Comparativ cu alte țări din Europa, în România se înregistrează un nivel ridicat al pagubelor produse de ursul brun. În general, politica de reconciliere trebuie să se bazeze pe mai multe tipuri de măsuri: de sprijin pentru implementarea unor măsuri tehnice de prevenire a producerii pagubelor, de compensare a pagubelor înregistrate și de management activ al populației speciei.
Deși utilizate pe scară largă la nivel global, sistemele de acordare de despăgubiri pentru pagube în vederea reducerii conflictelor om – specii sălbatice nu sunt eficiente în lipsa sistemului care să permită acordarea de stimulente persoanelor care aplică măsurile de conservare.
Tipurile de pagube produse de urs înregistrate la nivel național sunt: pagube provocate animalelor domestice (inclusiv stupi de albine), culturilor agricole, culturilor silvice, pagube aduse bunurilor (case, anexe gospodărești, garduri, autoturisme), dar și vătămarea şi, în unele situaţii tragice, decesul oamenilor.
Este important să cunoașteți faptul că producerea acestor evenimente este favorizată de o serie de factori precum: utilizarea terenului și modul de desfășurare a activităților în aria de distribuție a speciei (distanța față de pădure, lipsa unor sisteme de protecție sau utilizarea unor sisteme de protecție rudimentare), extinderea așezărilor umane, resursa trofică disponibilă, existența unor bariere fizice (drumuri cu trafic intens), precum și acțiunile umane care conduc la modificarea comportamentului unor exemplare de urs.
Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” vizează astfel, pe lângă menținerea stării de conservare favorabile a speciei, informarea factorilor interesați cu privire la specia de urs brun și managementul acestei specii, implementarea unor măsuri de reducere și prevenire a conflictelor om-urs.
Ce trebuie să știți atunci când ați fost afectați de pagubele produse de ursul brun?
În țara noastră sunt acordate despăgubiri pentru pagube și/sau daune produse de urs asupra culturilor și animalelor domestice sau în urma accidentelor de circulație în baza prevederilor art. 13 și, respectiv, în cazul atacurilor soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, în baza prevederilor art. 131 din Legea 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare.
Aceste prevederi sunt puse în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr. 3/2023 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele și/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și unele măsuri de punere în aplicare a acesteia.
Pentru a discuta despre despăgubiri și cadrul legal care guvernează în acest sens, este important să clarificăm ce înțelegem prin cuvântul „pagubă” și în ce condiții se aplică acest termen. Putem, astfel, delimita că s-a produs o pagubă atunci când vorbim de modificarea integrităţii fizice şi/sau a funcţiilor fiziologice, afectarea regenerării şi/sau diminuarea producţiei culturilor agricole şi silvice sau rănirea şi/sau moartea animalelor domestice, modificarea integrității fizice a autovehiculelor produsă în urma accidentelor de circulație, modificarea integrității fizice/psihice sau decesul persoanei vătămate produsă de atacul unui urs, după caz.
Astfel, pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice, animalelor domestice și autovehiculelor, este constituită și convocată o comisie de constatare, din care face parte câte un reprezentant al:
- unităţii administrativ-teritoriale pe suprafaţa căreia s-a produs paguba;
- direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru pagube produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice;
- administratorului drumului, pentru pagubele produse autovehiculelor;
- structurii teritoriale a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
La constatarea pagubei, au obligaţia de a fi prezenţi proprietarul păgubit sau reprezentantul legal ori convenţional al acestuia şi, după caz, gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic în care s-a produs paguba sau administratorul ariei naturale protejate, dacă paguba s-a produs într-o arie naturală protejată neinclusă într-un fond cinegetic sau în care vânătoarea nu este admisă.
Evaluarea și constatarea pagubei se va face numai la cererea scrisă a proprietarului păgubit sau a reprezentantului legal ori convenţional al acestuia, depusă şi înregistrată la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs aceasta. Această cerere trebuie să fie completată și depusă în termen de maximum 48 de ore de la data constatării producerii pagubei.
Conform prevederilor HG nr. 3/2023, comisia are următoarele atribuții: constatarea și evaluarea pagubelor, stabilirea răspunderi civile și cuantumului despăgubirilor, pe baza verificării în teren și a documentelor depuse de proprietarul păgubit sau a reprezentantului legal ori convențional al acestuia, de gestionarul faunei cinegetice/administratorul ariei naturale protejate, sau de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz.
