Autor: Redacţia

Nati Meir, fost deputat PRM, fugar condamnat la 11 ani de închisoare, a fost adus vineri în ţară, cu avionul de Atena, după ce autorităţile judiciare din Grecia au aprobat cererea privind extrădarea sa. Găsit vinocat pentru săvârşirea a 7 infracţiuni de înşelăciune, trafic de influenţă şi luare de mită, Nati Meir se ascundea în insula Rhodos.

Dat în urmărire internațională în urmă cu aproape în ianuarie 2019, Nati Meir (69 de ani) a ajuns sub escortă la Aeroportul ”Henri Coandă” din Otopeni. El va fi plasat în detenţie, cu un prim „stagiu” la Penitenciarul Rahova, pentru perioada de carantină de 21 de zile.

Ministerul Justiției, Alina Gorghiu (PNL), anunțase săptămâna trecută că justiția din Grecia a aprobat definitiv predarea lui Nati Meir, care fusese condamnat în România la 11 ani de închisoare – sentință definitivă.

Ministerul Justiției a comunicat: „În urma localizării persoanei condamnate în Grecia (Rhodos), la data de 4 noiembrie 2024, autoritățile române au transmis către autoritățile elene mandatul european de arestare și hotărârile judecătorești pronunțate în cauză. De asemenea, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a furnizat informații privind condițiile de detenție de care ar beneficia în cazul predării sale în România. Instanța competentă din Grecia a fost Curtea Dodecaneză de Apel”.

– Advertisement –

Nati Meir a fost dat în urmărire internațională în urmă cu aproape 6 ani. Pe 29 ianuarie 2019, pe numele lui a fost emis un mandat european de arestare, pe baza unei sentințe penale definitive dată de Judecătoria Brașov în 2017. Fostul deputat PRM primise 11 ani de închisoare pentru săvârșirea a 7 infracțiuni de înșelăciune, trafic de influență și luare de mită.

Nati Meir are 5 copii: 4 din prima căsătorie, unul din cea de-a doua.

– Advertisement –

Inginer și infractor în Israel, deputat și infractor în România

Nati Meir s-a născut pe 23 mai 1955, în orașul israelian Afula, la câțiva kilometri sud de Nazaret.

Părinții săi erau emigranți din România. Mama sa provenea din orașul Tulcea, iar tatăl său, Iulius Meir, s-a născut în satul Bucium, comuna Valea Ursului, județul Neamț, în anul 1917, dar a trăit în orașul Roman până la emigrarea în Israel.

Nati Meir a absolvit Facultatea de Matematică și Facultatea de Inginerie de Mașini din Beer Sheva (Israel), obținând în anul 1980 diploma de inginer mașini-matematică.

A lucrat ca profesor de matematică și ofițer în armata israeliană. A ieșit pentru prima dată din Israel în anul 1996, când avea 41 de ani. A vizitat mai întâi Germania, apoi a venit în România, țara de origine a părinților săi.

Nati Meir a obținut cetățenia română în anul 1999.

Patru ani mai târziu, în noiembrie 2003, a fost numit în funcția de consilier pentru probleme de politică externă al președintelui Partidului România Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor – o mișcare prin care liderul naționalist/extremist (azi i s-ar spune „suveranist”) a încercat să scape de etichetele de „antisemit” și „xenofob”.

În 2004, Nati Meir a candidat pe lista PRM și a fost ales deputat de Tulcea. N-a durat însă mult până când s-a certat cu C. V. Tudor, devenind parlamentar independent (cu o escală efemeră, de două săptămâni, în Partidul Democrat – PD).

Cei 4 ani de deputăție nu l-au făcut să devină un om cinstit, dimpotrivă. Nati Meir își „făcuse mâna” încă din Israel, unde, în anii 1985–1987, Tribunalul din Tel Aviv l-a găsit vinovat de 80 de cazuri de escrocherie și l-a condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare.

Pe 10 noiembrie 2003, Tribunalul din Haifa l-a găsit vinovat de escrocherii făcute în anii 1993–1995 și falsificări de sentințe date de alte instanțe de judecată. Verdictul: 3 ani de închisoare cu suspendare și o amendă de un milion de șekeli, redusă în apel la 500.000 de șekeli.

Ulterior, Nati Meir și-a mutat combinațiile infracționale în România. Urmărit penal în mai multe dosare, el a primit o sentnță definitivă de 11 ani cu executare, dar, ca mulți alții ca el, a fugit din țară înainte de a fi încarcerat.

El mai executase o pedeapsă cu închisoarea în România și n-a vrut să revină după gratii. Exact acolo a ajuns astăzi!

