Klaus Iohannis intenționează să anunțe organizarea referendumului pe teme de justiție în ziua de duminică, 26 mai, simultan cu alegerile europarlamentare. Conform unor surse credibile, președintele s-a consultat cu consilierii săi pe acest subiect, iar decizia pare a fi fost luată.
Argumentul principal pentru această soluție: creșterea spectaculoasă a participării la vot, pentru alegerile europarlamentare, dacă referendumul va fi organizat în aceeași zi.
PSD și ALDE au intuit mutarea președintelui și au modificat în mare grabă, spre finalul anului trecut, legea alegerilor europarlamentare. Majoritatea parlamentară a introdus în lege o prevedere care interzice organizarea unui referendum la nivel național sau local în ziua scrutinului pentru Parlamentul European.
Coadă de topor: Marton Arpad
Modificarea a fost adusă în Comisia juridică a Camerei Deputaților, iar autorul amendamentului a fost Marton Arpad, deputat UDMR. Pe 27 noiembrie, acesta a propus modificarea articolului 5 al legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European astfel: „La articolul 5, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: <<(11) Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol, în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local”.
Lege trimisă la Cotroceni în ajunul Anului Nou
Trei săptămâni mai târziu, legea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților, forul decizional, cu doar zece abțineri, toate partidele votând în favoarea actului normativ.
Nefiind atacată de nimeni la Curtea Constituțională, pe 29 decembrie legea a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Actul normativ se află încă la Palatul Cotroceni. Şeful statului mai are la dispoziție câteva zile (din termenul de 20 de zile) pentru lua o decizie: retrimiterea legii în Parlament pentru reexaminare, sesizarea Curții Constituționale sau trimiterea la Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.
Klaus Iohannis o va ataca sigur la Curtea Constituțională, dat fiind că precedentele sunt în favoarea sa. În anul 2007, CCR s-a pronunțat de două ori asupra unor tentative ale PSD de a interzice organizarea unui referendum în aceeași zi cu orice alt tip de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare. CCR a statuat clar că astfel de dispoziții „limitează sau îngrădesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea”. Curtea a declarat atunci neconstituționale modificările aduse legii referendumului.
Planul B: tragerea de timp
Chiar dacă între timp componența Curții Constituționale s-a modificat semnificativ, ar fi aberant ca, la distanță de 12 ani, ceea ce a fost atunci neconstituțional să devină acum constituțional. Ar fi un semnal catastrofal, care ar transforma Constituția într-o bucată de cauciuc.
În caz că o asemenea anomalie ar deveni totuşi realitate, Klaus Iohannis are şi o variantă de rezervă: ar putea „trage de timp”, prin folosirea tuturor pârghiilor legale (trimitere la CCR, retrimitere în Parlament, retrimitere la CCR), astfel încât legea să nu intre în vigoare înainte de 26 mai.