Primarul unității administrativ-teritoriale are un rol deosebit de important în obținerea despăgubirilor de către persoanele păgubite, având ca obligații: informarea locuitorilor privind prevederile actului normativ, publicarea planului de situație al UAT și a datelor de contact ale entităților responsabile, solicitarea convocării comisiei în maxim 24 de ore de la data înregistrării cererii, verificarea calității de proprietar/reprezentant legal sau convențional, solicitarea de informații medicului veterinar/ unității de poliție în vederea completării documentelor justificative ce trebuie analizate de comisie.
Decizia de acordare sau neacordare a despăgubirilor pentru pagube produse de urs revine conducătorului structurii teritoriale a autorității publice centrale pentru protecția mediului, în baza procesului verbal întocmit de către comisie și a documentelor administrate de aceasta în evaluarea și constatare pagubei.
Răspunderea civilă pentru pagubele produse autovehiculelor, în urma accidentelor de circulație în care sunt implicate exemplare de urs, revine administratorului drumului în cazul în care nu sunt montate indicatoare cu inscripția „Atenție animale” pe sectorul de drum. În situația în care aceste indicatoare există, iar conducătorul autovehiculului nu respectă indicațiile, va suporta costurile pentru pagubele produse.
Răspunderea civilă pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplare de urs revine autorității publice centrale pentru protecția mediului.
În cazul atacurilor de urs asupra persoanelor fizice soldate cu rănirea sau decesul acestora, stabilirea despăgubirilor se stabilește de o comisie constituită în acest sens la nivelul structurii teritoriale a autorității publice centrale pentru protecția mediului, fiind aprobate prin decizia conducătorului respectivei structuri.
Cum se stabilesc despăgubirile pentru pagubele produse de ursul brun ?
Pentru pagubele produse asupra culturilor agricole și animalelor domestice, cuantumul despăgubirilor se stabilește de comisia de evaluare și constatare, în funcţie de valoarea pe piaţă a producţiei vegetale, a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost făcute de la momentul producerii pagubei şi până la momentul recoltării culturii sau în funcţie de valoarea de înlocuire în cazul animalelor domestice şi a stupinelor.
Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse autovehiculelor în urma accidentelor de circulaţie, în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, se stabileşte de comisie, având în vedere devizul estimativ care trebuie să fie întocmit la valoarea de piaţă a pieselor şi serviciilor necesare reparării pagubei produse.
La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale produse de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic se au în vedere următoarele aspecte: venitul net nerealizat de victimă, pe perioada incapacităţii temporare de muncă, sau salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cazul în care persoana în cauză nu este salariată, la data producerii accidentului; cheltuielile prilejuite de accident; daune morale, proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată, se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim brut pe ţară garantat în plată obţinut de o persoană în activitate.
La stabilirea despăgubirilor în caz de deces în urma interacțiunii cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, se au în vedere următoarele aspecte: cheltuielile de înmormântare, cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, până la vârsta pensionării.
Cum putem preveni producerea pagubelor de către ursul brun?
Măsurile de prevenire a producerii pagubelor sunt parte integrantă a complexului de acțiuni ce trebuie aplicate pentru a asigura conservarea pe termen lung a populației de urs brun.
Pentru prevenirea pagubelor sunt recomandate: gardurile electrice, sistemele de îndepărtare (olfactive, acustice), câinii de pază. O serie de proiecte derulate la nivel regional au susținut instalarea unor astfel de sisteme, chiar dacă pe arii restrânse, și, ulterior, prin experiență sau bune practici, au contribuit la implementarea lor de către localnici din zone cu nivel crescut de pagube.
Se impune dezvoltarea unui program pentru implementarea măsurilor tehnice de prevenire a producerii pagubelor la nivel național, pentru a se asigura sprijinul necesar comunităților locale pentru protejarea culturilor, animalelor domestice, bunurilor și creșterea siguranței.
Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, cod SMIS 136899, urmărește prevenirea situațiilor conflictuale om-urs, prin instalarea și monitorizarea a peste 1.000 de garduri electrice pentru protecția culturilor agricole, a animalelor domestice și a bunurilor materiale la nivelul ariei de distribuție a speciei, cu sprijinul gestionarilor fondurilor cinegetice.
Pentru mai multe informații cu privire la activitățile proiectului, măsuri de management aplicate și/sau etologia ursului brun din România, urmărește pagina de Facebook „Ursul – coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/ și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulsinoi.