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* VIDEO. Ciolacu minte grosolan și în ziua de Crăciun! A prezentat pe TikTok niște pseudo-facturi, ca să acopere plimbările de lux din 2022, pe Coasta de Azur, cu avion privat, pe banii țeparilor de la Nordis

* Regimul ilegitim de la București aliniază România cu Ungaria și Slovacia, „ciumatele” Europei! Ciolacu anunță că noua prioritate e „pacea cu orice preț“ – narativul propagandei putiniste

* „În complicitate cu Viktor Orban”, Ciolacu face România „extrem de dependentă de gazul rusesc” (avertisment Expert Forum)

* Eurostat: pentru a 9-a lună la rând, România are cea mai mare inflație din UE. Guvernul PSD-PNL, care ne-a îngropat, va fi reînvestit de Iohannis

* Lia Olguța Vasilescu e „patroana” Justiției: după Laura Vicol, l-a impus și pe Radu Marinescu. Amândoi i-au fost avocați în dosarele sale penale, pe amândoi i-a făcut deputați de Dolj și șefi ai Comisiei juridice. Cu Marinescu a mers mai departe: e ministru!

* O numire scandaloasă și una dubioasă în Guvernul Ciolacu 2. PSD aduce la Cultură o nouă „Suzana Gâdea”! Cum au fost împărțite ministerele

* Marea miză a auditului comandat de Bolojan: cine din PNL a plătit campania pe TikTok a lui Călin Georgescu?

* „Proiectul suveranist“ al PSD, Șantierul Naval Mangalia, a ajuns în faliment. Șantierul fusese naționalizat, iar PSD a adus ca șefi o fostă angajată la un salon de masaj din Călărași și un fost chioșcar din Giurgiu

* Păruială în „familia bugetarilor fericiți”: Petre Daea și-a tras de păr soția, directoare la APIA, care a sunat la 112

* Crimă odioasă a Rusiei în cazul avionului azer prăbușit de Crăciun. Nava a fost lovită de o rachetă antiaeriană, apoi i s-a refuzat aterizarea și i s-au blocat comunicațiile, pentru a se prăbuși în mare

EDITORIALE:

Călin Georgescu ar fi fost trimis de SIE într-o emisiune din 2020 a lui Horia Alexandrescu la Canal 33, relatează foștii colegi ai jurnalistului decedat în 2021. Potrivit martorilor oculari, Horia Alexandrescu le-ar fi spus celor de la postul de televiziune să șteargă emisiunea și să nu-l mai cheme niciodată pe Georgescu, deoarece „nu e sănătos la cap”.

Dezvăluirea a fost făcută de Alexandru Răducanu, proprietarul Canal 33. Acesta a relatat, chiar a repetat cuvintele pe care i le-ar fi spus Horia Alexandrescu după emisiunea cu Călin Georgescu.

Emisiunea s-a difuzat pe 25 noiembrie 2020. În acest interviu a afirmat Călin Georgescu că s-a întâlnit cu extratereștri, că UE a eșuat, comunismul s-a născut în SUA și tot acolo va muri și alte bazaconii de acest fel.

La final, după ieșirea din emisiune, Horia Alexandrescu (ajuns în acel moment la 73 de ani) a simțit nevoia să se justifice față de cei de la Canal 33 pentru că adusese în studio un astfel de personaj bizar. Fostul director al ziarelor „Curienul Național” și „Cronica Română” le-a spus colegilor din regie: „Să ștergeți emisiunea asta! E sonat ăsta! Mi l-au trimis ăia de la SIE, au zis că e om serios, dar nu e sănătos la cap! Să nu-l mai primiți în vreo emisiune!”.

– Advertisement –

Horia Alexandrescu (1947–2021) a fost tatăl Ancăi Alexandrescu, actuala propagandistă feroce a lui Călin Georgescu, fostă propagandistă a unor fruntași ai PSD, precum Adrian Năstase, Victor Ponta, Sorin Oprescu, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.

Călin Georgescu miroase a SIE

Călin Georgescu are o biografie care miroase foarte puternic a securism. În 1985 a fost trimis „în misiune” mai întâi în Marea Britanie, apoi în SUA. Înainte de 1989, în perioada comunistă, românilor nu li se permitea să iasă peste granițe, mai ales când era vorba despre ieșiri în „Occidentul decadent”.

Horia Alexandrescu (tatal Ancai Alexandrescu), despre Calin Georgescu: „Mi l-au trimis astia de la SIE, au zis ca e om serios, dar nu e sanatos la cap”. pic.twitter.com/bKsVJRCdLB

— aktual24.ro (@ak24ro) December 21, 2024

– Advertisement –

Cei care plecau la specializare, mai ales pe banii statului român, într-o perioadă în care Ceaușescu strângea dramatic cureaua poporului, înfometându-l la maximum, erau fie agenții Securității, fie de-a dreptul ofițeri acoperiți. De spionajul extern se ocupa DIE.

Imediat după 1989, Georgescu a fost recuperat și, deși era inginer agronom, a fost propulsat direct în Ministerul Mediului. Era perioada regimului Iliescu și a FSN, când Guvernul era alcătuit în totalitate de securiști și foști activiști de partid.

