Vineri, 5 decembrie, de la ora 19.00, la Washington va avea loc tragerea la sorți a celor 12 grupe ale Campionatului Mondial din 2026, care va fi găzduit în premieră de trei țări: SUA, Mexic și Canada. Vom afla cei trei adversari pe care ar urma să-i înfrunte România în vara anului viitor, în caz că va trece de Turcia și Slovacia/Kosovo în play-off-ul european.
Tragerea la sorți va avea loc la „Kennedy Center” din capitala SUA, Washington. Ceremonia va începe la 19.00 – ora României (12.00 – ora locală) și va fi televizată în direct de Antena 1.
Cea de-a 23-a ediție a Campionatului Mondial se va desfășura în perioada 11 iunie – 19 iulie 2026, în 16 orașe din 3 țări: SUA, Mexic și Canada. 11 orașe vor fi din SUA (New York, Miami, Philadelphia, Boston, Los Angeles, San Francisco, Seattle, Dallas, Houston, Atlanta, Kansas City), 3 din Mexic (Ciudad de Mexico, Guadalajara, Monterrey) și două din Canada (Toronto, Vancouver).
Va fi primul turneu din istorie cu 48 de echipe, după ce 11 ediții (1930-1978) au fost organizare în formatul cu 16 formații (la prima au ajuns doar 13), 4 ediții (1982-1994) au avut câte 24 de echipe, iar 7 ediții (1998-2022) au adus la start câte 32 de „naționale”.
– Advertisement –
Față ediția precedentă (Qatar 2022), crește spectaculos și numărul de meciuri de la turneul final (de la 64 la 104), precum și perioada de desfășurare a Cupei Mondiale (de la 31 la 39 de zile).
Campioana mondială va susține 8 meciuri (trei în grupă + 5 elimnatorii), față de 7 până acum. După cele trei partide din grupă, vor urma cele din „16”-imi, „optimi”, „sferturi”, semifinale și finală. Până acum, din grupe se trecea direct la „optimi” (16 echipe), nu exista faza „16”-imilor (32 de echipe).
Numărul maxim de 8 meciuri va fi disputat de toate cele patru semifinaliste, dintre care două vor juca marea finală a competiției, iar celelalte două – „finala mică” (pentru locurile 3-4).
– Advertisement –
Cele 48 de participante la World Cup 2026 vor fi împărțite în 12 grupe de câte patru echipe. Se vor califica în „16”-imi primele două clasate din fiecare grupă (12 x 2 = 24), plus cele mai bune 8 formații de pe locul 3 (doar 4 – cele mai slabe, ca punctaj – vor fi eliminate după faza grupelor, adăugându-se celor 12 echipe de pe locul 4).
Capi de serie: 7 din Europa, 5 din America
Până acum s-au calificat 42 de echipe. Mai sunt de stabilit ultimele 6 participante: patru din Europa și două de pe celelalte continente, în urma celor 4 play-off-uri din Europa (16 echipe) și a play-off-ului intercontinental (6 echipe, dintre care două din America Centrală și Caraibe, una din America de Sud, una din Africa, una din Asia și una din Oceania).
Toate cele 6 echipe ce vin din play-off vor fi repartizate în ultima urnă valorică (a 4-a), pentru tragerea la sorți. Cele 3 gazde – SUA, Mexic și Canada – vor face parte din urna 1, iar restul de 39 de formații vor fi repartizate în cele 4 urne în funcție de clasamentul FIFA, în ordinea descrescătoare a coeficienților.
Clasată doar pe locul 3 în Grupa H preliminară (după Austria și Bosnia, depășind doar Cipru și San Marino), România a ratat atât calificarea directă, că și un culoar mai bun în play-off. Pentru a ajunge la Mondiale, naționala pregătită de Mircea Lucescu (80 de ani) va trebui să treacă de Turcia (26 martie) și de Slovacia sau Kosovo (31 martie) – ambele partide în deplasare.
Astăzi vom afla în ce grupă de la Mondiale ar fi repartizată România, în caz că se va califica în urma play-off-ului.
Cele 4 urne valorice
Urna 1: Spania, Argentina, Franța, Anglia, Brazilia, Portugalia, Olanda, Germania, Belgia, Mexic, Canada, SUA
Urna 2:Croația, Maroc, Columbia, Uruguay, Elveția, Japonia, Senegal, Iran, Coreea de Sud, Ecuador, Austria, Australia
Urna 3: Norvegia, Panama, Egipt, Algeria, Scoția, Paraguay, Tunisia, Coasta de Fildeș, Uzbekistan, Qatar, Arabia Saudită, Africa de Sud
Urna 4: Iordania, Capul Verde, Ghana, Curaçao, Haiti, Noua Zeelandă, Play-off european A, Play-off european B, Play-off european C (posibil România), Play-off european D, Play-off FIFA 1, Play-off FIFA 2.
22 de echipe se bat pe ultimele 6 bilete
Jumătate dintre echipele din urna a 4-a (6 din 12) nu se cunosc încă, urmând a fi desemnate în urma play-off-urilor din primăvara anului viitor. Pentru cele 6 locur se bat 2 de echipe (16 din Europa, 6 de pe alte 5 continente).
Play-off-urile europene (26 și 31 martie) vor desemna ultimele 4 reprezentante ale continentului nostru la World Cup 2026. La cele 4 bilete aspiră 16 națiuni.
Play-off-ul intercontinental (27 martie și 1 aprilie) va desemna alte două echipe calificate, ultimele de pe celelalte continente.
După aceste play-off-uri, ultimele 6 echipe calificate la Mondiale ar putea fi: Italia, Suedia, România, Bolivia și R. D. Congo.
Cele 4 play-off-uri europene:
Play-off A: Italia/Irlanda de Nord – Țara Galilor/Bosnia
Play-off B: Ucraina/Suedia – Polonia/Albania
Play-off C: Slovacia/Kosovo – Turcia/România
Play-off D: Danemarca/Macedonia de Nord – Cehia/Irlanda
Play-off-ul intercontinental (FIFA):
Jamaica, Surinam (America Centrală și zona Caraibelor), Bolivia (America de Sud), R. D. Congo (Africa), Irak (Asia), Noua Caledonie (Oceania).
O posibilă „grupă a morții”: Argentina, Maroc, Norvegia, Italia
La tragerea la sorți de astăzi, urna 1 va fi alcătuită din cele 3 țări organizatoare (SUA, Mexic, Canada), plus primele 9 națiuni din clasamentul FIFA: 7 europene (Spania, Franța, Anglia, Portugalia, Olanda, Germania, Belgia) și două sud-americane (Argentina, Brazilia).
Urna a 2-a și urna a 3-a vor fi formate strict pe criteriul locului ocupat în clasamentul FIFA.
Urna a 4-a va conține cele 6 echipe ce vor veni din play-off-uri, plus 6 echipe calificate deja, dar care sunt cele mai slab clasate în clasamentul FIFA: două din Africa (Capul Verde, Ghana), două din zona CONCACAF (Curaçao, Haiti), una din Asia (Iordania) și una din Oceania (Noua Zeelandă).
Cum în urna a 4-a ar putea ajunge inclusiv Italia, teoretic putem avea o „grupă a morții” de genul: Argentina, Maroc, Norvegia, Italia!
Fiecare confederație continentală va avea cel mult o echipă în fiecare grupă, cu excepția UEFA, care va avea maximum două naționale în fiecare grupă. Concret: fiind calificate 16 formații de pe continentul nostru (o treime din total), vor fi 4 grupe cu câte două echipe europene, respectiv 8 grupe cu câte o singură națională din Europa.
FIFA a modificat și modelul de tragere la sorți, adoptând modelul turneelor de tenis. Astfel, primele 4 echipe din clasamentul FIFA – Spania, Argentina, Franța și Anglia – vor fi pe părți de tablou diferite. Astfel, dacă-și vor câștiga grupele, cei 4 „capi de serie” nu se vor putea întâlni înainte de semifinale, iar Spania și Argentina s-ar putea întâlni doar în finală. Calificarea unora dintre aceste echipe de pe locul 2 sau 3 în grupă ar face posbile însă super-derby-uri de acest calibru și în fazele mai timpurii ale competiției („16”-imi, „optimi”, „sferturi”).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a definit clar dușmanul, marți, la Parlament: USR, nu extremiștii de la AUR! Iar pentru alegerile la Primăria Capitalei, din 7 decembrie: Cătălin Drulă, nu putinista Anca Alexandrescu!
Într-o declarație de presă făcută marți la Parlament, Sorin Grindeanu (51 de ani) a făcut o uriașă gafă de campanie: a comunicat clar numele „inamicului” partidului său, adică a corupției, clientelismului și batjocurii politice.
Pentru președintele PSD, „adevăratul dușman este Cătălin Drulă”. Sigur, Grindeanu menționeză că Drulă este „dușmanul bucureștenilor”, dar când o spune șeful PSD, devine clar că Drulă e perceput ca fiind „dușmanul PSD”. Nu extremiștii Călin Georgescu și George Simion, nu candidata lor, Anca Alexandrescu, ci Cătălin Drulă!
Grindeanu întărește acastă percepție atunci când extinde atacul la nivelul USR: „Noi cu ei ne luptăm”.
– Advertisement –
Sorin Grindeanu: „Haosul în administraţia locală, de foarte mulţi ani, are un nume: USR, pentru că sunt cei care au gestionat de ani buni mersul la Primăria Generală a Capitalei, sunt cei care au primit în mod covârşitor votul şi încrederea bucureştenilor. Dar, totodată, răspunsul bucureştenilor este acesta. Astăzi, când vorbim de haos, întruchiparea acestui haos este dată de Cătălin Drulă, ca şi (!!! – n. red.) candidat pe care îl are această formaţiune politică la Primăria Generală. Adevărul dușman al bucureștenilor este Cătălin Drulă. Și este (!!! – n. red.) candidatul Cătălin Drulă și USR-ul. Cu ei trebuie să ne luptăm – și Daniel Băluță asta face, prin ceea ce propune ca și (!!! – n. red.) proiect”.
Dincolo de conținutul politic de tip mafiot, nu poate fi trecută cu vederea nici avalanșa de greșeli gramaticale pe care le face președintele Camerei Deputaților – omul umărul 3 în stat. Frazele sale sunt dinamitate de dezacorduri grave („este candidatul Cătălin Drulă și USR-ul”) și de folosirea total greșită a formulei „ca și” („ca și candidat”, „ca și proiect”). Un adevărat viol cu perversiuni asupra limbii române!
VIDEO: Grindeanu, obsedat de Drulă
– Advertisement –
Sorin Grindeanu l-a criticat și pe candidatul PNL, Ciprian Ciucu, dar mai cu blândețe: „Pe Ciprian Ciucu îl preocupă să facă fele de fel de aranjamente, să se retragă candidați, să-i minimizeze pe alții… dar e treaba lui. Pe noi ne interesează ca Daniel Băluță să meargă pe drumul lui, să discute despre administrație, nu despre politică”.
Grindeanu refuză să vorbească despre averea dubioasă a primarului Băluță
Întrebat dacă ar trebui ca Daniel Băluţă, candidatul PSD la Primăria Capitalei, să discute şi despre îmbogățirea sa dubioasă ca primar (case şi apartamente cumpărate de diverși interpuși, inclusiv părinții săi), Grindeanu a răspuns în stilul clasic al mafiotului PSD-ist, evitând subiectul: „N-am să cred o secundă. Sunt chestiuni care ţin de sunet şi lumini, pe care ceilalţi contracandidaţi le aruncă în acest moment”.
