiale pe care vrea să-i schimbe Bolojan
Adrian Mocanu (42 de ani), liderul neperformant al PNL Buzău, este campion al traseismului politic. Se află la cel de-al patrulea mandat de deputat, obținut în 2024 pe lista PNL, după cele din 2008 (sub steagul PSD), 2012 (tot PSD) și 2016 (PMP). Traseismul său este uluitor: PSD – UNPR – PSRO – PMP – ALDE – Pro România – ALDE – PMP – PNL. Și are doar 42 de ani! Este fiul lui Victor Mocanu, fost baron PSD de Buzău.
– Advertisement –
Dragoș Soare (45 de ani), președintele filialei Ialomița și mare fermier în județ, a fost singurul primar al PNL la Slobozia după căderea comunismului, administrând orașul în perioada 2020–2024, dar la alegerile parlamentare a eșuat.
Senatorul Ion Iordache (51 de ani), liderul PNL Gorj, a fost primar al orașului Turceni. Are palmares de traseist: președinte ALDE Gorj, colaborări cu PSD, plecare la Forța Dreptei, revenire la PNL.
Deputatul Ciprian Dobre (54 de ani) este vechi lider PNL – de profesie, avocat. De-a lungul timpului a fost prefect de Mureș, președinte al Consiliului Județean Mureș și deputat (prima dată, în 2008).
Sebastian Buzilă (47 de ani) a fost ales primar al municipiului Topliţa în iunie 2024. La parlamentare, însă, PNL Harghita a fost o fantomă.
Olimpiu Stelian Floroian (61 de ani), consilier județean, a fost propulat la șefia PNL Covasna când partidul, la centru, era condus de Ludovic Orban. Scorul obținut la alegerile din 2024 este considerat, însă, prea mic chiar și într-un județ majoritar maghiar.
Fost ministru al Educației în Guvernul Orban, Monica Anisie (52 de ani) ar urma să fie înlocuită la șefia PNL Sector 2 de Silviu Feroiu, consilier general la Primăra Capitalei.
La PNL Sector 3, deputatul Andrei Baciu (39 de ani) – medic devenit vizibil în pandemia de Covid-19 – ar urma să fie înlocuit de Antonel Tănase, un apropiat al lui Ludovic Orban și fost secretar general al Guvernului Orban. Schimbarea a fost inclusă în negocierile privind fuziunea dintre PNL și Forța Dreptei, precum și în pactul pentru susținerea lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei.
La PNL Sector 4, Ionuț Stroe (46 de ani), fost ministru al Tineretului și Sportului, ar urma să fie înlocuit de Cătălin Renghea, considerat ma bun la organizare. Stroe a fost „importat” de la Craiova.
La șefia PNL Sector 5, Cătălin Daniel Meran (53 de ani) ar urma să fie înlocuit de avocata Cristina Trăilă.
Mai jos sunt menționate procentele obținute de PNL în județele sau sectoarele vizate de schimbările lui Bolojan, precum și actualii șef ai filialelor județene (sau de sector).
Lista celor 10 lideri PNL pe care Bolojan îi vrea schimbați
BUZĂU: Adrian Mocanu (deputat) / 8,21% la Senat / 7,99% la Camera Deputaților
IALOMIȚA: Dragoș Soare / 8,33% la Senat, 8,78% la Camera Deputaților
GORJ: Ion Iordache (senator) / 10,80% la Senat / 10,15% la Camera Deputaților
MUREȘ: Ciprian Dobre (deputat) / 10,56% la Senat, 10,12% la Camera Deputaților.
HARGHITA: Sebastian Buzilă / 1,51% la Senat / 1,52% la Camera Deputaților
COVASNA: Olimpiu Stelian Floroian / 2,90% la Senat, 2,90% la Camera Deputaților
BUCUREȘTI – SECTORUL 2: Monica Anisie / 13,47% la Senat, 13,38% la Camera Deputaților
BUCUREȘTI – SECTORUL 3: Andrei Baciu (deputat) / 12,81% la Senat, 12,75% la Camera Deputaților
BUCUREȘTI – SECTORUL 4: Ionuț Stroe (deputat) / 11,89% la Senat, 13,45% la Camera Deputaților
BUCUREȘTI – SECTORUL 5: Dan Meran / 10,75% la Senat / 10,72% la Camera Deputaților.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, PNL a obținut 14,28% la Senat și 13,20% la Camera Deputaților.