Ulterior, traiectoria recentului candidat independent la Președinție a semănat cu cea a unui cadru SIE. A fost trimis de statul român în funcții foarte bine plătite pe lângă ONU (nu chiar la ONU!), apoi a stat 10 ani în Austria și Elveția fără să se știe foarte clar ce a făcut acolo. A înființat o așa-zisă filială a Clubului de la Roma în Viena, iar foștii săi colaboratori povestesc că toată povestea era controlată de serviciile secrete românești.

În România a fost mereu împins în față de o mână nevăzută. Fostul președinte Traian Băsescu a relatat că i-a fost propus de mai multe ori ca prim-ministru, dar l-a refuzat categoric după o întrevedere de o jumătate de oră în care și-a dat seama cam ce are în cap.

Totuși, Călin Georgescu a continuat să fie promovat insistent în spațiul public, prezentat drept o persoană competentă și băgat în platourile de filmare. Istoricul Armand Goșu a povestit acum o săptămână că această popularizare a lui Georgescu s-a făcut la intervenția unor șefi din SIE.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Regimul ilegitim de la București aliniază România cu Ungaria și Slovacia, „ciumatele” Europei! Ciolacu anunță că noua prioritate e „pacea cu orice preț“ – narativul propagandei putiniste

* „În complicitate cu Viktor Orban”, Ciolacu face România „extrem de dependentă de gazul rusesc” (avertisment Expert Forum)

* Eurostat: pentru a 9-a lună la rând, România are cea mai mare inflație din UE. Guvernul PSD-PNL, care ne-a îngropat, va fi reînvestit de Iohannis

* Lia Olguța Vasilescu e „patroana” Justiției: după Laura Vicol, l-a impus și pe Radu Marinescu. Amândoi i-au fost avocați în dosarele sale penale, pe amândoi i-a făcut deputați de Dolj și șefi ai Comisiei juridice. Cu Marinescu a mers mai departe: e ministru!

* O numire scandaloasă și una dubioasă în Guvernul Ciolacu 2. PSD aduce la Cultură o nouă „Suzana Gâdea”! Cum au fost împărțite ministerele

* Marea miză a auditului comandat de Bolojan: cine din PNL a plătit campania pe TikTok a lui Călin Georgescu?

* Radiografia unui impostor: Călin Georgescu. Valuri de dezmințiri după ce șarlatanul și-a inventat o biografie falsă. N-a făcut parte din Clubul de la Roma, n-a fost director la ONU, nu l-a recomandat Malița, iar mătușa sa n-a lucrat pentru Nicolae Iorga!

* „Proiectul suveranist“ al PSD, Șantierul Naval Mangalia, a ajuns în faliment. Șantierul fusese naționalizat, iar PSD a adus ca șefi o fostă angajată la un salon de masaj din Călărași și un fost chioșcar din Giurgiu

* Republicanii din Congresul SUA închid Biroul care combătea dezinformările rusești și chinezești. Instituția fusese atacată de Elon Musk

* Noroc formidabil: România are culoar spre Campionatul Mondial din 2026! Grupă cu Austria, Bosnia, Cipru și San Marino. Am evitat un cap de serie precum Spania, Germania, Franța, Italia, Anglia, Portugalia sau Olanda

EDITORIALE:

Guvernul Ciolacu 2 a elaborat marți varianta finală a Ordonanței austerității, adică un OUG uriaș, cu 36 de articole, prin care se amână intrarea în vigoare a creșterilor de pensii și salarii promise în campania electorală. Conform textului OUG-ului obținut de Aktual24.ro, veniturile bugetarilor, plata despăgubirilor obținute în instanțe și majorările de pensii prevăzute a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025 sunt amânate.

Pe lângă înghețarea pensiilor și a salariilor la nivelul din 2024, Guvernul PSD-PNL-UDMR mai prevede numeroase alte tăieri de cheltuieli, precum voucherele de vacanță, tichetele de masă, primele, sporurile și plata orelor suplimentare.

În acest an, deficitul bugetului public e așteptat să treacă de 9% din PIB. Ciolacu s-a angajat ca, în 2025, deficitul să fie de maximum 7%. Pentru asta s-a recurs la măsurile de mai sus, ținute secrete până după campania electorală.

O altă latură păstrată la secret a măsurilor fiscale urmează de la 1 ianuarie: creșterea TVA, creșterea cotei unice de impozitare și a numeroase alte taxe, precum și eliminarea facilităților fiscale pentru diferite categorii profesionale ori economice, cum ar fi IT-iștii ori microintreprinderile.

– Advertisement –

Ciolacu a refuzat cu obstinație cererea PNL și USR de a da acest OUG înainte de formarea noului Guvern. Ideea era ca acest Executiv investit ieri în Parlament să nu plece la drum cu acest bagaj major de resentimente din partea populației. Însă Ciolacu s-a încăpățânat să respingă promovarea OUG-ului, șantajându-și partenerii de negocieri. El a spus că refuză acest lucru pentru a pune presiune astfel încât să fie acceptat drept prim-ministru și în noua coaliție.