O anchetă a site-ului de investigații Snoop.ro arată că, în declaraţia sa de avere, Daniel Băluţă a trecut doar moştenirile soţiei, plus un teren şi o casă donate fiicei. Averea substanţială se află însă pe numele rudelor primarului de la Sectorul 4. Potrivit investigației, ”părinţii pensionari, ambii trecuţi prin Primăria Sectorului 4, şi fratele său au apartamente, terenuri şi case cumpărate cu peste un milion de euro şi proprietăţi evaluate la peste 1,5 milioane euro”.
Replica lui Cătălin Drulă: „Sunt adevăratul dușman al mafiilor PNL-PSD care au sugrumat orașul”
„«Adevăratul dușman al Bucureștenilor este Cătălin Drulă», a spus astăzi Sorin Grindeanu.
Da, sunt adevăratul dușman al mafiilor care bagă bani grei în manipulări de campanie pentru candidați care vor vinde Bucureștiul la hectar.
Sunt adevăratul dușman al speculanților imobiliari care construiesc blocuri în cimitire și bloc lângă bloc, fără trotuare, fără spații verzi, fără creșe.
Sunt adevăratul dușman al «famigliilor» care fac averi uriașe din autorizarea de proiecte imobiliare pentru clanuri și băieți conectați politic, cum e candidatul vostru, Daniel Băluță.
Sunt adevăratul dușman al PSD-ului de rit vechi securistic, reprezentat de Anca Alexandrescu. Consiliera arogantului Adrian Năstase, a eliberatorului de hoți și criminali Liviu Dragnea, a șpăgarului Sorin Oprescu, a mincinosului de Victor Ponta, candidata asta e trecutul vostru, Sorin Grindeanu! Asumați-o!
Sunt adevăratul dușman pentru cei care speră să aibă primar pe unul care închide ochii în timp ce se fură în jurul său. Și va fi liniște. Liniște pentru hoți.
Adevăratul dușman au fost, sunt și rămân mafiile PNL-PSD care au sugrumat orașul de 30 de ani.
Orașul ăsta în care m-am născut, am copilărit și trăiesc are un potențial uriaș. Dar a fost furat ani de zile de pile și clienți politici.
A fost lăsat pe mâna clanurilor, care au primit aprobare să construiască de la primarii voștri, așa cum s-a întâmplat în Sectorul 4 și în Sectorul 6. Da, clanuri, Sportivilor și Vasiloi, de ei vorbesc!
Voi vreți să reveniți astăzi în forță. V-ați împărțit candidații între voi, poate-poate iese vreunul.
Adevăratul pericol pentru București este întoarcerea acestor mafii la butoane.
Cu mine știu că nu se poate. Mi-au mai zis-o: «E câine, nu e om».
Cu mine nu merge cu șpăgi. Și nu închid ochii.
De asta le e frică cel mai mult.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Elena Lasconi a avut duminică seară o ieșire de o duritate extremă la adresa unor foști sau actuali colegi de baricadă politică. Frustrările acumulate după cele două campanii prezidențiale (noiembrie-decembrie 2024 și aprilie-mai 2025) au făcut-o să-i atace cu ferocitate pe doi dintre cei care au ajutat-o să ajungă în turul 2, apoi au „exilat-o” la Câmpulung Muscel: Nicușor Dan și Ionuț Moșteanu.
La 7 luni după ce a părăsit fără glorie scena mare a politicii românești, Elena Lasconi (53 de ani) arată o incredibilă sete de răzbunare. Fosta președintă a USR folosește acest cuvânt – „răzbunător” – când îl caracterizează pe Nicușor Dan, dar cuvântul o descrie cel mai bine chiar pe ea.
Cele două ținte majore ale Elenei Lasconi, în emisiunea „Briefing” de la Digi 24, au fost Nicușor Dan (55 de ani) și Ionuț Moșteanu (51 de ani). Primul este președintele României, celălalt a fost până vineri ministrul Apărării Naționale. Dar în mintea Elenei Lasconi, amândoi i-au „furat” Președinția României, în primăvara acestui an!
În realitate, cei doi au acționat rațional, cu sânge-rece politic.
– Advertisement –
Nicușor Dan a intrat în cursa prezidențială când, după anularea alegerilor din 24 noiembrie (turul 1) – 8 decembrie (turul 2), și-a dat seama că există un risc major ca Președinția României să fie acaparată de un extremist anti-occidental, Călin Georgescu sau George Simion.
Iar Ionuț Moșteanu a acționat în interiorul USR, alături de Dominic Fritz și de alți lideri, pentru ca partidul să-i retragă susținerea Elenei Lasconi și să-l susțină pe Nicușor Dan, în condițiile în care primărița din Câmpulung nu avea nicio șansă să intre în turul 2. Elena Lasconi a fost rugată mai întâi să se retragă, cu argumente raționale, dar a refuzat cu încăpățânare, astfel că singura soluție politică a rămas retragerea susținerii politice.
Dacă Moșteanu, Fritz și ceilalți nu ar fi procedat astfel, Nicușor Dan putea rata prezența în finala prezidențială, care s-ar fi „jucat” între George Simion și Crin Antonescu. Și, probabil, președintele României ar fi fost astăzi rusofilul George Simion, iar la Palatul Victoria s-ar fi instalat un Guvern PSD-AUR, condus de șarlatanul putinist Călin Georgescu.
– Advertisement –
Elena Lasconi l-a atacat mizerabil pe Nicușor Dan și în seara de 1 mai 2025, cu o zi înainte de începerea votării în diaspora, pentru alegerile prezidențiale repetate. Ea a publicat, pe pagina a de Facebook, patru fotografii și un mesaj prin care spera să-l distrugă pe primarul Capitalei și să-i ia voturile in extremis. Lasconi încerca să-l asocieze pe Nicușor Dan cu Victor Ponta și Florian Coldea, în „întâlniri secrete”, dar „marile ei dezvăluiri” s-au dovedit a fi petarde de campanie: fotografiile erau falsuri grosolane! Și totuși, Lasconi nu le-a șters nici până azi!
Diversiunea primăriței din Câmpulung (care încă mai era președinta USR!) nu și-a atins scopul. Pe 4 mai, în primul tur al alegerilor prezidențiale, rezultatele au fost: George Simion – 40,96%, Nicușor Dan – 20,99%, Crin Antonescu – 20,07%, Victor Ponta – 13,05%, Elena Lasconi – 2,68%. În turul 2, Nicușor Dan a câștigat cu 53,60%, iar George Simion a luat doar 46,40%.
Piruetele Elenei Lasconi: anul trecut se agăța de numele Nicușor Dan și Ilie Bolojan, acum le detestă
În emisiunea de la Digi 24, Elena Lasconi a spus că Nicușor Dan „este un om rău, răzbunător și mincinos”. Mai mult: „Nu am încredere în el. Nici când era primar n-am avut încredere în el. E produsul Sistemului”.
Dar în vara anului trecut, înainte de a-și anunța candidatura la prezidențiale, Elena Lasconi spunea exact pe dos: „Nicușor Dan ar fi un bun președinte. Mi-ar plăcea să se întâmple asta. El a născut USR. Chiar e un om deosebit, aşa cum îl văd eu din exterior. Îmi place şi umorul lui. Ar fi un super câştig”.
Despre colegul său de partid Ionuț Moșteanu, Elena Lasconi spune că trebuie să plece din partid, să dispară din politică, altfel înseamnă că „mai este de folos serviciilor sau Sistemului”.
Primărița din Câmpulung invocă CV-ul măsluit al lui Moșteanu, implicit și studiile obscure ale acestuia („privata” inexistentă Athenaem, „privata” Bioterra), dar e capitolul la care și ea stă foarte prost („privata” Ecologică din Deva).
Ipocrită până la capăt, Elena Lasconi îl face praf și pe premierul Ilie Bolojan, care conduce „cel mai rău guvern din istoria României” (!!!). Ea „uită” că în noiembrie-decembrie 2024 spunea că, dacă va ajunge președinte, îl va numi prim-ministru pe Ilie Bolojan, pentru că „e un om capabil, un bun administrator, a dovedit asta; am încredere în el”.
Elena Lasconi despre Nicușor Dan: „nu are nicio legătură cu moralitatea” / „e mincios” / „produsul Sistemului” / „un om rău, orgolios și răzbunător” / „i-am pus cruce, pentru mine nu mai există” / „nu se putea mai rău”
„Ceea ce avem astăzi la Cotroceni nu ne va uni. Nici de departe nu ne va uni.”
„Eu văd pe cine avem la Cotroceni – este președintele pe care-l merităm. Dacă majoritatea a dorit asta, asta avem.”
„Este păcat că nu ne uităm la moralitatea politicienilor – și când spun asta, mă gândesc foarte clar că președintele pe care-l avem nu are nicio legătură cu moralitatea.”
„Este mincinos și a mințit și în campania electorală.”
„Este produsul Sistemului și al unui serviciu de marketing.”
„Este un om rău, orgolios și răzbunător.”
„Prima minciună pe care a spus-o, de când am intrat eu în politica mare, a fost aceea că m-a anunțat și pe mine și USR-ul că o să candideze. Și a fost o minciună. Și asta e una subțire, dar nu are nicio importanță să vorbesc acum despre el, pentru că i-am pus cruce, ca să spun așa. Pentru mine nu mai există!”
„Cred că ar fi obligatoriu… atunci când cineva îşi doreşte să intre în politica mare, să aspire la o funcţie, să vedem un CV al moralităţii. Pentru că şi Nicuşor Dan are un CV beton. Dar e vreo diferenţă între caracterul lui şi al lui Moşteanu? Întreb. Tot acelaşi aluat. Vorbim de acelaşi aluat – de mincinoşi, de trădători, de oameni pe care nu te poţi baza.”
„Sistemul are nevoie de marionete, cum vedem în cazul lui Moșteanu și cum vom vedea în cazul lui Nicușor Dan. El este candidatul Sistemului, pentru el s-a mobilizat Sistemul.”
„Cred că majoritatea a ales, dar ceea ce s-a întâmplat, de la anularea alegerilor și până să-l avem președinte pe Nicușor Dan, a fost rău. Nu se putea mai rău. Bine, mai rău poate se putea un război în momentul ăla, dar ceea ce s-a întâmplat are pe viitor repercusiuni grave și la nivel național, și la nivel european.”
„Dacă stăm să ne gândim că mai sunt trei ani până la (alegerile – n. red.) parlamentare, este posibil să nu-și termine mandatul (Nicușor Dan – n. red.). Dacă noi vom avea o majoritate în Parlament peste trei ani, nu mai contează cine este la Cotroceni. Pentru că majoritatea poate să-l trimită acasă pe președinte.”
Elena Lasconi despre Ionuț Moșteanu: „face un mare rău partidului” / „să demisioneze şi din USR!” / „Du-te, ia-ţi iahtul şi tot pleacă!”
„În momentul de faţă, Ionuţ (Moșteanu – n. red.)face un mare rău partidului. Ar trebui să demisioneze şi din USR. Asta vă spune un om normal.”
„Acum, trecând printr-o luptă atât de grea cum a fost cea de anul trecut, la cea mai grea campanie de prezidenţiale de după Revoluţie, şi asistând la cea mai aranjată campanie de prezidenţiale de anul ăsta, vă pot spune că Ionuţ, din punctul meu de vedere, are cariera politică terminată. Dar dacă mai este de folos serviciilor sau Sistemului, Ionuţ Moşteanu va continua să rămână şi nu se va face lumină în CV-ul lui.”