În interiorul PNL, „tabăra Thuma” controlează sudul țării
Hubert Thuma
Tabăra lui Hubert Thuma – numită și „tabăra anti-Bolojan” – se bazează pe 17 filiale, majoritatea din sudul țării. E vorba de 8 filiale județene și 4 filiale de sector.
Județele „sudiste” care-l susțin pe Thuma sunt: Argeș (președintă – deputata Alina Gorghiu), Prahova (Mircea Roșca), Călărași (deputatul Ciprian Pandea), Giurgiu (Toma Petcu), Ialomița (Dragoș Soare), Brăila (deputatul Alex Popa), Gorj (senatorul Ion Iordache) și, evident, Ilfov (filială condusă chiar de Hubert Thuma).
Acestora li se adaugă șefii de la patru filiale de sector din București: cei de la sectoarele 1 (George Tuță), 2 (Monica Anisie), 3 (Andrei Baciu) și 5 (Dan Meran).
„Tabăra Thuma” are susținere, împotriva ardeleanului Bolojan, și în trei filiale din Ardeal: Mureș (condusă de Ciprian Dobre), Brașov (condusă formal de Cătălin Văsii, dar „patronată” de Adrian Veștea, actual prim-vicepreședinte al PNL) și Satu Mare (Adrian Cozma – vicepreședinte al Camerei Deputaților).
În Moldova, „tabăra Thuma” se bazează pe două filiale: cele din Buzău (președinte – mega-traseistul Adrian Mocanu) și Galați (George Scarlat).
Tot în Moldova, „tabăra Thuma” e susținută de două personaje influente, dar care nu conduc vreo filială: Costel Alexe (președintele Consiliulu Județean Iași) și Mihai Chirica (primarul municipiului Iași).
Bolojan e „rege” în Ardeal și dominant în Moldova
Susținerea lui Ilie Bolojan vine de la mai multe filiale – cel puțin 22. Dintre acestea, 12 sunt din Ardeal: Bihor (președinte – Florin Birta), Cluj (Daniel Buda), Arad (Gheorghe Falcă), Alba (Ion Dumitrel), Sălaj (Dinu Iancu-Sălăjean), Bistrița Năsăud (Robert Sighiartău), Maramureș (Ionel Bogdan), Sibiu (Raluca Turcan), Timiș (Marilen Pirtea), Hunedoara (Vetuța Stănescu), Harghita și Covasna (conduse de lideri interimari, după demisia președinților aleși).
„Tabăra Bolojan” e dominantă și în Moldova, având susținere în filiale județene precum Botoșani (filială controlată de puternicul om de afaceri Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani), Suceava (Angelica Fădor), Neamț (Laurențiu Leoreanu), Bacău (Mircea Fechet), Vrancea (Dragoș Ciubotaru), Vaslui (Marius Arcăleanu) și chiar Iași (Alexandru Muraru) – deși, în ultimul caz, influența tandemului Alexe – Chirica fac situația destul de incertă.
În sudul țării, principalul aliat al lui Ilie Bolojan este Ciprian Ciucu – fostul primar al Sectorului 6, devenit în decembrie 2025 primar al Capitalei. Victoria lui Ciucu a fost o lovitură dură încasată de „aripa Thuma”, care miza pe succelul lui Daniel Băluță (PSD).
Evident, filiala PNL Sector 6 – controlată de Ciucu – îl susține pe Bolojan.
Președintele PNL are susținere și în filialele județene Dâmbovița, Vâlcea și Teleorman, dar el știe că nu se poate baza pe politcieni alunecoși precum Virgil Guran (președintele PNL Dâmbovița) sau Daniel Constantin (președintele PNL Teleorman).
