În ultimele luni, a avut loc o explozie aparent uriașă a protestelor din lume. De pe străzile din Hong Kong până în capitala Boliviei, La Paz („Pacea”), ori în Quito (Ecuador), Barcelona, Beirut și Santiago de Chile, suntem martorii unor valuri gigantice de oameni care ocupă străzile pentru a-și exercita dreptul de a protesta și a cere schimbări din partea celor de la putere.
Dar există un fir comun ce leagă aceste mişcări sociale fără precedent ce se întind în lume precum un virus de neoprit? Sau fiecare ţară ori oraş are propria motivaţie, propriile caracteristici şi răspunsuri personalizate? Să luăm doar cazul Boliviei, ultima ţară intrată pe lista celor în care violenţele de stradă au contagiat străzile capitalei şi ale altor mari oraşe. De ce nu mai e pace în capitala La Paz?
EVO MORALES, 14 ani la putere. Până într-o zi, când totul s-a prăbuşit…
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie trecut, în care preşedintele Evo Morales a vrut să obţină un al patrulea mandat după 14 ani la putere, au creat o criză politică profundă în Bolivia.
Organizația Statelor Americane (OEA) a efectuat un audit al rezultatelor după numeroase acuzații de fraudă electorală, iar în raportul său preliminar vorbea despre „nereguli” la alegeri.
În urma raportului OEA, Morales a anunțat repetarea alegerilor prezidențiale, dar capii Armatei i-ar fi „sugerat” să demisioneze, ceea ce președintele a făcut câteva ore mai târziu, într-un anunţ televizat. După care a fugit imediat în Mexic, cu avionul, unde a primit azil politic.
Intră în acţiune oamenii lui Maduro!
Noua putere instalată în capitala La Paz a luat instant decizia de a rupe relaţiile diplomatice cu Venezuela, ţara răpusă de regimul dictatorului Nicolas Maduro.
Karen Longaric, cancelarul interimar al Boliviei, a declarat că va cere diplomaților „care reprezintă guvernul lui Nicolás Maduro” să părăsească țara.
Longaric a anunțat, de asemenea, că noul guvern, instituit după demisia lui Evo Morales din 10 noiembrie, părăsește Alianța Bolivariană pentru Popoarele din America (ALBA) și analizează decuplarea sa din Uniunea Națiunilor Sud-Americane (Unasur), două organizații falsificate de guvernul venezuelean.
Anunțurile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în care autoritățile boliviene au prezentat nouă venezueleni arestați, acuzați de instigarea protestelor împotriva actualului guvern. Era vorba doar de o parte din mercenarii lui Nicolas Maduro trimişi în ţara vecină să ajute revenirea la putere a prietenului Evo Morales, fugit în Mexic.
Maduro-Morales este axa regimurilor de mână forte din America de Sud, care au reuşit să facă din Venezuela şi Bolivia două ţări sărăcite, cu scopul de a împiedica avansul democraţiei în America Latină.
Opoziţia pro-democratică preia frîiele puterii
„Bolivia nu va tolera nicio ingerință din partea guvernului venezuelean”, a declarat Arturo Murillo, ministru în guvernul interimar din Bolivia. „De 14 ani, au făcut ceea ce și-au dorit în ţara noastră”, a spus el, referindu-se la alianța țării cu Venezuela și Cuba în ultimul deceniu.
Guvernele din Cuba și Venezuela au fost cele mai apropiate de guvernul lui Evo Morales, cu care au încheiat numeroase acorduri politice, comerciale și militare, din care bolivienii nu au avut mai nimic de câştigat, dovadă situaţia precară din ţară.
Anunțul guvernului provizoriu din capitala La Paz a venit la o zi după ce autoritățile boliviene au arestat patru membri ai Brigăzii Medicale Cubaneze, acuzați că au finanțat proteste violente împotriva guvernului interimar aflat în funcțiune după fuga lui Morales.