„A luat funcții pentru CV-ul măscărit.”
„Eu ştiu foarte clar că Ionuţ Moşteanu face foarte mult rău USR-ului. Să-şi dea demisia, pentru că suntem şi înainte de alegerile de la Bucureşti! Face foarte mult rău şi înainte de alegerile astea. Să plece acasă!”
„Cum zicea – că nu-l interesează, că are 300.000 de euro în cont şi că el se descurcă. Păi, descurcă-te, frate! Du-te, ia-ţi… că lui îi plăcea cu iahtul. Du-te, ia-ţi iahtul şi tot pleacă! Nu, nu, nu, îi plăcea cu iahtul, doar că era prea mare aroganţa să pună poze. Mai bine pune cu trotineta.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un escroc periculos, de esență rusească: AUR-istul Lulea, patronul lui Simion.
Individul zice, la Kk+, că românii au reușit unirea din 1918 pentru că nu s-au bazat pe generali, pe politicieni (prezentați ca niște neisprăviți) și pe puterile străine, ci doar pe ei înșiși.
Mincinosul putinist, care a făcut avere prin afaceri cu Ambasada Rusiei la București, precum și în Transnistria (adică tot cu Rusia), ori e bâtă la istorie, ori se află în misiune.
În realitate, unirea din 1918 a fost posibilă tocmai ca urmare a vitejiei unor generali români, a inteligenței cu care au acționat câțiva oameni de stat și politicieni de clasă (Regele Ferdinand și Regina Maria, premierul Ionel Brătianu, transilvănenii Iuliu Maniu și Alexandru Vaida-Voevod, basarabenii Pantelimon Halippa, Ion Pelivan și Daniel Ciugureanu, bucovinenii Iancu Flondor și Isidor Bodea) și a susținerii asigurate de mari puteri precum SUA, Franța și Marea Britanie.
– Advertisement –
Fără generalii români care au mărșăluit prin pustă spre Budapesta, prin ruinele sfârșitului de Prim Război Mondial, 1 Decembrie 1918 n-ar fi existat!
Fără determinarea, inteligența și patriotismul familiei regale și a unor politicieni vizionari, Marea Unire n-ar fi existat!
Fără acceptul marilor puteri occidentale, România Mare n-ar fi fost recunoscută niciodată, adică n-ar fi existat!
– Advertisement –
Pe mulți dintre artizanii Marii Uniri, comuniștii moscoviți i-au osândit în temnițe de exterminare, după 1945.
Putinistul Lulea îi mai osândește o dată, prin minciunile sale odioase.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La aproape o lună și jumătate de la numirea în funcția de consilier prezidențial pentru politică internă, Ludovic Orban a fost demis de Nicușor Dan. Fostul prim-ministru și președinte al PNL plătește pentru daunele aduse candidatului USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, prin „săgețile” lansate la Antena 3.
Nu e exclus să fi contat și critile aduse de Orban PSD-ului și liderului acestuia, Sorin Grindeanu, precum și pretențiilor exagerate ale magistraților. În principiu, sunt critici corecte, dar Nicușor Dan ar fi considerat că ele îi subminează eforturile de a asigura o guvernare stabilă și de a reforma pensiile magistraților.
Cu exact un an în urmă, Orban a luat o decizie care i-a deschis lui Nicușor Dan calea spre Președinție. Pe 18 noiembrie 2024 se retrăgea din cursa prezidențială pentru a o susține pe Elena Lasconi, pe 18 noiembrie 2025 este concediat de la Cotroceni!
Despărțirea dintre Nicușor Dan (55 de ani) și Ludovic Orban (62 de ani) a fost prezentată de Administrația Prezidențială, printr-un comunicat, drept „amiabilă”, „de comun acord”.
Anunțul oficial: „Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial Ludovic Orban au decis de comun acord încheierea colaborării. Decizia a fost luată în termeni amiabili. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea domnului Orban și îi urează success în proiectele viitoare”.
Afirmația care l-a costat pe Orban: USR „o să-i enerveze pe simpatizanţii lui Nicuşor Dan”, „abuzează efectiv de imaginea lui Nicuşor Dan”
Unde s-a produs ruptura?
– Advertisement –
Revenit sâmbătă, 15 noiembrie, la Antena 3 CNN după câțiva ani de boicot reciproc, Ludovic Orban a fost întrebat despre eventuala implicare a lui Nicușor Dan în campania electorală pentru București. Întrebarea se baza pe faptul că președintele României a participat, pe 2 noiembrie, la lansarea candidatului USR, Cătălin Drulă, în alegerile pentru Primăria Capitalei.
Răspunsul lui Orban a provocat rumoare în tabăra USR: „(Nicușor Dan – n. red.) A fost întrebat la conferinţa de presă din această săptămână şi a explicat punctul de vedere. A fost prezent la evenimentul de lansare. Asta nu înseamnă că e implicat în campanie. Sigur că cei de la USR îi folosesc imaginea preşedintelui… Până la urmă, o să ajungă să-i enerveze pe simpatizanţii lui Nicuşor Dan prin faptul că abuzează efectiv de imaginea lui Nicuşor Dan”.
Acastă declarație l-ar fi iritat pe Nicușor Dan pentru că a dinamitat efortul discret al președintelui de a-l sprijini pe Cătălin Drulă în campanie. Orban chiar a dat un semnal de ne-votare a candidatului USR, pentru că „abuzează efectiv de imaginea lui Nicuşor Dan” și, de aceea, „o să ajungă să-i enerveze pe simpatizanţii” președintelui.
– Advertisement –
Trei momente-cheie în care Orban l-a ajutat decisiv pe Nicușor Dan să ajungă primar al Capitalei, apoi președinte al României: 2020, 2024, 2025
Ludovic Orban a fost numit de Nicușor Dan consilier prezidențial pentru politică internă pe 6 octombrie. De la numire până la demitere au trecut exact 43 de zile.
Lui Nicușor Dan nu i-a fost ușor să a această decizie, pentru că Orban a avut două intervenții decisive în cariera sa. Fără deciziile fostului președinte al PNL, fondatorul USR nu ar fi ajuns, probabil, nici primar al Capitalei, nici președinte al României.
Primul moment-cheie a avut loc în 2020. În calitate de prim-ministru și președinte al PNL, Ludovic Orban a anunțat, în plină pandemie de Covid-19, că partidul său nu propune un candidat pentru alegerile de la Primăria Capitalei, ci îl susține pe independentul Nicușor Dan.
A fost și un șah dat USR, care-l pregătea pe Vlad Voiculescu pentru bătălia cu primărița în funcție, Gabriela Firea (PSD).
Pentru a nu sparge votul anti-Firea, USR s-a repliat și a decis, înțelept, să-l susțină pe primul său președinte. Dubla mișcare a avut efect: la alegerile din 27 septembrie 2020, Nicușor Dan a luat 42,81% din voturile bucureștenilor, iar Gabriela Firea – 37,97%.
Al doilea moment-cheie a avut loc pe 18 noiembrie 2024 – exact cu un an în urmă! În seara acelei zile de luni, cu 6 zile înaintea turului 1 al alegerilor prezidențiale, Ludovic Orban a provocat un șoc la dezbaterea de la Digi 24: și-a anunțat retragerea in cursă și și-a îndemnat susținătorii s-o voteze pe candidata USR, Elena Lasconi.
Ca președinte al partidului Forța Dreptei, susținut și de PMP și PNȚMM, Orban era cotat cu 2-3% (circa 200.000 – 300.000 de voturi).
Voturile redirecționate de Orban au fost decisive pentru intrarea în turul 2 a Elenei Lasconi. Pe 24 noiembrie, aceasta a reușit să obțină 19,18%, cu numai 2.740 de voturi (1.772.500 / 1.769.760) mai mult decât Marcel Ciolacu (19,15%), care era prim-ministru și președinte al PSD.
Pe primul loc, o surpriză: Călin Georgescu, care, beneficiind de un puternic „dopaj” rusesc, a obținut 22,94% (2.120.401 voturi).
Dacă Orban n-ar fi ajutat-o pe Lasconi să-l depășească pe președintele PSD, atunci finala Georgescu – Ciolacu n-ar fi fost anulată. Ciolacu ar fi mizat pe o mobilizare masivă a românilor pentru a stopa „extremismul pro-rus”.
Rămas însă în afara jocului, atotputerncul președinte al PSD și-a activat oamenii din Curtea Constituțională și a anulat alegerile, convingând mare parte din societate că Georgescu reprezintă un pericol mortal pentru democrație. Dar nu grija de democrație îl frământa pe Ciolacu, ci grija de propriul scaun: finala Georgescu – Lasconi ar fi scos din joc PSD-ul într-un mod umilitor și proiecta USR-ul (prin Elena Lasconi) în postura de salvator al României.
Așadar, dacă Orban nu se retrăgea, Lasconi nu ajungea în turul 2, alegerile prezidențiale nu se anulau, iar Nicușor Dan (reales la București în iune 2024, cu un scor și mai bun – 47,94%) nu avea ocazia să candideze. Prin urmare, ar f fost și astăzi primar al Capitalei, nu președinte al României.
Al treilea moment-cheie: alegerile prezidențiale din 4/18 mai 2025. Ludovic Orban l-a susținut, cu toată influența sa, mai ales în rețeaua de primari PNL, pe independentul Nicușor Dan.
Sprijinul a fost extrem de important, poate decisiv, atât în primul tur (când Nicușor Dan, cu 20,99%, l-a depășit cu mai puțin de un procent pe candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, care a luat 20,07%; pe primul loc – George Simion de la AUR, cu 40,96%), cât și în finala prezdențială, când a fost nevoie ca votanții liberali să fie convinși să să pună ștampila pe primarul Capitalei (Nicușor Dan – 53,60%, George Simion – 46,40%).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Primele 7 bilete europene pentru Campionatul Mondial de fotbal din 2026 au fost acordate deja: Anglia, Franța, Croația, Norvegia, Portugalia, Germania și Olanda s-au calificat matematic. Pentru Spania, Belgia și Elveția mai e de bifat o simplă formalitate, iar Austria – Bosnia și Scoția – Danemarca vor fi două „finale” în registrul „care pe care”.
Toate aceste decizii vor veni marți, când se vor încheia și ultimele 5 grupe preliminare. Tot marți vom cunoaște și configurația finală a celor 16 echipe care în martie 2026 vor juca play-off-ul pentru ultimele 4 locuri la Mondialul nord-american.
Meciurile de luni au adus calificarea en fanfare a Germaniei și a Olandei, prin victorii „la zero” în fața unor adversari de valoare diferită.
Germania și-a spulberat rivala care pretindea să-i „sufle” primul loc: 6-0 cu Slovacia, cea care o învinsese surprinzător, cu 2-0, la începutul lui septembrie.
Rezultatele de luni
Germania – Slovacia 6-0: Woltemade (18), Gnabry (29), Sané (36, 41), Baku (67), Ouedraogo (79)
Irlanda de Nord – Luxemburg 1-0: Donley (44 – din penalty)
– Advertisement –
Pentru Olanda era o simplă formalitate: chiar și o înfrângere severă cu Lituania (evident, improbabilă) ar fi menținut-o pe primul loc. Dar a fost un 4-0 de antrneament.