Nehotărâții
Un joc confuz – „nici cu Bolojan, nici cu Thuma” sau, în unele cazuri, „și cu Bolojan, și cu Thuma” – fac filialele județene Mehedinți (condusă de fostul ministru Virgil Popescu, actual europarlamentar), Olt (Gigel Știrbu), Dolj (Ștefan Stoica) și chiar Constanța (Florin Mitroi). Așadar, în jocul de putere din PNL, cea ma nehotărâtă e, deocamdată, Oltenia.
Și familia Vela – Stroe se plasează în zona neutră. Filiala Caraș-Severin (condusă de fostul ministru Marcel Vela) și cea a Sectorulu 4 dn București (condusă de fostul ministru Ionuț Stroe) n-au făcut încă o opțiune: nici nu-l susțin, dar nici nu-l atacă pe Bolojan. Și asta, în condțiile în care Stroe e vizat de schimbarea din funcție, pe criteriul statutar al „ultimilor 10” la alegeri. Ex-miniștrii Vela și Stroe sunt un fel de rude prin alianță: fosta parteneră de viață a lui Vela (Gabrielei Nicoleta Pleșa) este mama soției lui Stroe (Andra-Sabrina Pleşa).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Mutări importante în lumea televiziunilor din România. Cea cu impactul cel mai mare este schimbarea șefului Știrilor TVR, ca urmare a numirii unui nou Președinte Director General al televiziunii publice.
Decizia PNL de a o numi pe Adriana Săftoiu în locul lui Dan Turturică la șefia Televiziunii Române a dus, inevitabil, și la schimbarea șefului Știrilor TVR: Anca Lăzărescu vine în locul lui Laurențiu Ciocăzanu.
Mutări importante și la unele televiziuni private: Euronews România rămâne fără Vitalie Cojocari, dar l-a adus pe Tudor Mușat (plus Andreea Popa și Ștefana Purcar); Kanal D o pierde pe Denise Rifai, care merge la Antena Group; Digi 24 decide să iasă de pe lista must carry, ceea ce înseamnă că emisia sa nu mai poate fi preluată gratis fără acordul televiziunii de știri.
TVR: Anca Lăzărescu în locul lui Laurenţiu Ciocăzanu la șefia Știrilor; Mihai Rădulescu în locul Alinei Stancu la Telejurnalul de seară
Ştirile TVR au un nou coordonator: Anca Lăzărescu îi succede lui Laurenţiu Ciocăzanu, cel care a condus departamentul în ultimii trei ani. Anca Lăzărescu s-a mai aflat la pupitrul Știrilor TVR în anul 2010, când televiziunea publică era condusă de Alexandru Lăzescu.
– Advertisement –
În ultima vreme, Laurențiu Ciocăzanu a coordonat și Redacția Sport a TVR
De această dată, schimbarea șefului de la Știrile TVR este o consecință a mișcării politice de la vârful instituției: Dan Turturică n-a mai avut susținerea PNL, fiindu-i preferată Adriana Săftoiu. Turturică fusese propulsat de PNL-Cîțu, Săftoiu a fost preferată de PNL-Bolojan.
Numirea șefului de la Știrile TVR se face cu statut provizoriu, prin delegare, de către Președintele Director General (în cazul de față – Adriana Săftoiu).
Noua şefă a Știrilor TVR vine din interiorul instituţiei. Anca Lăzărescu are o experienţă de aproape 30 de ani în televiziunea publică. Ea și-a început cariera în audio-vizual ca reporter la Telejurnalul TVR, în 1997, apoi a fost producător pentru mai multe jurnale ale postului public. Înainte de TVR, a lucrat la „Cotidianul” şi la „Ziua”, pe vremea când acestea aveau ediții tipărite.
– Advertisement –
În ultimul an şi jumătate, Anca Lăzărescu a activat ca redactor-sef al Redacţiei Cultură, Istorie şi Spiritualitate, fiind şi producatorul emisiunilor „Jurnal Cultural” și „Intrare Liberă”.