OUG-ul trebuie dat până la sfârșitul anului. În caz contrar, toate creșterile de pensii și salarii, în valoare de zeci de miliarde de lei, ar intra în vigoare.

USR n-a mers până la capăt în acest joc și a refuzat să mai intre în coaliție. PNL a acceptat și acum este din nou la remorca PSD, așa cum s-a întâmplat și până la alegeri.

– Advertisement –

Citiți mai jos OUG-ul austerității, în forma sa finală!

Ordonanța austerității, scoasă la iveală de Ciolacu în prima zi a noului său Guvern

„(…) În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I – (1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.

(2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Art. II – În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Art. III – Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Art. IV – (1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară.

(3) În anul 2025, serviciile publice autonome de interes național, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, republicată, nu acordă pentru angajații proprii bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, respectiv nu plătesc premii, prime, bonusuri și nici ore suplimentare din aceste fonduri.

Art. V – (1) În anul 2025, pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.

(2) În anul 2025, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2024.

Art. VI – (1) În anul 2025, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(2) Dacă în cursul exercițiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condițiile legii, recurgând, dar fără a se limita, la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) și (6) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. VII
(1) În anul 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice din:
a) instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare;
b) instituțiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin post unic se înțelege:
a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică;
b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor care devin vacante în cursul anului 2025 prin modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă ale personalului și nici posturilor vacante sau temporar vacante, inclusiv posturilor în afara organigramei, din cadrul instituțiilor publice care gestionează fonduri europene și care îndeplinesc rolul de autoritate de management și de organism intermediar.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în ședința Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice prevăzute la alin. (1) lit. a), cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget, respectiv prin memorandum aprobat în ședința Guvernului, inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din autoritățile/instituțiile publice locale prevăzute la alin. (1) lit. b), precum și de Ministerul Educației pentru posturile vacante sau temporar vacante din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și instituțiile de învățământ superior.

(5) Pentru posturile pentru care s-a afișat rezultatul selecției dosarelor de concurs anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la data publicării anunțului privind concursul.

(6) În termen de 2 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice pe site-ul propriu un anunț cu privire la posturile care îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. (5) și pentru care concursul poate continua.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 510 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), funcțiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.

Art. VIII
(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, se va realiza astfel:

(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, se va realiza astfel:
a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(4) La sumele eșalonate conform alin. (1) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

(5) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite se stabilește procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

Art. IX
(1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, nu acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

Art. X
În anul 2025 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2024:
a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare;
c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare;
g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
h) indemnizația președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;
i) indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
j) sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;

1. k) indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
   l) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
   m) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
   n) drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare.

Art. XI
(1) În anul 2025, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2024.

(2) Termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 23 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare se prorogă până la data de 1 ianuarie 2026.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul din luna decembrie 2024, de 6.240 lei.

Art. XII
În anul 2025, se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute de următoarele acte normative:
a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
c) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) și (4), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1), (2) și (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) și art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. XIII
Prevederile art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în anul 2025.

Art. XIV
(1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 179 din Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice, ale Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 42^5 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 73^1 alin. (5) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 6 alin. (5) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu completările ulterioare, ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, drepturile de pensie reglementate prin aceste acte normative se mențin la nivelul în plată în luna decembrie 2024.

Art. XV
(1) Prin derogare de la prevederile art. 84 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, în anul 2025 valoarea punctului de referință se stabilește prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei.

Art. XVI
(1) Începând cu luna ianuarie 2025 și până la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat în luna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2024, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se alocă până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, sume corespunzătoare următoarelor cote:
a) 15% la bugetul local al județului;
b) 63% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c) 22% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, ce vor fi repartizate unităților administrativ-teritoriale potrivit prevederilor legii bugetului de stat pe anul 2025.

(2) Pentru municipiul București, începând cu luna ianuarie 2025 și până la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, 97% din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat în luna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2024, la nivelul municipiului București, se alocă municipiului București și sectoarelor municipiului București, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, proporțional cu sumele încasate în anul 2024 din cote defalcate sau sume defalcate din impozitul pe venit, după caz.
(3) Începând cu luna ianuarie 2025 și până la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025, o cotă de 3% din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat în luna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2024, la nivelul municipiului București, se alocă, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, bugetului local al județului Ilfov, într-un cont distinct de venituri, pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare.

Art. XVII – În anul 2025 valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/student prevăzut la art. 149 alin. (22) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, se menține la nivelul aferent lunii decembrie 2024.

Art. XVIII – (1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A. repartizează creditele bugetare aprobate în buget pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025.

(2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A. comunică beneficiarilor sumele stabilite potrivit alin. (1), în termen de 10 zile de la data repartizării sumelor.