Polonia avea garantat locul 2, dar păstra o miză majoră: doar victoria în Malta ar fi urcat-o printre cei patru capi de serie la tragerea la sorți pentru play-off. Iar victoria a venit greu, cu mari emoții, în minutul 85. Acum, polonezii sunt cu ochii pe meciurile Scoția – Danemarca și Austria – Bosnia și le țin pumnii favoritelor: dacă danezii și austriecii nu pierd, atunci Polonia rămâne în prima urnă valorică și va juca primul meci din play-off pe teren propriu.
Olanda – Lituania 4-0: Reijnders (16), Gakpo (58 – din penalty), Xavi Simons (60), Malen (62)
Malta – Polonia 2-3: Cardona (36), Teuma (68 – din penalty) / Lewandowski (32), Wszolek (59), Zielinski (85)
– Advertisement –
Calificată deja, Croația a fost condusă cu 2-0 în Muntenegru, dar a revenit și a câștigat spectaculos.
În această grupă, Muntenegru a încheiat în urma Insulelor Feroe! Echipa micuțului arhipelag din apele nordului a reușit un punctaj istoric, cu 4 victorii în 8 partide. Memorabile au fost cele cu Muntenegru (4-0) și Cehia (2-1).
Barajul din martie: semfinala în deplasare, cu Italia, Turcia, Ucraina sau Polonia. Pot intra „pe radar” Danemarca și Austria
Tragerea la sorți pentru meciurile de baraj din zona Europa va avea loc joi, 20 noiembrie, la Zürich, începând cu ora 14.00 (ora României).
Play-off-ul se va disputa în sistem semifinale (8) + finale (4), pe 26 și 31 martie 2026. Câștigătoarele celor 4 finale se vor califica la turneul final din SUA, Mexic și Canada (11 iunie – 19 iulie 2026).
La play-off-ul european vor participa 16 echipe: ocupantele locului 2 în cele 12 grupe din actualele preliminarii, plus cele mai bune 4 câștigătoare de grupă din Liga Națiunilor.
Cele 16 echipe vor fi împărțile în patru urne valorice. Echipele venite din Liga Națiunilor, printr care România ș Suedia, vor face parte din urna a patra și vor juca în deplasare, cu echipe din urna 1.
Repartizarea în urnele 1, 2 și 3 a celor 12 echipe venite în play-off din preliminariile mondiale se va face pe baza clasamentului FIFA.
România va juca semifinala pe terenul unei echipe din prima urnă valorică, formată în acest moment din Italia, Turcia, Ucraina și Polonia. Urna 1 ar mai putea suferi modificări: dacă pierd în ultima etapă, Danemarca (în Scoția) și Austria (cu Bosnia) pică pe locul 2 în grupele lor și vor fi repartizate în prima urnă la baraj, alături de Italia și Turcia (care sunt „bătute în cuie”).
Dacă totuși vom trece de semifinala play-off-ului, vom juca finala cu învingătoarea unei dispute între o echipă din urna a 2-a și una din urna a 3-a. Locul disputei (acasă sau în deplasare) va fi stabilit prin tragere la sorți.
Cele 4 urne valorice
Urna 1:Italia, Turcia, Ucraina, Polonia
Urna 2: Țara Galilor, Scoția, Cehia, Slovacia
Urna 3:Irlanda, Albania, Bosnia, Kosovo
Urna 4:România, Suedia, Macedonia de Nord, Irlanda de Nord
Dacă pierde în Scoția, Danemarca va fi repartizată la baraj în urna 1 (peste Ucraina și Polonia).
Dacă pierde acasă cu Bosnia, Austria va fi repartizată la baraj în urna 1 (peste Ucraina și Polonia).
Polonia poate coborî în urna 2, singură sau împreună cu Ucraina.
Dacă nu câștigă meciul de acasă cu Macedonia de Nord, Țara Galilor ratează barajul, caz în care Macedonia de Nord urcă în urna 3, iar Moldova prinde in extremis un loc în urna 4 (câștigătoare de grupă în Liga D – ultima – a Ligii Națiunlor).
Cele 7 echipe marcate cu bold (literă îngroșată) vor juca sigur în play-off. Dintre celelalte 5, trei (Scoția, Bosnia, Kosovo) mai au șanse teoretice de a urca pe locul 1 în grupele de calificare (detronând Danemarca, Austria, Elveția), una (Macedonia de Nord) poate urca în urna 3, iar alta (Țara Galilor) poate rata prezența în play-off.
Cel mai ușor traseu al României în play-off:
Semifinale: Ucraina – România
Finală: România – Slovacia/Kosovo.
Cel mai greu traseu al României în play-off:
Italia – România
Scoția/Irlanda – România.
Cele 34 de echipe (din 48) calificate deja la CM 2026
America de Nord (3/6): SUA, Mexic, Canada (din oficiu, ca țări-gazdă)
America de Sud (6/6): Argentina, Brazilia, Uruguay, Ecuador, Columbia, Paraguay
Europa (7/16): Anglia, Franța, Croația, Norvegia, Portugalia, Germania, Olanda
Asia (8/8): Japonia, Iran, Uzbekistan, Coreea de Sud, Iordania, Australia, Arabia Saudită, Qatar
Africa (9/9): Maroc, Tunisia, Algeria, Egipt, Ghana, Senegal, Coasta de Fildeș, Capul Verde, Africa de Sud
Oceania (1/1): Noua Zeelandă.
La barajul intercontinental vor participa 6 echipe de pe 5 continente (primele două formații se vor califica la turneul final):
din America de Sud: Bolivia
din Oceania: Noua Caledonie
din Africa: R. D. Congo
din Asia: Emiratele Arabe Unite sau Irak (1-1 în tur)
din America Centrală și zona Caraibelor: două echipe din 7, mai e de jucat o etapă în cele trei grupe (Surinam/Panama + Curaçao/Jamaica + Honduras/Haiti/Costa Rica) – trei dintre acestea se vor califica direct.
Cum sunt alocate cele 48 de locuri la turneul final
Față de sistemul cu 32 de echipe, CM 2026 va aduce un plus considerabil pentru Africa și Asia, dar și garanția că mai mult de jumătate dintre națiunile din America de Sud vor fi prezente la turneul final.
Concret, trecerea de la 32 la 48 de echipe înseamnă o redistribuire pe continente astfel:
Europa crește de la 13 la 16 echipe (+3)
Africa – de la 5 la 9 (+4)
Asia – de la 5 la 8 (+3)
America de Sud – de la 4 la 6 (+2)
CONCACAF – de la 3 la 6 (+3)
Oceania – de la 0 la 1 (+1).
Ca și în vechiul sistem, ultimele două locuri la CM 2026 vor fi alocate în urma unui play-off intercontinental. Aceste ultime două bilete vor fi disputate de 6 echipe (șanse 33,3%). La turneul programat în luna martie 2026 vor participa:
două echipe din CONCACAF (două dintre cele trei echipe clasate pe locul 2 în cele trei grupe finale, având punctajele cele mai bune, în condițiile în care câștigătoarele grupelor se vor califica direct, pe lângă cele 3 țări organizatoare);
una din din America de Sud (locul 7): Bolivia;
una din Africa (a 10-a): R. D. Congo (fostul Zair), care în play-off a învins Camerunul (1-0) și Nigeria (la penalty-uri);
una din Asia (a 9-a), desemnată după un play-off în a cărui finală au ajuns Emiratele Arabe Unite și Irak;
una din Oceania (locul 2): Noua Caledonie.
Primele două clasate în turneul play-off vor obține ultimele bilete la turneul final.
Singurul continent care nu va fi reprezentat la play-off-ul intercontinental este Europa.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Naționala de fotbal a Românei s-a dezintegrat în repriza a doua a partidei de la Zenica: 1-3 cu Bosnia, după 1-0 la pauză. N-a fost pierdut doar un meci, a fost distrusă coeziunea unei generații.
Mircea Lucescu a demonstrat că vârsta nu poate fi învinsă: la 80 de ani nu mai poți fi un selecționer performant! E vina sa că „Generția de suflet” a pierdut entuziasmul și încrederea câștigate în ultimii doi ani.
România nu poate merge înainte cu Lucescu I. Nici măcar la barajul din luna martie! Cariera sa fabuloasă e umbrită de neputințele vârstei sale, incompatibilă cu marea performanță. Dar director tehnic ar putea rămâne, în tandem cu Iordănescu II, Lucescu II, Hagi I, Sabău sau Dan Petrescu.
Oricât de abil ar fi în mânuirea vorbelor și în pasarea responsabilității (spre arbitri, adversari, spectatori, propriii jucători etc.), Mircea Lucescu nu va putea explica niciodată căderea abisală a echipei sale după pauză, chiar din primul minut al reprizei secunde.
Da, România a făcut o primă repriză foarte bună, în continuarea prestației de la victoria cu Austria (1-0).
Da, România putea conduce chiar și cu trei-patru goluri la pauză: și-a creat multe ocazii bune, în urma unui joc solid și generos, chiar entuziasmant pe alocuri. Doar superficialitatea la finalizare a lui Dennis Man a limitat scorul la 1-0.
– Advertisement –
Și atunci, de ce au dispărut toate acestea după pauză? Und s-au dus golurile sau măcar ratările? Unde s-a topit jocul solid? De ce am acceptat chiar din minutul 46 dominarea totală a gazdelor? Golul egalării a venit în minutul 49, dar până atunci au fost deja câteva raiduri periculoase la poarta lui Ionuț Radu, iar mingea a stat permanent în preajma careului nostru.
Și ce frumos cursese faza golului nostru, pe traseul Chipciu – Mihăilă – Bîrligea… Și ce ocazii și-a permis să rateze, cam ireponsabil, Dennis Man…
Bucuria din minutul 17
Înfiorătoarea repriză a doua
Nenorocirea e că jocul fricos al românilor a continut și la 1-1, n-a existat niciun semn că Lucescu poate chimba ceva. Și nici nu putem invoca eliminarea lui Drăguș: aceasta a venit în minutul 68, adică la jumătatea reprize secunde. Până atunci, România a fost debusolată și la 1-0, și la 1-1. Iar la 1-1 chiar trebuia să strângă rândurile, să atace și să marcheze, pentru că remiza nu ne ajuta aproape deloc, singurul rezultat rentabil era victoria. Dar cum să câștigi dacă nu marchezi? Ș cum să marchezi dacă nu mai treci de jumătatea terenului?
– Advertisement –
Ultima jumătate de repriză a fost un coșmar. Umilință totală. Nesăbuința lui Drăguș ne-a lăsat în 10, dar s-au mai văzut echipe capabile să „înghețe” un rezultat și chiar să puncteze cu un om în minus. Iar noi nu aveam în față nici Brazilia sau Argentina, nici Franța sau Germania…
Faza de arte marțiale a lui Drăguș
Eliminarea unui jucător complică situația, dar nu e musai să aducă prăbușirea. Numai că la noi prăbușirea venise din minutul 46, cu un semnal din finalul primei reprize (bara lui Tahirovici). Cartonașul roșu al lui Drăguș doar a confirmat colapsul din jocul nostru. În 10 sau în 11, tot la eșec am fi ajuns, din cauza jocului nostru falimentar.
A fost cea mai slabă repriză făcută de naționala României de la retragerea aureliană!