Anca Lăzărescu în 2024 / FOTO: FacebookMihai Rădulescu
Potrivit Paginademedia.ro, conducerea TVR plănuieşte schimbări importante la „Telejurnal”.
Planurile includ mutarea principalului jurnal de știri al televiziunii publice de la ora 20.00 la 19.00 (decizia va fi luată după o amplă analiză).
Deja a fost luată o decizie importantă: principalul jurnal de știri al TVR va avea un nou prezentator. Din luna martie, acest rol îi va reveni lui Mihai Rădulescu (59 de ani) – de luni până vineri.
Mihai Rădulescu lucrează în TVR din 1996, după patru ani de presă scrisă (la „Libertatea”). În prezent, el se ocupă de jurnalele de ştiri din weekend, prin rotaţie cu Claudiu Lucaci, iar Telejurnalul de la ora 20.00 este prezentat, de luni până joi, de Alina Stancu și Eugen Rusu.
Denise Rifai trece de la Kanal D la Antena Group
După aproape 6 ani de interviuri la Kanal D, Denise Rifai (40 de ani) se mută la Antena Group, compania care deţine televiziunile Antena 1, Antena Stars şi Happy Channel (nu şi Antena 3).
Într-un comunicat de presă, Antena Group a precizat: „În următoarea perioadă, alături de o echipă de producţie condusă de Emilia Vlad, Denise va pregăti un format nou, care va surprinde şi va aduce un conţinut fresh telespectatorilor”.
Rampa de lansare a lui Denise Rifai, ca moderatoare, a fost Realitatea TV. În 2020, ea a trecut la Kanal D, unde s-a ocupat de emisiunea de interviuri „40 de întrebări cu Denise Rifai”.
Vitalie Cojocari pleacă de la Euronews
Jurnalistul Vitalie Cojocari renunţă la colaborarea cu televiziunea Euronews România, pentru care realiza emisiunea „România lui Vitalie”, de luni până vineri, între orele 19.00 și 21.00.
Născut în nordul Basarabiei, Cojocari s-a alăturat Euronews în anul 2022, chiar de la lansarea stației. El venea de la Pro TV, unde lucrase 17 ani ca reporter.
Vitalie Cojocari nu merge la altă televiziune, ci și-a propus „să dezvolte proiecte de antreprenoriat în mediul digital”.
Vitalie Cojocari:„Voi continua să-mi dezvolt comunitatea online. În plus, vreau să dezvolt şi produse video pentru online, YouTube, Facebook şi alte platforme, unde voi realiza analize politice şi socio-economice pe subiecte care au definit constant activitatea mea editorială, dar voi aborda şi alte domenii de actualitate”.
Vitalie Cojocari în studioul Euronews
Vitalie Cojocari şi-a construit în ultimii ani o comunitate online puternică datorită analizelor sale şi a modului clar şi obiectiv în care vorbeşte despre cele mai importante evenimente. Jurnalistul îşi încheie mereu postările cu mesajul: „Acestea sunt informaţiile. Părerile vă aparţin”.
Cojocari are peste 160.000 de urmăritori pe pagina sa de Facebook, iar postările sale au sute de redistribuiri.
La Euronews, intervalul orar 19.00 – 21.00, pe care era difuzată emisiunea „România lui Vitalie”, va fi spart în două programe: o ediţie specială, gestionată de Arina Delcea şi Gabriel Bălaşu (19.00 – 20.00), urmată de jurnalul de la 20.00, preluat de Andreea Popa, transferată recent de la Digi 24.
Euronews l-a adus pe Tudor Mușat. Bonus: Andreea Popa și Ștefana Purcar
Euronews România și-a completat echipa la începutul acestui an. Televizunea din Politehnica bucureșteană a adus trei jurnaliști cu experiență, pe post de prezentatori: Tudor Mușat (ex-B1 TV), Andreea Popa (ex-Digi 24) și Ștefana Purcar (ex-Realitatea Plus).
Tudor Mușat – Andreea Popa – Ștefana Purcar
Tudor Mușat moderează talk-show-ul de seară „Vocile care contează”, în intervalul orar 21.00 – 23.00, de luni până vineri, începând din 5 ianuarie 2026. Jurnalista Paula Rusu are rolul de invitat permanent, cu două apariții pe săptămână.