(3) Beneficiarii programelor prevăzute la alin. (1) și Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A. au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile efectuate în anul 2025 aferente proiectelor de investiții derulate din programele prevăzute la alin. (1) să se încadreze în sumele comunicate potrivit alin. (2).

(4) Orice depășire a sumelor comunicate potrivit alin. (2) se suportă din fondurile proprii ale beneficiarilor proiectelor de investiții finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții „Anghel Saligny”, respectiv Companiei Naționale de Investiții „C.N.I.” – S.A. pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul național de construcții de interes public sau social.

Art. XIX – Aplicarea prevederilor art. 34 și 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă începând cu data de 1 ianuarie 2025 și până la data de 1 ianuarie 2026.

Art. XX – Pentru exercițiul bugetar 2025, prevederile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu luna ulterioară intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025.

Art. XXI – (1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul și ministrul finanțelor semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025 – 2027.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor semnează o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2025 și perspectiva 2026 – 2028 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025 – 2027.

(3) Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2025 și perspectiva 2026 – 2028.

Art. XXII – Articolul 11 din Legea nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 15 iulie 2019, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 11 Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.”

Art. XXIII – La articolul III din Legea nr. 210/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri și pentru stabilirea unor măsuri necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 13 iulie 2022, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
„b) începând cu data de 1 ianuarie 2026, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3^1 alin. (1) din aceeași ordonanță.”

Art. XXIV – În perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Art. XXV – Termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 9 din Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 noiembrie 2020, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2026, iar termenul de aplicare se prorogă până la data de 31 decembrie 2027.

Art. XXVI – Aplicarea prevederilor art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2026.

Art. XXVII – Aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistența publică medicală de urgență și prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2026.

Art. XXVIII – Termenul prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 30 decembrie 2015, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2025.

Art. XXIX – Articolul 25 din Legea nr. 246/2022 privind zonele metropolitane, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 25 iulie 2022, se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Prevederile art. 32^1 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.
(2) Prevederile art. 32^1 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Art. XXX – Articolul III din Legea nr. 387/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale se modifică și va avea următorul cuprins:

„ART. III – După articolul 32^1 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 32^2, cu următorul cuprins:

„ART. 32/2 Prevederi aplicabile unităților administrativ-teritoriale care fac parte din consorții administrative

(1) Prin excepție de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b), cotele defalcate din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, după cum urmează:
a) 60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, membre ale consorțiului administrativ, pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
b) 5% la bugetul consorțiului administrativ din care fac parte comunele, orașele și municipiile prevăzute la lit. a).

(2) Ministerul Finanțelor aprobă, prin ordin, procedurile pentru aplicarea prevederilor alin. (1) privind operațiunile de virare a sumelor aferente impozitului pe venit către consorțiile administrative constituite.
(3) Prevederile prezentului articol intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026.”

Art. XXXI – La articolul 248 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(9) Dispozițiile art. 69 se aplică începând cu prima generație de elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2026-2027, gradual, în condițiile existenței infrastructurii conforme pentru integrarea preșcolarilor/elevilor cu CES și ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învățământ preuniversitar.”

Art. XXXII –
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea unor dispoziții prevăzute în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă după cum urmează:
a) prevederile art. 67 alin. (4), (6), (7), (8) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;
b) prevederile art. 77 alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2026;
c) prevederile art. 116 – art. 119 se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;
d) prevederile art. 131 alin. (11) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;
e) prevederile art. 138 alin. (5) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;
f) prevederile art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3), (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;
g) prevederile art. 23 alin. (1), lit. (f) și art. 207 alin. (11) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027;
h) prevederile art. 217 alin. (3) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027.

(3) Aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4), art. 70 alin. (5) litera a), art. 74 alin. (4), art. 78 alin. (8), art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2026-2027;
(4) În anul 2025 pentru Programul Național Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, în limita sumei de 1.139.400 mii lei aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preșcolarii și elevii din maximum 1.000 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului Național pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației.

(5) Prevederile art. 134 din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, respectiv ale art. 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2026.
(6) Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2026.

Art. XXXIII – La articolul 260 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, alineatul (19), se modifică și va avea următorul cuprins:

„(19) Prevederile art. 216 alin. (19) referitoare la asigurarea cadrelor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului de muncă în urma pensionării, două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2026 – 2027.”

Art. XXXIV – În anul 2025 nu se încheie angajamente legale pentru obiective noi de investiții care se finanțează prin subprogramele prevăzute la art. 2 alin. (1) literele a), b), c), d), f), h) și m) din Anexa nr. 3 „Programul național de construcții de interes public sau social” la Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții „C.N.I.” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. XXXV – În anul 2025, măsurile aprobate de Guvernul României prin Memorandumuri care prevăd excepții de la prevederile capitolului III – Măsuri de disciplină economico-financiară din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare pe termen lung își încetează aplicabilitatea.