Bosnia – România 3-1: Dzeko (49), Bajraktarevici (80), Tabakovici (90+3) / Bîrligea (17)
ROMÂNIA: I. Radu – Rațiu, Ghiță, Racovițan, Chipciu – I. Hagi (75 Miculescu), M. Marin, V. Dragomir (75 R. Marin) – Man (90+3 Fl. Tănase), Bîrligea (65 Drăguș), Mihăilă. Selecționer: Mircea Lucescu.
Clasamentul Grupei H
În celălalt meci de sâmbătă: Cipru – Austria 0-2 (Arnautovici 18 – din penalty, 55).
Rezultate: România – Bosnia 0-1, Cipru – San Marino 2-0; San Marino – România 1-5, Bosnia – Cipru 2-1; Austria – România 2-1, Bosnia – San Marino 1-0; România – Cipru 2-0, San Marino – Austria 0-4; Austria – Cipru 1-0, San Marino – Bosnia 0-6; Cipru – România 2-2, Bosnia – Austria 1-2; Austria – San Marino 10-0, Cipru – Bosnia 2-2; România – Austria 1-0, San Marino – Cipru 0-4; Bosnia – România 3-1, Cipru – Austria 0-2.
Mai sunt de jucat: România – San Marino, Austria – Bosnia (18 nov.).
Neexperimentatul Barbarez l-a dominat tactic pe mega-experimentatul Lucescu
Pauza unui joc este unul dintre momentele-cheie în care se vede mâna antrenorului. Sâmbătă, la Zenica, Mircea Lucescu a ratat complet acest moment. Nici nu mai contează ce le-a zis jucătorilor, ce dicurs a ținut la vestiare. Orice a făcut sau n-a făcut – a făcut rău! Rezultatul s-a văzut pe teren: o echipă dominată total din primul minut al reprizei secunde.
Cel care a folosit formidabil sfertul de oră de la vestiare a fost selecționerul gazdelor, Sergej Barbarez. Acesta a făcut două schimbări: au ieșit Malici și Bazdar, au intrat Alajbegovici și Tabakovici. Ei, și? – oricum nu ne spun nimic aceste nume, dacă nu e vorba de Dzeko. Au ieșit un jucător de la Sturm Graz și altul de la Zaragoza, au intrat unul de la Salzburg și altul de la Mönchengladbach.
Dar pentru Lucescu trebuia să fie un semnal de alarmă! Selecționerul știa, cu siguranță, că Tabakovici se află pe locul 2 printre golgheterii din Bundesliga: a marcat de 6 ori în 10 etape, fiind egalul columbianului Luis Diaz (Bayern München) și al germanului Burkardt (Frankfurt). Doar englezul Harry Kane (Bayern) e deasupra, cu 13 reușite.
Lucescu putea să mai observe că Tabakovici (31 de ani) nu-l înlocuiește pe veteranul Dzeko (39 de ani și 8 luni!), ci i se alătură acestuia în avanposturi. Barbarez schimba sistemul de joc, mergând pe două vârfuri de atac. Așadar, sporea forța ofensivă a echipei sale. Asta presupunea, automat, și o subțiere a liniei de mijloc, care putea fi speculată de ai noștri.
La aproape 40 de ani, Edin Dzeko s-a descurcat mai bine decât Racovițan și Rațiu. Așa a venit egalarea
Dar Lucescu n-a făcut nicio mutare tactică, deși bosniacii erau tot mai viforoși, ne dădeau cu terenul în cap. N-a întărit în niciun fel defensiva. A acceptat să se apere, dar cu oameni de atac! Deși România era dominată sufocant, prima schimbare operată de Lucescu a fost „post pe post” (Drăguș în locul lui Bîrligea), și aceea făcută târziu, în minutul 65.
Chiar și dacă Drăguș n-ar fi fost eliminat, el nu putea determina schimbarea aspectului jocului, pentru că dezechilibrul se menținea între ofensiva lor și defensiva noastră. Eventual, prospețimea lui Drăguș ne putea readuce în ofensivă. Dar cum să ataci dacă toată lumea se apără, iar presingul în jumătatea adversă a dispărut total?!
Sergej Barbarez
Lucescu a procedat greșit la 1-0 (la pauză), la 1-1 și la 1-2, iar scorul de 1-3 a venit logic. Lipsa sa de reacție a panicat tabăra noastră și a dat curaj celei bosniace.
Extraordinar de experimentatul Mircea Lucescu (80 de ani și 5 luni) a pierdut clar duelul tactic cu neexperimentatul Sergej Barbarez (54 de ani), care s-a apucat târziu de antrenorat, după o carieră de fotbalist și una de pokerist profesionist! Când Lucescu câștiga titluri în Ucraina și meciuri în Liga Campionilor, Barbarez participa la turnee de poker, inclusiv în SUA. Și totuși, bosniacul a avut luciditatea de a lua decizii prin care și-a scos echipa din colaps și a urcat-o pe val.
În duelul tactic dintre cei doi antrenori, Lucescu a început mai bine, a făcut legea în mare parte din prima repriză (cam până prin minutul 35), apoi s-a prăbușit, fiind făcut șah-mat de Barbarez. Și asta, la doar o lună după ce-i dăduse o lecție de strategie germanului Ralf Rangnick (67 de ani), selecționerul Austriei.
2–1–3 cu Austria, Bosnia și Cipru. Golaveraj 7-8
Linia de clasament din preliminariile Euro 2024 (selecționer Edi Iordănescu), având ca adversari Elveția, Israel, Belarus, Kosovo și Andorra, a fost formidabilă: 6 victorii și 4 egaluri, golaveraj 16-5.
Linia de clasament din preliminariile World Cup 2026 (selecționer Mircea Lucescu), având ca adversari Austria, Bosnia, Cipru și San Marino, este jenantă: 3–1–3, golaveraj 12-9. Sigur, va fi 4–1–3, pentru că mai avem de jucat cu San Marino, marți, la Ploiești. Dar dacă scoatem meciurile cu San Marino, golaverajul nostru este negativ: 7-8!
6–4–0 față 4–1–3 e o diferență colosală, deși nivelul adversarilor e similar.
Dacă scoatem din ecuație liliputanele Andorra (4-0 și 2-0), respectiv San Marino (5-1 și ce-o mai fi), raportul devine de-a dreptul dramatic: de la 4–4–0 la 2–1–3. Iar golaverajul s-a prăbușit de la 10-5 la 7-8, de la +5 la –1.
Apropo: atunci am primit 5 goluri în 10 meciuri, iar acum – 9 goluri în 7 partide! De la 0,5 goluri pe meci am ajuns la 1,28. Cu Lucescu selecționer, ne-a dat gol chiar și San Marino (singura reușită a acestor amatori în cele 7 meciuri jucate).
Lucescu-40 bătea campioana mondială, Lucescu-80 pierde de două ori cu Bosnia și face egal în Cipru
Marea problemă a lui Mircea Lucescu nu este atât pierderea unui duel tactic (cu Barbarez) sau chiar a unui meci decisiv (cu Bosnia), cât pierderea spiritului care a dus România la Euro 2024 (depășind Elveția!) și a făcut-o să câștige o grupă cu Belgia, Slovacia și Ucraina.
Edi Iordănecu a câștigat o grupă preliminară cu Elveția (performanță cu care nu se pot mândri prea multe „naționale” în ultimele decenii), ba chiar cu 5 puncte avans, pentru că a creat o stare de spirit extraordinară în cadrul lotului. El a încercat – și a reușit – să compenseze limitele valorice ale fotbaliștilor noștri printr-o atmosferă de entuziasm, solidaritate, colegialitate, determinare, dăruire, generozitate în efort, spirit de sacrificiu, autodepășire. Așa s-a născut „Generația de suflet” – o echipă care a jucat mai mult cu sufletul decât cu picioarele.
Acest atu a fost pierdut de Mircea Lucescu. Și nu a făcut-o pentru că nu s-ar pricepe la așa ceva (cariera sa ne oferă numeroase contraexemple), ci pentru că vârsta nu-i mai permite să ofere o paletă atât de largă din spectrul generozității. Ceea ce a reușit Edi Iordănescu în campania pentru Euro 2024 experimenta Mircea Lucescu la Corvinul anilor 1979-1982 și în preliminariile Euro 1984, adică în urmă cu peste patru decenii!
Da, Lucescu-40-de-ani uluia Europa depășind Italia (campioana mondială la zi), Cehoslovacia, Suedia și Cipru. Lucescu-80-de-ani dezamăgește cu Bosnia (zero puncte în două partide!) și cu același Cipru (2-2, după 2-0 în minutul 18).
Același Lucescu construia o super-echipă la Dinamo, în 1988-1990, cu Răducioiu, Lupescu, Lupu, Sabău, Andone, Rednic, Mateuț, Stelea, Selymes etc. Dar avea 45 de ani! Echipa era incredibil de tânără, dar și antrenorul clocotea de energia tinereții.
Țâfna de la conferințele de presă
Când, în vara anului trecut, a acceptat să revină la echipa națională, Mircea Lucescu avea un mare avantaj: găsea o echipă bine pusă la punct de Edi Iordănescu, un lot bine structurat, o atmosferă fantastică în vestiar. Iordănescu-junior nu găsise așa ceva. El preluase o națională în derivă, subminată de haoticele schimbări de generații. Edi chiar a trebuit să construiască o echipă, „nea Mircea” trebuia doar s-o ducă mai departe. Nu mai era nevoie de o fluctuație mare de jucăori, ci doar de gestionarea corectă a celor existenți. Majoritatea oamenilor de bază erau suficient de tineri încât să mai ducă două-trei campanii, poate chiar mai multe.
Dar Mircea Lucescu n-a luat în calcul un inamic care nu iartă pe nimeni: vârsta. În prezent, el este cel mai bătrân selecționer din lume, aflat în activitate. O fi o mândrie pentru el, dar pentru echipa națională e o piatră de moară.
Nervozitatea lui Lucescu, precum și lipsa sa de răbdare, s-au manifestat tot mai frecvent și mai supărător în ultima vreme. În Bosnia a fost irascibil atât la conferința de presă dinaintea meciului (vineri), cât și la cea de după joc (sâmbătă). S-a răstit la jurnaliștii bosniaci, dar i-a repezit și pe cei români, de parcă ei pierdueră partida! Legendarul antrenor a căzut în ridicolul de a spune care întrebări sunt bune și care nu sunt bune.
Țâfna lui Lucescu a transmis o stare de nervozitate, chiar de nesiguranță, și în rândul jucătorilor. Unii au participat la conferințele de presă transformate de selecționer în răfuieli cu dușmani imaginari, alții au văzut la televizor sau au citit pe site-uri.
Cazul Răzvan Marin
Apoi, lipsa de răbdare a lui Lucescu s-a extins și în relația cu unii jucători. Emblematic este „cazul Răzvan Marin” – căpitanul și golgheterul echipei în mandatul lui Edi Iordănescu (sigur că majoritatea golurilor sale au fost din penalty, dar e nevoie și de cineva care să nu rateze de la 11 metri în momente-cheie). Excluderea fiului lui Petre Marin din nucleul de bază al „tricolorilor”, după un conflict confuz cu selecționerul, a fost o eroare majoră a celui din urmă. Altădată, Mircea Lucescu recupera miraculos jucători ce păreau eșuați; acum scoate din circuit unul aflat pe val. Încă un efect al erodării povocate de vârsta înaintată.