Tudor Muşat a revenit pe ecran după o pauză de un an. În ianuarie 2025, el a fost îndepărtat de la B1 TV, pentru a i se face loc Laurei Chiriac.
În luna iunie a anului trecut, Tudor Mușat a primit oferta de a fi purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan, dar a refuzat. Pe 3 iulie, Guvernul anunțat că noul purtător de cuvânt este jurnalista Ioana Ene Dogioiu.
Digi 24 renunță la must carry, dar va permite preluarea emisiei sale pe canalele clasice. Nu acceptă să fie gratis pe Voyo și Antena Play
Digi 24 nu se va mai regăsi în lista must carry a televiziunilor libere la retransmisie pentru anul 2026. Anunţul a fost făcut pe marți, 3 februarie, în şedinţa publică a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), de către un reprezentant al televiziunii de știri.
Motivul principal al ieşirii Digi 24 din lista must carry este opoziţia grupului Digi de a permite ca televiziunea de ştiri să fie „la liber” şi pe platforme online. Discuţii au fost şi anul trecut, când Digi 24 s-a opus să fie preluat de platforme online precum fi Voyo, Antena Play sau Megogo.
Reprezentantul companiei Digi a explicat în ședința CNA: „Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut în cadrul şedinţei informale de săptămâna trecută, în care am explicat că postul Digi 24 acordă drept de retransmisie doar pentru mediile clasice, respectiv cablu CATV, analogic, digital, DTH şi IPTV. Având în vedere poziţia CNA, care ne-a explicat că dreptul de retransmisie trebuie acordat indiferent de mediul pe care se retransmite grila de programe, am decis să renunţăm la acest principiu must carry. Vom fi în continuare liber la retransmie pentru cei care vor să ne preia în mediile clasice, ne vom da acordul pentru retransmisie”.
Poziţia Digi a dus la o reacţie dură din partea lui Valentin Jucan, vicepreşedinte CNA: „Decizia ca Digi 24 să părăsească must carry este o decizie strict comercială. Nu are nicio legătură cu faptul că noi am pus în discuţie respectarea regimului must carry şi pe alte platforme. Faptul că Digi 24 alege să împingă subiectul către CNA este un lucru pe care-l voi respinge public. O decizie strict comercială pe care o ia Digi 24, aceea de a se retrage din must carry, este prezentată şi împachetată ca fiind una datorată exclusiv CNA. Acest anunţ al Digi 24 este un anunţ mincinos, în opinia mea. Această explicaţie a Digi 24, că se retrage din must carry din cauza CNA, este dincolo de orice noţiune şi de respect atât pentru public, cât şi pentru parteneri şi pentru piaţă. Digi 24 nu se retrage din cauza CNA, ci se foloseşte de o discuţie la CNA pentru a justifica dispute comerciale pe mai departe, ceea ce este descalificant pentr Digi 24”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Gafa făcută de Paula Seling la Chișinău, când li s-a adresat moldovenilor în rusește, pare să nu fie chiar o gafă, ci parte dintr-o succesiune de acțiuni toxice. Artista a recidivat în direcția rusofilă, la 17 luni după ce împărțise scena și afișele cu putinistul Mihail Neamțu, sub culorile partidului extremist AUR.
Sâmbătă, 17 ianuarie, Paula Seling (47 de ani) a fost prezentă la Chișinău ca membră a juriului internațional la finala națională Eurovision Moldova 2026. Mesajul transmis de ea de pe scenă, în limba rusă, a șocat însă publicul și a atras critici dure.
Paula Seling a felicitat publicul folosind expresia: „Maladieț, Moldova!”, varianta rusă pentru „Bravo, Moldova!”. Formula completă: „Dați-mi voie să spun: Maladieț, Moldova!”. – vorbe rostite în direct, la preselecția pentru Eurovision 2026 de la Chișinău.