Presa locală a raportat că arestarea a avut loc după denunțarea rezidenților cubanezi, acuzaţi că plăteau oameni pentru a jefui mici afaceri locale cu scopul de a provoca haos pe străzile capitalei boliviene, notează BBC.
Jeanine Áñez, noua stea a politicii din La Paz
Bolivia are încă de marți seară, cel puțin pe hârtie, un nou președinte după demisia lui Evo Morales. Este vorba de opozanta Jeanine Áñez, care ocupă interimar prima funcţie în stat, până la noile alegeri.
„Îmi asum imediat președinția statului”, a proclamat senatoarea Uniunii Democrate, care a activat linia succesiunii la conducerea republicii după ce ea a fost ruptă prin fuga lui Evo Morales.
Constituția boliviană stabilește că, în absența șefului statului, își asumă președinția, în această ordine: vicepreședintele țării, președintele Senatului și cel al Congresului. Toţi cei trei care ocupau aceste funcţii și-au dat demisia după ce a Morales a anunțat duminică trecută plecarea sa de la putere.
Áñez, care înainte era doar unul dintre vicepreşedinţii Senatului, a fost aleasă imediat preşedinte al Senatului şi astfel a intrat în linia de succesiune stabilită de Constituţia lui Evo Morales!
Şeful armatei Williams Kaliman a decis să-i predea eşarfa prezidențială, în timp ce Curtea Constituțională a aprobat mutarea, după ce a anunţat că ea respectă Constituţia promulgată chiar de Evo Morales în 2009.
Dar tranziția a fost aprobată doar de o treime din Parlament, organul de stat responsabil cu formalizarea transferului de putere. Mișcarea către Socialism (MAS), fostul partid guvernamental ce deţine încă majoritatea în Parlament, controlat de Morales, nu a participat la vot ca semn de respingere de deciziei de succesiune.
Morales incită la violenţe de la distanţă
Din Mexic, fugarul Morales acuză o „lovitură de stat”şi a transmis un mesaj de susţinere a celor care se opun noii puteri instalate în Bolivia.
„Îi felicit pe surorile și frații noștri membri ai adunării MAS-IPSP pentru că au acționat cu unitate și demnitate pentru a respinge orice manipulare a țării şi a loviturii de stat de dreapta. Rămânem uniți în apărarea democrației, a statului de drept, a vieții și a țării”, a scris Evo Morales pe Twitter.
Demisia lui Morales, anunțată duminica trecută pe seară, a dus la accelerarea evenimentelor, creşterea tensiunii sociale, haos și episoade de violență stradală. Forțele armate au ieșit în stradă pentru a sprijini poliția în faţa revoltelor, în special în oraşele La Paz și El Alto, acolo unde susţinătorii lui Morales şi mercenarii trimişi de Nicolas Maduro, preşedintele Venezuelei, au început să dea foc ţării, pentru a destabiliza noua putere instalată după fuga dictatorului bolivian.
Înainte de a pleca în Mexic, acesta a promis să se întoarcă cu mai multă forță și energie și, după ce a văzut cum s-a produs succesiunea la şefia statului, a lansat un prim atac la adresa lui Jeanine Áñez:
„Cea mai dezastruoasă lovitură de stat din istorie a fost consumată. Un senator de dreapta se autonumește președinte al Senatului și apoi președinte interimar al Boliviei, fără cvorum legislativ, înconjurat de un grup de complici și susținut de forțele armate și de poliție, care reprimă poporul”.
Un mesaj care spune totul şi care explică de ce şi azi, pe străzile din La Paz şi alte oraşe la Boliviei seduse de Evo Morales, au loc proteste violente, soldate deja cu primii 7 morţi şi un număr infinit mai mare de răniţi.
În paralel cu mesajele incitatoare la violenţă ale lui Morales, şefa interimară a ţării a promis să organizeze foarte repede alegeri. „Avem nevoie de aşa ceva pentru o Bolivie liberă şi democratică”, aluzie la felul dictatorial în care a condus ţara predecesorul ei, fugit în Mexic.