Laura Kovesi, fosta șefă a DNA și actual procuror-șef al Parchetului European, are cea mai mare cotă de încredere printre români, în timp ce PSD conduce în continuare detașat la intențiile de vot, relevă un sondaj de opinie făcut de ONG-ul Geeks for Democracy alături de Cult Research în perioada mai-iunie 2023. Parlamentul este la un minim istoric de încredere, având doar 2%.
Frica regimului PSD-PNL și a oligarhilor de Laura Codruța Kovesi pare în continuare îndreptățită. Șefa Parchetului European (EPPO) e pe primul loc în topul încrederii românilor, cu o notă medie de 4,53. Pe locul doi se situează un candidat al sistemului – Mircea Geoană, cu media de 4,19. Se constată astfel că preferințele românilor nu s-au modificat de astă-iarnă, când un sondaj realizat de un institut sociologic din străinătate releva că, în cazul participării la alegerile prezidențiale, Kovesi ar câștiga fără probleme împotriva oricărui alt contracandidat.
Sondajul comandat de Geeks for Democracy a scos la iveală și alte lucruri surprinzătoare. În pofida uriașelor investiții în imagine de care a beneficiat președintele PSD, Marcel Ciolacu, acesta e foarte jos în topul personalităților măsurate, chiar și în urma lui Cătălin Drulă, de la USR, care este supus unui embargo pe posturile de televiziune.
Clasamentul încrederii românilor în personalități:
- Laura Codruța Kovesi – 4,53
- Mircea Geoană – 4,19
- Victor Ponta – 3,90
- George Simion – 3,69
- Cătălin Drulă – 3,58
- Klaus Iohannis – 3,56
- Marcel Ciolacu – 3,55
- Dacian Cioloș – 3,54
- Nicolae Ciucă – 3,47
- Ludovic Orban – 3,26.
Măsurătorile sociologice arată că în Parlament ar intra, dacă azi ar avea loc votul, aceleași partide ca și în 2020.
Clasamentul partidelor:
- PSD – 31%
- PNL – 19%
- AUR – 18%
- USR – 11%
- UDMR – 5%
- PMP – 4%
- Pro România – 3%
- REPER – 2%
- Forța Dreptei – 1%.
Încrederea în tot ceea ce implică politicieni și administrație publică este formidabil de scăzută printre români. Mult mai mulți români au încredere totală în NATO (23%) și UE (16%) decât în Justiție (8%), Președinție (5%), administrația locală (5%), Guvern (3%), Parlament (2%) și partidele politice (2%).