Artista a revenit ulterior cu scuze publice, explicând că „habar nu avea” că acel termen este în rusă. O explicație stupidă, pentru că nu-ți trebuie multă inteligență să-ți dai seama că „Maladieț” sună rusește și, oricum, nu e cuvânt din limba română. În plus, înainte de a urca pe scenă și a ține un discurs, se putea informa în privința expresiilor pe care nu le stăpânea. Dacă era o înjurătură?!
– Advertisement –
Secvența video a fost publicată de Vitalie Călugăreanu, jurnalist de la Deutsche Welle.
VIDEO: Momentul penibil al Paulei Seling
– Advertisement –
În 2010, Paula Seling s-a clasat pe locul 3 în finala Eurovision, cu superba melodie „Playing With Fire” („Jocul cu focul”), interpretată împreună cu compozitorul acesteia, Ovidiu Cernăuțeanu (Ovi).
„A trântit-o ca nuca de perete, din ignoranță și prostie”
„De unde a scos-o? Cine i-a spus că asta ne bucură? «Maladeț», totuși frații nu ne cunosc, habar nu au ce suprasaturați suntem de «Maladeț»-uri de astea!”, a reacționat o basarabeancă pe internet.
„Când am auzit «maladeț», am stat câteva secunde confuză: ce a vrut să spună?!”, a comentat o altă persoană.
„Mai întâi am crezut că-i o glumă în forma de batjocură, dar ca realitate e trist de tot”, a notat altcineva.
„Foarte urât din partea ei! A cântat frumos, dar la sfârșit a trântit-o ca nuca de perete, din ignoranță și prostie”, a sunat alt comentariu.
„Limba oficială a Republicii Moldova este româna”
Printre cei care au taxat-o pe Paula Seling s-a numărat și Daniel Vodă, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chișinău.
Acesta a transmis pe Facebook: „Paula Seling, bună seara! Am auzit un «Молодец» ieșit pe gura dumneavoastră în direct la televiziunea publică. Unii oameni din Moldova au înțeles mesajul. Doar că ne-ați luat prin surprindere cu limba folosită. Moldova nu are nevoie de traducere ca să fie felicitată. Pentru claritate: limba oficială a Republicii Moldova este româna”.
Paula Seling: „Am încercat să fiu drăguţă şi simpatică. Am folosit un cuvânt care habar nu aveam că este în limba rusă”
După valul de critici, Paula Seling şi-a cerut scuze, într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook.
„Am reuşit să aduc un moment total neintenţionat în faţa fraţilor mei din Republica Moldova. Încercând să fiu drăguţă şi simpatică, am folosit un cuvânt care habar nu aveam că este în limba rusă, fără să ştiu că va crea atâta supărare. Aflând că e în rusă, am înţeles de ce.”
„Pur şi simplu, a fost o situaţie de om care nu cunoaşte foarte bine cuvintele folosite în jargonul stradal. Petrecând mult timp în diferite cercuri din Republica Moldova şi lucrând cu mulţi muzicieni, am auzit acest cuvânt folosit ca semn de apreciere şi l-am preluat, crezând că este ceva drăguţ. Da, am greşit şi nu m-am gândit nicio secundă la conotaţiile pe care le poate avea această expresie.”
„Nimeni nu e perfect. Unde dai şi unde crapă – se mai întâmplă. Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat cu încercarea mea de a mulţumi publicului din Republica Moldova şi organizatorilor acestui show extraordinar. Felicit din toată inima întreaga echipă, publicul şi concurenţii. Am fost onorată să fac parte din acest eveniment grandios.”
Episodul 2024: pe scenă cu putinistul Mihail Neamțu, exponent al partidului extremist AUR
Pe 10 august 2024, publicistul Paul Palencsar, colaborator la Ziaristii.com, observa, într-un articol intitulat „Cum o fi intrat Paula Seling în mocirla aurist-nemțeană?”, că artista promova un eveniment organizat de AUR, împărțind scena și afișele cu putinistul Mihail Neamțu, care cu două luni în urmă candidase (fără succes) pe lista pentru alegerile europarlamentare a partidului extremist.