Pentru Mircea Lucescu, Zenica 2025 a devenit un fel de Kosice 1993 pentru fostul său coleg Cornel Dinu. Atunci, după 2-5 cu fosta Cehoslovacie (în condițiile în care jucam cu doi oameni în plus, 11-9!), mii de suporteri români scandau furioși: „Dinu, huidu-hu, / Ia-ți valiza și te du!”. Dinu a fost demis, iar în locul lui a venit Anghel Iordănescu, care ne-a dus la World Cup 1994 (tot în America!).
Sâmbătă, în fosta Iugoslavie, nimeni n-a strigat „Lucescu, huidu-hu, / Ia-ți valiza și te du!”. Într-o statuie nu dai cu pietre nici măcar când ruginește. Dar statuia trebuie să știe când e măcinată de rugină!
Lupta cu inamicii
Și după umilința de la Zenica, Lucescu și-a centrat discursul pe inamicii care i-au sabotat victoria: arbitrul englez Michael Oliver, terenul greu, publicul xenofob, accidentările din propria tabără etc. Și, punctual, are dreptate, dar un asemenea discurs e dăunător. Meciul trebuia câștigat și în aceste condiții. La pauză conduceam cu 1-0 în aceste condiții, nu în altele.
Lucescu are dreptate și că la precedenta confruntare cu bosniacii, cea de București, am fost privați de un penalty clar. Dar tot nu contează! Meciul trebuia câștigat și în acele condiții. În alte partide, arbitrajul ne favorizează – și atunci nu zicem că am câștigat cu ajutorul arbitrilor.
Apropo, anul trecut am făcut punctaj maxim în grupa din Liga Națiunilor pentru că ne-au făcut un mare cadou kosovarii: s-au retras de pe teren, la București, în minutele adiționale, la scorul de 0-0. Atunci au protestat suedezii (care au câștigat o altă grupă, cu 16 puncte din 18 și cu un golaveraj mai bun). Dar n-a contat! Oricum, la baraj vom merge împreună, neputincioși în aceste preliminarii, dar câștigători de grupe în Liga C a Ligii Națiunlor.
La 11 zile de recordul mondial al lui Otto Pfister
Otto Pfister în 2013
Dacă mai rămâne până la barajul din martie, Mircea Lucescu va deveni cel mai bătrân selecționer din istoria fotbalului mondial! Acum îl mai depășește doar germanul Otto Pfister (87 de ani), care s-a retras în 2018.
Acesta a fost un adevărat globe-trotter, conducând 11 echipe naționale de pe trei continente, într-un interval de 46 de ani (1972-2018): 7 din Africa (Rwanda, Senegal, Coasta de Fildeș, Zair, Ghana, Togo, Camerun), trei din Asia (Bangladesh, Arabia Saudită, Afganistan) și una din America (Trinidad Tobago). Fostul Zair este actuala R. D. Congo.
La ultimul său meci ca selecționer (al Afganistanului!), Pfister avea 80 de ani și 123 de zile.
Născut pe 29 iulie 1945, Mircea Lucescu va avea marți, la meciul cu San Marino (ultimul din grupa preliminară), 80 de ani și 112 zile.
De marele și vetustul record îl vor despărți doar 11 zile.
Lucescu l-ar egala pe tehnicianul german pe 29 noiembrie. Orice meci susținut ca selecționer începând din 30 noiembrie 2025 îl va face să doboare recordul mondial al lui Otto Pfister. De exemplu, dacă Federația Română de Fotbal (FRF) i-ar organiza un meci amical în decembrie, Lucescu va deveni cel mai bătrân selecționer din istoria fotbalului mondial.
Ar fi un hatâr pe care FRF ar putea să i-l facă marelui antrenor. Dar atât!
Ce ziceți de un tandem Lucescu I – Iordănescu II? Sau Lucescu I – Lucescu II? Ori, poate, o echipă cu Hagi I, Sabău sau Dan Petrescu?
Pentru barajul din luna martie (care sperăm să însemne două meciuri, nu unul singur), Federația a face bine să numească un alt selecționer, evident mai tânăr, care să poată reenergiza echipa națională. Miza este enormă: ne aflăm la doar două victorii (fie ele și în prelungiri sau la penalty-uri) de calificarea la un turneu final de Campionat Mondial, acolo unde n-am mai fost din 1998! Niciodată, în istoria ei, naționala Româiei n-a mai lipsit la 6 turnee finale consecutive, cum s-a întâmplat în ultimele aproape trei decenii (2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022). Precedente „pauze” prelungite au însemnat 5 turnee finale (1950, 1954, 1958, 1962, 1966), respectiv 4 turnee (1974, 1978, 1982, 1986).
O soluție înțeleaptă ar fi ca Mircea Lucescu să fie numit director tehnic al echipelor naționale (seniori, tineret, juniori), de la care să ia lumină selecționerii pe toate palierele. Experiența lui Lucescu-senior poate fi foarte utilă, dar e nevoie de un selecționer mult mai tânăr, cu o personalitate bine conturată. Unul cu a cărui numire Lucescu să fie de acord, pentru a exista o bună colaborare între ei.
De exemplu, Mircea Lucescu ar putea face tandem cu Edi Iordănescu (care e liber de contract, după despărțirea de Legia Varșovia). Sau cu Dan Petrescu (care nu mai antrenează de când s-a despărțit de CFR Cluj). Sau cu Gheorghe Hagi (aflat și el într-o pauză, la Farul Constanța). Sau cu cu Ioan Ovidiu Sabău (care tocmai a plecat de la U Cluj). Sau – de ce nu? – cu Răzvan Lucescu, dar această variantă e greu de realizat, dat fiind că fiul actualului selecționer (el însuși fost selecționer) e legat printr-un contract solid de PAOK Salonic.
Un tramvai numit Lucescu
În urmă cu aproape trei decenii, Mircea Lucescu îmi povestea cum și-a cunoscut soția de-o viață, într-un tramvai ce lega gara Basarab de cartierul studențesc Regie. Anterior, îi depăna marelui cronicar Ioan Chirilă amintiri din copilăria sa sărăcăcioasă, când ducea legume la piață cu un cărucior pe care-l agăța de tramvaiul de la Bucur-Obor, ca să scurteze efortul…
La capătul unei cariere fabuloase, tramvaiul Lucescu are capacitatea de a simți când trebuie să se retragă la depou. Claxonul său va continua să impună respect, dar în cabină e nevoie de un alt vatman, pe care poștașul nu-l vizitează lunar să-i aducă pensia.
Altfel, există riscul ca orice gând al său, de genul „Austria are o echipă previzibilă”, să fie urmat de replici precum cea a lu Rangnick (conaționalul lui Pfister, cel cu recordul mondial de înțepenit-pe-banca-echipei-naționale): „Mă intereseazăla fel de mult ca atunci când se răstoarnă un sac de orez la Beijing”.
Lucescu n-a fost niciodată irelevant, ar fi păcat să devină pe drumul de retragere în depou, când, probabil, la Beijing chiar se răstoarnă saci de orez.
Barajul din martie: semfinala în deplasare, posibila finală pe terenul stabilit prin tragere la sorți
Tragerea la sorți pentru meciurile de baraj din zona Europa va avea loc joi, 20 noiembrie, la Zürich, începând cu ora 14.00 (ora României).
Play-off-ul se va disputa în sistem semifinale (8) + finale (4), pe 26 și 31 martie 2026. Câștigătoarele celor 4 finale se vor califica la turneul final din SUA, Mexic și Canada (11 iunie – 19 iulie 2026).
La play-off-ul european vor participa 16 echipe: ocupantele locului 2 în cele 12 grupe din actualele preliminarii plus cele mai bune 4 câștigătoare de grupă din Liga Națiunilor.
România a ratat locul 1 în Grupa H a preliminariilor (calificare directă), cât și locul 2 (un culoar mai bun în play-off).
Ne vom număra totuși printre cele 16 echipe din play-off, dar în ultima urnă (a 4-a), grație câștigării unei grupe din Liga Națiunilor (Liga C). În aceeași situație se vor mai afla Suedia și alte două echipe (din Liga C sau Liga D).
Dezavantajul e că vom juca semifinala în deplasare (o singură manșă), pe terenul unei echipe din prima urnă valorică (formată, cel mai probabil, din Italia, Turcia, Polonia și Ucraina).
Dacă totuși ne vom califica, vom juca finala cu învingătoarea unei dispute între o echipă din urna a 2-a și una din urna a 3-a (ambele fiind clasate pe locul 2 în actualele preliminarii mondiale). Locul disputei (acasă sau în deplasare) va fi stabilit prin tragere la sorți. Sigur vor fi în play-off Albania și Kosovo, șanse mari să se afle în această situație au Slovacia, Scoția, Ungaria, Bosnia, Cehia și Țara Galilor.
Cele 30 de echipe (din 48) calificate deja la CM 2026
America de Nord (3/6): SUA, Mexic, Canada (din oficiu, ca țări-gazdă)
America de Sud (6/6): Argentina, Brazilia, Uruguay, Ecuador, Columbia, Paraguay
Europa (3/16): Anglia, Franța, Croația
Asia (8/8): Japonia, Iran, Uzbekistan, Coreea de Sud, Iordania, Australia, Arabia Saudită, Qatar
Africa (9/9): Maroc, Tunisia, Algeria, Egipt, Ghana, Senegal, Coasta de Fildeș, Capul Verde, Africa de Sud
Oceania (1/1): Noua Zeelandă.
La barajul intercontinental vor participa 6 echipe de pe 5 continente (primele două formații se vor califica la turneul final):
din America de Sud: Bolivia
din Oceania: Noua Caledonie
din Asia: Emiratele Arabe Unite sau Irak (1-1 în tur)
din Africa: Nigeria sau R. D. Congo
din America Centrală și zona Caraibelor: două echipe din 7, mai e de jucat o etapă în cele trei grupe (Surinam/Panama + Curaçao/Jamaica + Honduras/Haiti/Costa Rica) – trei dintre acestea se vor califica direct.
Cum sunt alocate cele 48 de locuri la turneul final
Față de sistemul cu 32 de echipe, CM 2026 va aduce un plus considerabil pentru Africa și Asia, dar și garanția că mai mult de jumătate dintre națiunile din America de Sud vor fi prezente la turneul final.
Concret, trecerea de la 32 la 48 de echipe înseamnă o redistribuire pe continente astfel:
Europa crește de la 13 la 16 echipe (+3)
Africa – de la 5 la 9 (+4)
Asia – de la 5 la 8 (+3)
America de Sud – de la 4 la 6 (+2)
CONCACAF – de la 3 la 6 (+3)
Oceania – de la 0 la 1 (+1).
Ca și în vechiul sistem, ultimele două locuri la CM 2026 vor fi alocate în urma unui play-off intercontinental. Aceste ultime două bilete vor fi disputate de 6 echipe (șanse 33,3%). La turneul programat în luna martie 2026 vor participa:
două echipe din CONCACAF (două dintre cele trei echipe clasate pe locul 2 în cele trei grupe finale, având punctajele cele mai bune, în condițiile în care câștigătoarele grupelor se vor califica direct, pe lângă cele 3 țări organizatoare);
una din din America de Sud (locul 7): Bolivia;
una din Asia (a 9-a, desemnată după un play-off în a cărui finală au ajuns Emiratele Arabe Unite și Irak);
una din Africa (a 10-a, desemnată dintre cele mai bune 4 echipe clasate pe locul 2 în cele 9 grupe; au mai rămas în cursă Nigeria și R. D. Congo, care au eliminat Gabonul și Camerunul);
una din Oceania (locul 2): Noua Caledonie.