Art. XXXVI – Prevederile art. 1 – 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1043 din 29 decembrie 2017, aprobată prin Legea nr. 267/2018, se abrogă.

PRIM-MINISTRU
ION MARCEL CIOLACU“

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* O numire scandaloasă și una dubioasă în Guvernul Ciolacu 2. PSD aduce la Cultură o nouă „Suzana Gâdea”! Cum au fost împărțite ministerele

* Marea miză a auditului comandat de Bolojan: cine din PNL a plătit campania pe TikTok a lui Călin Georgescu?

* „În complicitate cu Viktor Orban”, Ciolacu face România „extrem de dependentă de gazul rusesc” (avertisment Expert Forum)

* Eurostat: pentru a 9-a lună la rând, România are cea mai mare inflație din UE. Guvernul PSD-PNL, care ne-a îngropat, va fi reînvestit de Iohannis

* „Proiectul suveranist“ al PSD, Șantierul Naval Mangalia, a ajuns în faliment. Șantierul fusese naționalizat, iar PSD a adus ca șefi o fostă angajată la un salon de masaj din Călărași și un fost chioșcar din Giurgiu

* VIDEO. Anunțul integral al lui Nicușor Dan – o radiografie severă a României eșuate, un plan de acțiune pentru însănătoșirea ei

* Radiografia unui impostor: Călin Georgescu. Valuri de dezmințiri după ce șarlatanul și-a inventat o biografie falsă. N-a făcut parte din Clubul de la Roma, n-a fost director la ONU, nu l-a recomandat Malița, iar mătușa sa n-a lucrat pentru Nicolae Iorga!

* A murit Mircea Diaconu, un actor dubios al „Revoluției KGB” din decembrie 1989. Și în politică a avut abordări jenante

* Bizarul terorist de la Târgul de Crăciun: psihiatru saudit stabilit în Germania de 18 ani, devenit fanatic anti-islam și anti-migranți!

* Noroc formidabil: România are culoar spre Campionatul Mondial din 2026! Grupă cu Austria, Bosnia, Cipru și San Marino. Am evitat un cap de serie precum Spania, Germania, Franța, Italia, Anglia, Portugalia sau Olanda

EDITORIALE:

Prim-ministrul Marcel Ciolacu e pe cale să dea o lovitură mortală României, făcând-o captivă gazelor rusești. Intermediarul unei asemenea trădări a intereselor naționale, în domeniul energiei, este premierul Ungariei, Viktor Orban, cel mai obscen aliat european al Rusiei putiniste. Dezvăluirile sunt făcute de Otilia Nuțu, expertă în energie a think tank-ului Expert Forum, condus de Sorin Ioniță.

Într-o analiză publicată vineri pe Contributors.ro, Otilia Nuțu arată riscurile de securitate energetică pe care le aduce României premierul Marcel Ciolacu, în complicitate cu omologul său maghiar Viktor Orban.

Dacă Marcel Ciolacu acceptă planurile lui Viktor Orban, „piața românească va deveni captivă aprovizionării cu energie rusească”, scrie Otilia Nuțu.

Fragmente din analiza Otiliei Nuțu

„EFOR avertizează că în cursul vizitei la Bucureşti a premierului Viktor Orban, acesta e posibil să încheie cu Marcel Ciolacu un acord dubios privind gazele și energia electrică.

– Advertisement –

În același timp, săptămâna aceasta Guvernul român promovează un «proiect de importanţă strategică» pentru a crește nesustenabil consumul de gaze.

Cele două ar face România extrem de dependentă de gazul rusesc, cu sprijinul și complicitatea lui Viktor Orban.

Luni, pe 16 decembrie, compania maghiară MVM a semnat un acord cu E.ON România pentru a prelua activele de furnizare a gazului și energiei electrice. MVM a plătit cu mult peste prețul pieței (200 de milioane de euro, față de valoarea estimată de 100–120 de milioane oferită de concurenți), ceea ce indică faptul că există ceva mai mult decât motive pur comerciale la mijloc.

– Advertisement –

Tranzacția depinde acum doar de aprobarea unei comisii care monitorizează investițiile străine (CEISD) pentru a depista eventuale influențe externe nefaste, dar e de așteptat ca afacerea să fie aprobată. În momentul de faţă, E.ON deține practic jumătate din aprovizionarea cu gaze pe segmentul de consumatori casnici și e un furnizor important și de energie electrică.

Joi, 19 decembrie, proiectul de construire a unei centrale pe gaz de 1.770 MW (la Mintia, Hunedoara) a fost declarat de Guvernul român proiect de «importanță națională strategică».  Investiția aparţine unui investitor dubios din Iordania – Mass Group Holding –, care a cumpărat echipamentele de la Siemens și va fi conectat la rețeaua de gaze cu o conductă care beneficiază de sprijin din fonduri UE, din Fondul de Modernizare.