Paul Palencsar nota:
„Cum o fi intrat Paula Seling în mocirla aurist-nemțeană? Sigur, vocea și înțelepciunea nu fac mereu casă bună.
Totuși, mirarea mea rămâne: cum poți să cânți o viață frumosul și binele, apoi să sfârșești dând mâna cu Mihail Neamțu, la un eveniment unde au vorbit Turcescu și alți sulfuroși…?
Îmi vine greu să cred că Paula Seling a cântat acolo doar pentru bani. După o carieră ca a ei, ar trebui să aibă suficient ca să nu devină vehicul de propagandă rusească. Deci, cred că a fost acolo din convingere, ceea ce dă măsura omului Paula Seling”.
Publicistul comenta sarcastic și afișul care o plasa pe Paula seling între Mihail Neamțu și Oreste:
„Galbenul ăla de AUR ia ochii. Și mintea”.
Asocierea Paulei Seling cu AUR și Mihail Neamțu putea trece drept o greșeală izolată. Recidiva de la Chișinău, cea cu „Maladieț, Moldova!”, crește însă suspiciunile în privința jocurilor toxice pe are le-ar putea face artista în plan geopolitic.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O fetiță de aproape 6 ani a fost la un pas de tragedie, sâmbătă, în Parcul „Nicolae Romanescu” din Craiova. Micuța a căzut în lacul din parc, prin gheața spartă, dar 6 bărbați au sărit s-o scoată. Singurul care a ajuns la ea și a salvat-o este un cetățean indian aflat la muncă în România.
Incidentul a avut loc sâmbătă după-amiază, când o fetiță în vârstă de 5 ani, scăpată de sub supravegherea părinților, a pătruns pe gheață și a căzut în lacul din Parcul „Nicolae Romanescu”, la aproximativ 10 metri de mal.
Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dolj, un adult a intrat imediat în apă și a reușit s-o țină pe copilă în brațe, deasupra apei înghețate, însă n-a mai putut ajunge la mal. Curajosul bărbat era Vipan Kumar (47 de ani), cetățean indian aflat la uncă în România.
În ajutorul lui Vipan Kumar, care ținea fetița în brațe, au sărit alți cinci bărbați, dar nici aceștia n-au reușit să iasă din apă.
– Advertisement –
Toate cele 7 persoane (fetița și 6 adulți) au fost salvate ulterior de pompieri, cu ajutorul unei ambarcațiuni, și transportate la spital pentru investigații medicale.
Vipan Kumar se află în România din iunie 2024, iar de luna trecută este angajat ca muncitor necalificat la o firmă de construcții din satul Preajba, comuna Malu Mare, județul Dolj. El urmează să obțină permis de ședere în România.
Sâmbătă, Vipan Kumar se afla la plimbare prin Parcul Romanescu, când a auzit țipete disperate și a văzut gheața spartă și fetița căzută în lac.
– Advertisement –
Cetățean de onoare al Craiovei
Ca urmare a gestului său impresionant, Vipan Kumar va primi și titlul de cetățean de onoare al municipiului Craiova. Anunțul a fost făcut de primărița Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe care mulți localnici o acuză că de ani de zile a refuzat montarea unei balustrade pe marginea lacului.
Acum, primărița PSD înceacă să câștige capital de imagine de pe urma unei situații dramatice, provocată de neglijența sa și salvată de curajul indianului Vipan Kumar.
Astăzi, într-o postare pe Facebook, Lia Olguța Vasilescu a scris: „Salvatorul fetiței care era să se înece ieri în parcul Romanescu este cetățean indian. Vipan Kumar are 47 de ani și este în România din data de 22.06.2024. De o lună a devenit angajatul unei firme din comuna Malu Mare, sat Preajba, județul Dolj, ca muncitor necalificat în domeniul construcțiilor, urmând să obțină permis de ședere”.
Intervenția dramatică a pompierilor de la ISU Dolj, în direcția indianului care ține fetița în brațe
Vipan Kumar va primi titlul de cetățean de onoare al Craiovei „pentru curajul și omenia de care a dat dovadă”, în speranța că gestul său va reprezenta „o inspirație și pentru alții”.