Primele două clasate în turneul play-off vor obține ultimele bilete la turneul final.
Singurul continent care nu va fi reprezentat la play-off-ul intercontinental este Europa.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A racolat și Luis Lazarus un parlamentar, și acela are probleme penale! Senatorul Paul Gheorghe, ales pe lista SOS și trecut pe la PSD, este cercetat penal pentru furt, după ce a plecat din zona recepției unui hotel din Piatra Neamț cu un rucsac care nu era al lui. În rucsac, care-i aparținea unui elev, se aflau o tabletă și 1.500 de lei. Rucsacul a fost găsit de polițiști în portbagajul autoturismului în care se afla parlamentarul.
Senator de Neamț, Daniel-Paul-Romeo Gheorghe (48 de ani) se afla vineri, 14 noiembrie, la recepția hotelului Central Plaza din „capitala” județului său, Piatra Neamț, împreună cu alți parlamentari, printre care Miron Manega (pe numele său real, Dumitru Manea), fost jurnalist și actual senator SOS.
Ei se aflau la Piatra Neamț în cadrul unei delegații a Comisiei parlamentare pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.
Ca și Miron Manega, Paul Gheorghe a fost ales în decembrie 2024 pe lista SOS România, partidul „suveranist” al putinistei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Primul – în județul Iași, celălalt – în Neamț.
– Advertisement –
La scurt timp, Paul Gheorghe a „dezertat” din SOS și s-a afiliat la grupul parlamentar al PSD, iar luna trecută s-a înscris în Partdul Dreptate și Frăție (PDF), tocmai înființat de europarlamentarul Luis Lazarus (născut Vasile Țuțurigă), ales și el tot sub sigla SOS, dar „evadat” din menajeria mahalagioaicei Șoșoacă.
Nu e clar dacă și Miron Manega se pregătește s-o părăsească pe Șoșoacă în favoarea lui Lazarus, dar e cert că el este folosit acum ca alibi pentru beleaua în care a intrat colegul său senator Paul Gheorghe.
Senatorul Paul Gheorghe – e „patriot”, taicule!
Disperat, elevul a sunat la 112. Noroc cu camerele de supraveghere!
Poliția din Piatra Neamț a fost sesizată vineri, la numărul de urgență 112, de un tânăr care s-a plâns că i-a dispărut rucsacul pe care-l uitase în zona de recepție a hotelului Central Plaza din oraș. În rucsac se aflau o tabletă iPad și 1.500 de lei, bani strânși – potrivit declarațiilor elevului – pentru organizarea petrecerii de „Balul bobocilor”.
– Advertisement –
După vizionarea imaginilor de pe camerele de supraveghere, polițiștii au stabilit că bărbatul care a plecat cu rucsacul elevului era senatorul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe. Ulterior, acesta a fost depistat în trafic, iar rucsacul – cu toate bunurile intacte – a fost găsit în portbagajul mașinii sale. Trecuseră câteva ore de la momentul dispariției de la hotelul Central Plaza!
Parlamentarul este bănuit că a luat intenționat ghiozdanul băiatului. A fost deschis un dosar penal, în care polițiștii fac cercetări pentru furt. În schimb, senatorul spune că a plecat cu rucsacul din greșeală, fiind vorba de o confuzie de bagaje.
IPJ Neamț:„Polițiștii au verificat aspectele semnalate, rucsacul fiind identificat și predat persoanei în cauză. Documentele întocmite vor fi înaintate unității de parchet competente”.
Păgubitul a primit înapoi atât suma de 1.500 de lei, cât și tableta iPad.
Hotelul Central Plaza din Piatra Neamț
„Am crezul că e bagajul lui Miron Manega, am vrut să-l ajut”
Vineri seară, senatorul Paul Gheorghe a încercat să se justifice, într-o intervenție la Digi 24, dar și prin intermediul unu comunicat publicat pe Facebook. El a susținut, de fiecare dată, că a fost o confuzie: a crezut că e rucsacul colegului său senator Miron Manega, pe care a încercat să-l „ajute”.
La fel susținuse anterior și într-o conferință de presă în care încerca evident să fugă de întrebările pe această temă.
Paul Gheorghe la Digi 24:„Eu am vrut să-l ajut pe colegul meu Miron Manega cu bagajele, plecând de la recepția hotelului «Plaza» din Piatra Neamț, după ce ne-am achitat cazarea, neștiind că acel bagaj nu este al lui Miron, ci al unui copil care l-a uitat acolo. Este o confuzie și atâta tot. Și de aici s-a ajuns cu atâtea știri negative și cu acuzațiile astea, care nu-și au niciun rost. E vorba de o confuzie, eu am ajutat colegul senator, care are și ceva probleme. Și se afla acel rucsac nesupravegheat exact lângă bagajul colegului meu. Am vrut să ajut un coleg și uitați unde s-a putut ajunge”.
Comunicatul senatorului Paul Gheorghe (PDF)
„Astăzi, la recepția Hotelului «Plaza Central» din Piatra Neamț, a avut loc o confuzie, transformată în mod artificial într-un subiect de presă de către unele publicații.
Senatorul Paul Gheorghe, reprezentant al Partidului Dreptate și Frăție, se afla la recepție împreună cu senatorul Dumitru Manea (Miron Manega), parlamentar al partidului SOS România, care are o problemă locomotorie ce-i îngreunează deplasarea. Din colegialitate și respect, senatorul Paul Gheorghe s-a oferit să-l ajute cu preluarea bagajelor.
În zona de recepție, unde erau depozitate bagajele domnului senator Manea, senatorul Paul Gheorghe a ridicat din greșeală rucsacul unui turist, confundându-l cu bagajul colegului său de la SOS România.
Nu a existat nicio intenție de a lua bunul altei persoane, ci doar a avut scopul de a-l ajuta pe colegul său să-și care bagajele la microbuz. A fost o situație amplificată artificial de unele surse care au încercat să creeze o narațiune falsă.
Senatorul Paul Gheorghe precizează că a dorit exclusiv să sprijine un coleg aflat în dificultate locomotorie, însă s-a aflat în eroare cu privire la acel rucsac.
Incidentul este închis, bunul fiind restituit proprietarului.
Partidul Dreptate și Frăție condamnă modul în care un episod a fost exploatat în mod tendențios pentru a crea senzațional și pentru a prejudicia imaginea unui senator integru.
Senatorul Paul Gheorghe își reafirmă angajamentul pentru demnitate, onestitate și responsabilitate publică, asigurându-i pe cetățeni că nu se va lăsa afectat de manipulări sau exagerări fără fundament.”
5 bombe sub povestirea senatorului PDF. De ce tace Manega?
Există însă 5 amănunte care-l pun în dificultate pe senatorul Paul Gheorghe.
1. Miron Manega nu i-a solicitat ajutorul, nici n-a știut de inițiativa sa.
2. Miron Manega nu a confirmat versiunea lui Paul Gheorghe, în conferința de presă susținută de ei la Piatra Neamț.
3. Pe Facebook, Manega n-a scris niciun cuvânt în apărarea lui Paul Gheorghe, deși – conform acestuia – ar fi fost beneficiarul unui gest de altruism al colegului său
4. Cum a ajuns rucsacul din microbuzul delegației parlamentare în portbagajul mașinii personale a lui Paul Gheorghe?
5. De ce nu a sesizat Paul Gheorghe „confuzia” timp de câteva ore, cât s-a plimbat cu rucsacul în portbagaj, prin mai multe localități din județul Neamț, și a fost nevoie să intervină polițiștii pentru a-l „lumina”?
Paul Gheorghe: „Susțin cu toată puterea mea candidatura doamnei Anca Alexandrescu”
Daniel-Paul-Romeo Gheorghe se află la primul mandat de parlamentar. Pe 1 decembrie 2024, el fost ales pe lista SOS România în județul Neamț.
În ianuarie 2025 a demisionat din partidul Dianei Șoșoacă și a devenit senator neafiliat.
În iunie a anunțat că s-a afiliat grupului parlamentar al PSD.
În octombrie s-a înscris în Partidul Dreptate și Frăție (PDF), nou-înființat de Luis Lazarus.
Paul Gheorghe face parte din Grupurile de prietenie cu Parlamentele din Pakistan și Uzbekistan.
Lovitură, nenică! :)))
Împreună cu Lazarus, Paul Gheorghe s-a angajat s-o susțină „cu toată puterea sa” pe Anca Alexandrescu în alegerile pentru Primăria Capitalei. Pe 2 noiembrie, el scria pe Facebook: „Eu, Paul Gheorghe, senator al României, susțin cu toată puterea mea candidatura doamnei Anca Alexandrescu la Primăria Bucureștiului. Capitala merită un primar cinstit, hotărât și care să apere interesele oamenilor. Anca Alexandrescu este acea persoană!”.
Proptea petru „Văduva Neagră”
În cea mai recentă declarație de avere, depusă în ianuarie 2025, senatorul traseist menționează un cont de 250.000 de dolari în criptomonede.
Paul Gheorghe s-a remarcat și prin faptul că este un mare chiulangiu. Potrivit datelor analizate de HotNews, el este senatorul cu cele mai multe absențe nemotivate în primele 5 luni ale anului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ultimul sondaj pentru Primăria Capitalei, aruncat pe piață de Avangarde-ul lui Marius Pieleanu, confirmă eforturile făcute de acesta de a-l împinge pe Daniel Băluță pe primul loc, în condițiile unei competiții foarte echilibrate. Analiza noastră arată însă că favoritul alegerilor din 7 decembrie este Cătălin Drulă, USR-istul susținut evident de președintele Nicușor Dan, câștigătorul ultimelor două scrutine din București (2020 și 2024).
Până la alegerile din 7 decembrie, pentru funcția de primar general al Capitalei, au mai rămas 25 de zile, dar campania electorală oficială n-a început încă: va fi una mai scurtă, de numai două săptămâni.
Motoarele au fost însă turate, precampania duduie, principalii candidați sunt peste tot, de dimineața până târziu în noapte.
Un rol important în bătălia pentru București îl joacă sondajele – atât pentru „calibrare”, cât și cu rol diversionist. În condițiile alegerilor într-un singur tur, toată lumea vânează „votul util”. Fiecare candidat cu șanse speră să fie beneficiarul acestuia.
– Advertisement –
În ultimele două luni și jumătate, au fost lansate în spațiul public cinci sondaje (mai există și altele, de uz intern pentru partide).
În patru din cele cinci sondaje, pe primul loc este dat primarul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD). E drept, toate patru au fost realizate de „institute de sondare” de pe orbita PSD: Avangarde (patron: Marius Pieleanu) și CURS (deținut de Iosif Buble).
Singurul sondaj comandat – și plătit – de PNL l-a scos lider pe candidatul partidului, Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6.
– Advertisement –
N-a fost publicat niciun sondaj comandat de USR. În celelalte cinci, pe banii PSD/PNL, Cătălin Drulă este plasat pe locurile 2 (o dată) sau 3 (de patru ori).
În toate cele cinci sondaje, Anca Alexandrescu apare pe locul 4, la distanță detul de mare (aproape 10 procente) de prima poziție.
Chiar dacă baza de calcul este discutabilă (trei sondaje făcute de Marius Pieleanu, unul de Iosif Buble și unul plătit de PNL), e interesant de făcut o medie a acestora. Ordinea e previzibilă, dar cifrele lasă să transpară realitatea necosmetizată.
