Asociațiile „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”, „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” fac un apel disperat adresat ministrului Justiţiei, premierului României şi liderilor politici aflaţi la putere de a stopa modificarea prin ordonanță de urgență a Codurilor penale. O astfel de măsură ar condamnaților definitiv să poată ataca sentințele la Înalta Curte, ceea ce ar echivala practic cu uciderea actului de justiţie.
Dedicaţie pentru Liviu Dragnea
Dacă Tudorel Toader va promova aceste acte, Liviu Dragnea va scăpa de condamnarea definitivă din Dosarul Referemdumului şi de cea iminentă din Dosarul Bombonica, în care este deja condamnat la 6 ani şi 3 luni de închisoare cu executare în primă instanţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Alături de iniţiativa asociaţiilor mai sus menţionate, magistraţii tineri din Bucureşti şi din alte oraşe din ţară au anunţat că vor continua mâine protestele prin care cer ABROGAREA nocivei Ordonanţe 7.
„Nu ştiu dacă vom mai sta pe scările instanţelor, poate vom decide să schimbă forma de protest, inclusiv locul”, a declarat procurorul Bogdan Pârlog.
Atacul pregătit de Tudorel Toader pentru a fi executat de Dăncilă
- se modifică art 155 alin (3) C. pen. și prescripția specială se va împlini dacă termenul de prescripție este depășit cu jumătate, asta în cazul în care limitele de pedeapsă nu se măresc iar majoritatea infracțiunilor au limite de pedeapsă mai mici decât în vechiul Cod penal, de unde este împrumutată această regulă
- dispar formele agravate ale anumitor infracțiuni, forme prin care legiuitorul arăta că faptele sunt mai grave, stabilea pedepse mai mari și totodată un termen de prescripție mai mare, în acest sens fiind imposibil de ignorat că infracțiunea pentru care nu se mai prevăd forme agravate este cea de abuz în serviciu, fiind abrogat articolul 13/2 din Legea 78/2000, care reglementa abuzul în serviciu în cazul în care s-a obținut un folos injust, și eliminarea aceleiași infracțiuni din cuprinsul art 309 C. pen. care impune agravarea răspunderii dacă s-au produs consecințe deosebit de grave.
- Eliminarea abuzului în serviciu din cuprinsul art 309 C. pen este cel puțin stranie având în vedere, pe de-o parte, că sunt păstrate în acest articol toate celelalte infracțiuni de serviciu care ar putea produce o pagubă, dar și, pe de altă parte, că această infracțiune este păstrată atunci când este vorba de cauze care diminuează răspunderea penală (a se vedea în acest sens modificarea art 308 C. pen., unde sunt enumerate toate infracțiunile de serviciu și se prevede că limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate dacă este achitat prejudiciul)
Pentru a fi evidentă diferența, în momentul actual o infracțiune de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave are o pedeapsă maximă de 10 ani și 6 luni și un termen general de prescripție de 10 ani (20 de ani prescripție specială). Prin aplicarea modificărilor, aceeași infracțiune va avea o pedeapsă maximă de 7 ani și un termen general de prescripție de 6 ani (9 ani prescripție specială).
Mai mult, în corelație cu aceste modificări preconizate, puterea legislativă și puterea executivă nu iau nicio măsură privind dimensionarea și creșterea capacității logistice a sistemului judiciar, deși tehnologizarea, informatizarea și dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv.
În aceste condiții, efectul cumulat al tuturor măsurilor legislative din ultimii doi ani este, în realitate, unul de blocare totală a uneia dintre puterile statului de către celelalte două.
”Aceste ultime proiecte de ordonanță de urgență, consecutiv celorlalte acte normative față de care o mare parte a judecătorilor și procurorilor protestează, atacă însăși structura sistemului de drept penal. Actul normativ trebuie să fie impersonal și difuz, fundamentat pe realitatea socială și motivat de nevoia de a răspunde unei situații concrete ori unui fenomen constatat în mod obiectiv. În acest moment, legea – nedezbătută public, neelaborată de puterea legislativă și nejustificată de vreo urgență – este adecvată doar nevoilor unui grup de persoane și nu nevoilor societății în ansamblu”, conchid asociațiile magistraților în comunicatul de presă.