Autoritățile locale îi vor premia și pe cei cinci craioveni care au sărit în apă în încercarea de a salva fetița.
Subprefectul județului Dolj, Eugen Călinoiu, a declarat că fetița a fost ținută în siguranță în brațele salvatorului aproximativ o jumătate de oră, până la sosirea echipajelor de intervenție.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Răfuială între ultimii doi președinți demisionari ai USR. Elena Lasconi simte că a venit vremea răzbunării: Cătălin Drulă a luat abia locul 4 la alegerile pentru Primăria Capitalei, deci trebuie lovit! Deputatul n-a răspuns răutății venite dinspre Câmpulung Muscel.
Cătălin Drulă și Elena Lasconi au fost ultimii doi președnți ai USR, înaintea actualului lider Dominic Fritz. Drulă a demisionat în iunie 2024 (după rezultatul slab al partidului la alegerile locale și europarlamentare, comasate de PSD și PNL în aceeași z), iar Lasconi a renunțat în mai 2025 (după ce a eșuat lamentabil la repetarea alegerilor prezidențiale, refuzând să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan).
În noiembrie 2023, pe când era președintele USR, Cătălin Drulă a luat o decizie care i-a atras ura Elenei Lasconi: i-a cerut acesteia să se retragă de pe lista USR pentru alegerile europarlamentare din 2024, ca urmare a unui interviu în care primărița din Câmpulung spuses că a votat „Da” la referendumul pentru familia tradițională, din 2018. USR se poziționase ferm pentru boicotarea „referendumului lui Dragnea”, care avea să fie invalidat ca urmare a prezenței foarte slabe la vot (doar 20,41% în două zile, pragul de validare fiind de 30%).
Sub presiunea conducerii USR, Elena Lasconi a renunțat la candidatura pentru Bruxelles, deși ocupa locul 1 pe listă. Avea să revină în forță după eșecul „echipei Drulă” la alegerile din 9 unie 2024. Primărița din Câmpulung a fost aleasă în fruntea partidului, chiar în locul lu Drulă. Dar comportamentul ei irațional după anularea și reluarea alegerilor prezidențiale a trimis-o înapoi la Câmpulung.
– Advertisement –
„O zi bună pentru democrație”
Duminică seara, după ce s-a anunțat victoria lui Ciprian Ciucu (PNL) la Primăria Capitalei, Elena Lasconi s-a grăbit să-l felicite pe acesta. Mesajul ei – „O zi bună pentru democrație” – a lăsat să răzbată, însă, și bucuria de a-l vedea înfrânt pe colegul ei de partid Cătălin Drulă (clasat pe locul 4, cu 13,90%).
Dominic Fritz: „Posibil că își dorește să fie exclusă, ca să-și păstreze mandatul”
Luni dimineață, într-o conferință de presă, președintele USR, Dominic Fritz, care e și primarul Timișoarei, a spus că „e posbil” ca primărița din Câmulung să-și dorească excluderea din partid.
– Advertisement –
Frtz a lăsat însă să se înțeleagă că nu va face asta, deși declarațiile recente ale Elenei Lasconi – care i-a atacat în mod constant pe președintele Nicușor Dan și Guvernul Bolojan, din care USR face parte, iar cel mai recent, pe fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu – „nu sunt foarte fericite”.
Dominic Fritz:„Legea nu-i permite Elenei Lasconi să plece ea singură din USR. Posibil că își dorește să fie exclusă, ca să-și păstreze mandatul. Eu o susțin pe Elena Lasconi în calitate de primar. Cred că este un primar bun pentru Câmpulung Muscel. Declarațiile ei recente, despre politica națională din România, nu le consider foarte fericite. Îi dau, totuși, dreptate: ieri a fost o zi bună pentru democrație, pentru că nu a câștigat niciun extremist”.
Potrivit Codului Administrativ, dacă Elena Lasconi ar demisiona din USR (partid pe a cărui listă a fost aleasă), ea și-ar pierde mandatul de primar.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