Acest proiect nu a ridicat până acum prea multe suspiciuni în UE deoarece nimeni nu se aștepta, realmente, ca investiția chiar să aibă loc: ea nu are vreun sens economic pe o piață normală. Cu atât mai mult cu cât, în toată UE, direcția e de reducere, nu de creștere a consumului de gaze, cu 30% până în 2030. Dacă centrala va fi finalizată, aceasta va consuma 2,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din consumul total al României în prezent. Centrala va deveni operațională în 2025 (860 MW) și 2026 (până la 1.770 MW).

Se pare că Mass Group Holding a semnat în urmă cu câteva luni un preacord cu MVM pentru achiziționarea întregii cantități de gaze necesare producerii de energie electrică.

Viktor Orban vine la București pentru a se întâlni cu premierul român. Marcel Ciolacu lasă să înţeleagă zilele acestea ba că va fi viitorul prim-ministru, ba că retrage PSD din coaliţia de guvernare, într-un joc de imagine dubios, greu de înţeles. Este posibil ca parte din explicaţie să fie aceea că se doreşte un bruiaj cu alte teme de discuţie tocmai ca să treacă mai puţin observată afacerea pusă la cale cu Viktor Orban.

Foarte probabil, planul MVM este să cumpere gaz rusesc cu preţ redus, să-l vândă în continuare cu către Mass Group și să primească în schimb electricitate ieftină, obținând în următorii câțiva ani o cotă semnificativă din piața românească, captivă aprovizionării cu energie rusească. De facto, prin această schemă construim în România un echivalent a ce este centrala Cuciurgan din Transnistria pentru Moldova, care a creat o dependența mortală a Moldovei de aprovizionarea cu energie rusească în ultimele două decenii.

(…) Ceea ce pun la cale Viktor Orban şi Guvernul PSD-PNL condus de Ciolacu va afecta în mod critic nu numai securitatea energetică a României, ci și decuplarea planificată a UE de gazul rusesc. Va exista, de asemenea, o amenințare directă la adresa aprovizionării cu energie a Moldovei.

(…) Guvernul României a acţionat consecvent în ultimii ani în direcţia păguboasă a extinderii consumului de gaze în România, cu măsuri mergând de la încurajarea introducerii gazului în toate gospodăriile, până la construirea mai multor centrale pe gaz. Dacă toate acestea se materializează, consumul de gaze al României va crește cu 50% până în 2030, făcând țara dependentă de livrările din Rusia, deoarece producția internă nu va putea ține pasul cu creșterea consumului.

Această dependență de Rusia a fost promovată în mod activ de Transgaz, care, de asemenea, a întârziat cu obstinaţie de ani de zile interconectările cu celelalte țări și fluxul invers către Moldova și Ucraina. Chiar nu se poate crede că aceste întârzieri sunt cauzate doar de prostie și incompetență și nu de o promovare activă, de ani de zile, a unor interese rusești. Tot așa cum politica de creștere a consumului de gaz pentru consumatorii casnici, când toată Europa și-l reduce, prin extinderea rețelelor de gaz nu are cum fi doar prostie, ci o adâncire conștientă și programată în dependențe viitoare.

Aprobarea în Guvern drept «proiect de importanță strategică» a centralei de la Mintia, care ne va crește consumul național cu 30%, ridică și ea suspiciuni în acest moment în care, pe de altă parte, anulăm alegeri ca să nu dăm țara pe mâna influențelor obscure și Rusia e disperată să revină pe piața europeană de gaz.”

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Senator PNL: tot circul e orchestrat de Iohannis, care vrea să-l pună la colț pe Bolojan! Sistemul e sătul de insistențele pentru reforme ale noului lider liberal și îi reproșează că nu e suficient de combativ cu USR

* Iohannis și PSD plănuiesc amânarea alegerilor prezidențiale până spre sfârșitul lunii iunie! Foarte probabil, Iohannis va reînvesti luni Guvernul PSD-PNL-UDMR 2.0

* Eurostat: pentru a 9-a lună la rând, România are cea mai mare inflație din UE. Guvernul PSD-PNL, care ne-a îngropat, va fi reînvestit de Iohannis

* „Proiectul suveranist“ al PSD, Șantierul Naval Mangalia, a ajuns în faliment. Șantierul fusese naționalizat, iar PSD a adus ca șefi o fostă angajată la un salon de masaj din Călărași și un fost chioșcar din Giurgiu

* VIDEO. Anunțul integral al lui Nicușor Dan – o radiografie severă a României eșuate, un plan de acțiune pentru însănătoșirea ei

* Planul rebeliunii ruso-legionare. Întâlnirea conspirativă de la herghelia sirianului Jbara, lângă București. Călin Georgescu, mercenarul rusofil Horațiu Potra și neo-legionarul Eugen Sechila au fost sâmbătă la Ciolpani

* Ponta atârnă trei grenade de gâtul PSD: șpaga din Qatar + complicitatea cu CCR + susținerea extremistului Călin Georgescu

* Radiografia unui impostor: Călin Georgescu. Valuri de dezmințiri după ce șarlatanul și-a inventat o biografie falsă. N-a făcut parte din Clubul de la Roma, n-a fost director la ONU, nu l-a recomandat Malița, iar mătușa sa n-a lucrat pentru Nicolae Iorga!