Media celor 5 sondaje
1. Daniel Băluță (PSD) – 24,70%
2. Ciprian Ciucu (PNL) – 22,68%
3. Cătălin Drulă (USR) – 18,94%
4. Anca Alexandrescu – 15,20%
Experiența ne învață că sondajele lui Pieleanu umflă cifrele PSD cu cel puțin două-trei procente, oferă o mică bonificație și PNL, dar scad sever scorul USR. Iar după alegeri, Pieleanu vine mereu cu aceeași minciună: n-am știut că vin la vot atât de mulți oameni, eu am măsurat pentru o prezență la urne mult mai mică…
De data asta, în afară de a-l fixa pe Băluță pe primul loc (de acolo vine grosul banilor, și nu numa la alegeri!), Avangarde-ul lui Pieleanu mai are o misiune: aceea de a duce „votul util” spre Ciprian Ciucu, candidatul PNL.
Ciucu are un profil de candidat foarte asemănător cu cel al lui Drulă, gândirea lui este de „USR-ist ajuns în PNL”. El s-a format în partidul Monicăi Macovei (M10) și, la fel ca Drulă, a crescut odată cu fenomenul #Rezist (pro-justiție, pro-Occident, anti-corupție). Ciucu performează la Primăria Sectorului 6, iar Drulă are în spate un mandat solid ca ministru al Transporturilor (8 luni în care a lichidat „mafia lui Rădoi” de la metroul bucureștean).
Dar intuiția noastră este că „USR-istul USR-ului” va fi mai convingător decât „USR-istul PNL-ului”. În Capitală, sigla USR cântărește mai greu decât cea a PNL. De aici va porni valul „votului util” care va umfla scorul lui Drulă și va bloca ascensiunea lui Ciucu.
Estimare Ziaristii.com
1. Cătălin Drulă (USR) – 27%
2. Daniel Băluță (PSD) – 24%
3. Ciprian Ciucu (PNL) – 20%
4. Anca Alexandrescu – 13%
Rezervă de voturi pentru Drulă: ex-USR-iștii Vlad Gheorghe și Ana Ciceală
Cu excelenta imagine dobândită ca ministru al Transporturilor, în 2021, Cătălin Drulă are o rezervă consistentă de voturi în rucsacii altor doi candidați, foști membri de vază ai USR: Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS).
În cel mai recent sondaj, cel realizat de Avangarde, aceștia sunt cotați cu 5%, respectiv 4%. Așadar, o rezervă de 9%!
E posibil ca unul dintre cei doi ex-USR-iști, sau chiar amândoi, să se retragă în favoarea lui Drulă, urmând să intre în echipa fostului președinte al USR.
În caz contrar, o parte importantă din votuile lor vor migra spre Drulă, pe principiul „votului util”. E de așteptat ca, dacă vor rămâne în cursă, Vlad Gheorghe (fost europarlamentar) și Ana Ciceală (fost consilier general la Primăria Capitalei) să nu treacă de 2-3%.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
S-a umplut paharul, „justițiarilor” care batjocoriți justiția! Ați întins coarda prea mult, iar acum vă plesnește-n nas. Ați crezut că vă puteți face de cap precum cei mai odioși interlopi: prin forță și șantaj, prin abuz de putere, prin bani luați cu japca, prin paralizarea societății (mizerabilele voastre greve ilegale). Chiar prin pretenția de a legifera, deși sunteți plătiți să aplicați legea, nu s-o impuneți!
Dacă aș fi judecător sau procuror, aș striga către colegii mei și mai ales către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): Opriți-vă! Ajunge! Ați mers prea departe! Ne expuneți pe toți disprețului public.
Cuvântul-cheie folosit de portavocile sistemului de justiție este „ură”. Cică societatea a ajuns să-i urască pe magistrați din invidie sau ca urmare a unor campanii derulate în spațiul public. Inclusiv din cauza declarațiilor făcute recent de vicepremierul Oana Gheorghiu. Nicio legătură cu privilegiile nerușinate ale magistraților, cu îndârjirea cu care și le apără, cu calitatea actului de justiție, cu prescrierile pe bandă rulantă, cu marii corupți lăsați în libertate, cu infractorii periculoși lăsați să-și omoare consoartele, cu șpăgile care curg prin anumite subterane…
Ura este un sentiment nociv, care îmbolnăvește societatea. Dar pentru a scăpa de ură, trebuie eliminate cauzele care au generat-o.
– Advertisement –
Din păcate, lucrurile merg pe sens invers. Sunt momente în care justiția capătă accente interlope. Când luptă pe față împotriva societății, în disprețul acesteia.
S-a umplut paharul! Și s-a întâmplat de-a lungul mai multor ani, cu accelerare în ultima perioadă.
10 argumente
1. Procurori și judecători (alături de polițiști) asistă pasivi la maltratarea și uciderea a sute de femei de către bărbații lor psihopați. Și nu de azi, de ieri, ci de mai multă vreme.
– Advertisement –
2. Eliberarea marilor corupți sau închiderea dosarelor prin prescrierea faptelor a devenit un fapt obișnuit. Vârf de lance, în acest sens, este Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), mai ales de când la șefia acesteia a venit sinistra Lia Savonea. Invocând decizii ale Curții Constituționale, Înalta Curte pulverizează sentințe definitive și irevocabile cu o frecvență scandaloasă. Sunt reabilitate personaje-etalon ale corupției din România. S-a ajuns chiar ca prescripția să protejeze o faptă extrem de gravă, proxenetismul, în cazul manelistului-interlop Dani Mocanu. Apropo, de ce instanța i-a permis acestuia să fugă din țară cu o zi înainte de pronunțarea sentinței definitive, pentru o acuzație precum tentativa de omor? Chiar nu putea institui măsuri pentru a evita o asemenea „evadare” previzibilă?
3. Cazul Oana Gheorghiu: membrii CSM au hotărât că se impune un dosar penal. Sigur acești oameni știu ce înseamnă justiția și care e rostul ei pe lume? Au ei discernământ juridic/profesional când vor să bage în pușcărie un om care-și exprimă o părere nici extremistă (fascistă, nazistă, legionară, comunistă), nici rasistă, nici xenofobă, nici discriminatorie, nici violentă sau agresivă? Au ei discernământ, în general, când condamnă o femeie care le spune civilizat că bagă mâna prea adânc în buzunarele noastre, prin pretenția lor imperativă de a avea pensii de 10-15 ori mai mari decât noi, cei care suntem obligați să le plătim?
4. Cazul Oana Gheorghiu ne duce la cauza principală a întregii nervozități din arealul justiției: nevoia societății de a pune capăt unui dezmăț care a început destul de timid, în urmă cu peste 25 de ani, și a devenit nerușinat în ultimii ani. Și în această speță fundamentală, te întrebi dacă oamenii aceștia – judecătorii și procurorii – își înțeleg rolul în societate. Sau dacă goana după venituri obscene le-a întunecat rațiunea într-atât de tare, încât au dus-o în zona lipsei de discernământ. A lipsei de discernământ juridic (căci justiția e chemată să facă dreptate, nu nedreptate!), dar și uman (căci spiritul dreptății trebuie să caracterizeze omul în general, nu doar magistratul).
5. Necinstită, chiar hoțească, a fost și greva magistraților, din ultimele luni, ca pârghie de presiune asupra societății. Mii de procese au fost amânate pentru că procurorii au refuzat să ancheteze, iar judecătorii au refuzat să judece. Unele dintre aceste dosare vor ajunge la prescriere chiar din cauza acestei întârzieri. Alți infractori vor scăpa astfel nepedepsiți. Mulți justițiabili sunt privați de un serviciu pe care-l plătesc. Toxic e și mesajul transmis de această grevă ilegală: judecătorii și procurorii fac grevă deși nu au voie să facă grevă! Așadar, comit o ilegalitate, dar nu plătesc în niciun fel, pentru că recurg la o șmecherie: nu declară grevă, dar refuză să muncească! În mediul privat (acela care trudește pe brânci ca să plătească pensiile enorme ale magistraților), o asemenea atitudine ar duce la trei consecințe: 1. zilele nemuncite nu se plătesc; 2. „greviștii mascați” plătesc și daunele provocate de refuzul de a lucra; 3. greviștii ilegali vor fi concediați cu prioritate. La stat, un asemenea exercițiu de igienă nu există.
6. Breasla magistraților a ajuns la proteste, petiții și greve ilegale pentru pensii nesimțite (cuantum + vârstă), dar nu a făcut niciun fel de presiune pentru a determina Parlamentul să îmbunătățească legislația, s-o înăsprească dacă e cazul. Nici pentru a obliga Guvernul să rezolve probleme administrative, astfel încât să-i ajute să facă Justiția mai eficientă. Singura grijă a magistraților, manifestată public, a fost: salarii + prime + pensii + alte beneficii (obținute în instanță, adică decise tot de ei). Așadar, s-au gândit doar la binele lor, nu și la justițiabili, nu și la calitatea actului de justiție.
7. Judecătorii și procurorii corupți (câți or fi în sistem) sunt o plagă a justiției, dar mai periculoasă chiar e solidaritatea cvasi-generală a magistraților în a-și apăra privilegiile. În primul caz, unele decizii scandaloase sunt explicabile prin mituirea unor magistrați. În cel de-al doilea caz, miza o reprezintă pensiile indecent de mari ale tuturor magistraților. Banii negri, sub formă de șpagă, vin de la niște infractori privați; pensile nerușinate vin din impozitele tuturor cetățenilor contribuabili și din împrumuturile statului român, adică tot din banii noștri (sau ai copiilor noștri).
8. Comparația e dureroasă și din alt punct de vedere. Magistrații corupți (câți or fi ei) fac nenorociri juridice din interes punctual. Magistrații greviști blochează justiția din convingeri generale. Iar astfel de convingeri, evident necinstite, pun în discuție capacitatea respectivilor judecători și procurori (majoritatea covârșitoare a breslei) de a împărți dreptatea. Când fac presiuni asupra societății precum interlopii care pretind taxă de protecție, și tot pentru bani care nu li se cuvin, e vorba mai degrabă de nedreptate. Diferența e că nu pe interlopi îi plătim lunar să aplice legea, ci pe magistrați. Inclusiv pentru a ne apăra de interlopi! Nicidecum pentru a se alia cu ei ori pentru a le prelua metodele!
9. Există și un sentiment de trădare în această poveste. Pentru a apăra justiția în fața guvernărilor mafiote ale lui Liviu Dragnea, pentru a proteja legislația penală în fața Ordonanței 13, pentru „justiție, nu corupție!”, sute de mii de români – printre care și semnatarul acestui articol – au protestat în ger și pe caniculă, au înfruntat „gorilele” regimului Dragnea, au suportat usturimea gazelor lacrimogene și asprimea jeturilor de apă. Peste 600.000 de oameni au făcut asta pentru democrațe, justiție și stat de drept, nu pentru pensii speciale ori pentru vreun alt folos material.
10. Aș fi vrut să mă refer, în acest articol, la „unii judecători și procurori”, eventual la „o minoritate a magistraturii române”. Din păcate, n-am avut această șansă: împotriva exceselor CSM ori a reabilitării marilor corupți de către ÎCCJ-ul Liei Savonea nu s-a ridicat nici măcar o voce din magistratură. Niciun judecător, niciun procuror, nimic. Tăcere totală, de mafie siciliană. Complicitate și spaimă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