* A murit Mircea Diaconu, un actor dubios al „Revoluției KGB” din decembrie 1989. Și în politică a avut abordări jenante

* Noroc formidabil: România are culoar spre Campionatul Mondial din 2026! Grupă cu Austria, Bosnia, Cipru și San Marino. Am evitat un cap de serie precum Spania, Germania, Franța, Italia, Anglia, Portugalia sau Olanda

EDITORIALE:

La vârful Sistemului care controlează România se fac planuri pentru ca alegerile prezidențiale să fie organizate abia în a doua jumătate a lunii iunie, afirmă surse politice. În acest timp, Marcel Ciolacu s-a răzgândit brusc și, după 24 de ore în care PSD s-a declarat hotărât să treacă în opoziție, a revenit la sediul Guvernului și negociază grabnic noul Guvern, alături de PNL și UDMR. Fără USR!

Klaus Iohannis și PSD discută o variantă în care scrutinul pentru Președinție să fie împins la mijlocul anului viitor. Datele luate în calcul sunt 15 și 29 iunie, spun surse politice. Dacă această strategie va fi adoptată, va fi de-a dreptul șocantă. Inițial, se discutase de mijlocul lunii martie, adică organizarea alegerilor cât de repede posibil și reintrarea în normalitate prin validarea unui președinte legitim.

Ulterior, a apărut varianta ca alegerile să se țină în aprilie. Acum se discută deja de a doua jumătate a lunii iunie.

Acest lucru înseamnă prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis cu încă 6 luni peste termenul limită. Iohannis trebuia să-și înceteze activitatea la Cotroceni chiar vineri, 21 decembrie 2024.

– Advertisement –

Pe de altă parte, supărarea lui Marcel Ciolacu (una teatrală!) pare să fi durat doar 24 de ore. Liderul PSD a revenit la Palatul Victoria vineri seară, de la ora 19.00, unde a reluat discuțiile cu PNL și UDMR pentru formarea noului Guvern.

Fostul președinte al USR, Cătălin Drulă, afirmă că acest lucru s-a întâmplat la ordinul lui Iohannis, care le-a pus în vedere șefilor celor trei partide că vrea ca Guvernul să fie gata înainte de Crăciun. Se pare că aceasta este procedura-standard pentru Iohannis, care a procedat la fel și în 2020, pentru a nu-i fi afectată vacanța de Sărbători.

USR n-a fost chemat la întâlnirea de vineri seară, semn clar că Iohannis și PSD și-au impus punctul de vedere: Guvernul trebuie făcut fără USR, care vrea reforme serioase!

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* VIDEO. Anunțul integral al lui Nicușor Dan – o radiografie severă a României eșuate, un plan de acțiune pentru însănătoșirea ei

* Planul rebeliunii ruso-legionare. Întâlnirea conspirativă de la herghelia sirianului Jbara, lângă București. Călin Georgescu, mercenarul rusofil Horațiu Potra și neo-legionarul Eugen Sechila au fost sâmbătă la Ciolpani

* Poliția dă iama în rețeaua lui Călin Georgescu: percheziții la „marele donator” Bogdan Peșchir + „umflarea” unor „mercenari de TikTok”

* Călin Georgescu a mers la Tucă însoțit de sfetnicul său neo-legionar, Eugen Sechila, mare admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu

* Ponta atârnă trei grenade de gâtul PSD: șpaga din Qatar + complicitatea cu CCR + susținerea extremistului Călin Georgescu

* Rusia pregătea atacuri teroriste în România folosind un columbian, pe modelul Carlos Șacalul din vremea comunismului. Agentul Moscovei a fost prins de DIICOT, SRI și Poliție și e judecat în stare de arest

* Radiografia unui impostor: Călin Georgescu. Valuri de dezmințiri după ce șarlatanul și-a inventat o biografie falsă. N-a făcut parte din Clubul de la Roma, n-a fost director la ONU, nu l-a recomandat Malița, iar mătușa sa n-a lucrat pentru Nicolae Iorga!

* Neglijența care o lasă pe Clotilde Armand fără mandatul de senator. Necazul ei, șansa Simonei Spătaru, care obține un nou mandat deși se afla „sub linie”

* A murit Mircea Diaconu, un actor dubios al „Revoluției KGB” din decembrie 1989. Și în politică a avut abordări jenante

* Noroc formidabil: România are culoar spre Campionatul Mondial din 2026! Grupă cu Austria, Bosnia, Cipru și San Marino. Am evitat un cap de serie precum Spania, Germania, Franța, Italia, Anglia, Portugalia sau Olanda

EDITORIALE: