Acuzat că se comportă ca un lider slab în criza ucraineană și că tratează Rusia cu menajamente, cancelarul german Olaf Scholz (63 de ani) a dovedit în vizita sa de marți, la Kremlin, că știe să-l pună la punct pe dictatorul rus Vladimir Putin. „A părut că-i și place să facă asta”, constată agenția Reuters, referindu-se la succesorul Angelei Merkel.
Experții politici se întrebau, înainte de vizită, cum se va descurca „blândul Scholz” în vizuina „ursului” rusesc, dat fiind că oficialii ruși sunt cunoscuți pentru faptul că-și tachinează în mod public oaspeții și încearcă să câștige puncte de imagine în fața lor.
Două exemple:
- în 2007, la întâlnirea cu fostul cancelar german Angela Merkel, Putin și-a adus labradorul, cunoscând frica acesteia de câini;
- la întâlnirea recentă cu președintele francez Emmanuel Macron, în spatele lui Putin (și, implicit, în fața lui Putin) a fost plasată o statuie a țarului Alexandru II, nepotul țarului Alexandru I, cel care a obținut o victorie istorică în fața împăratului Napoleon I, alungându-i armatele din Rusia.
Dar Olaf Scholz a fost neașteptat de combativ în conferința de presă comună cu Putin, din timpul vizitei de o zi la Moscova, chiar dacă și-a păstrat tonul liniștit și măsurat care-l caracterizează.
Când Putin a criticat NATO, spunând că a lansat un război în Europa prin bombardarea fostei Iugoslavii în 1999, Scholz a ripostat, spunând că acest lucru a fost făcut pentru a preveni genocidul (referire la persecuția etnicilor albanezi din Kosovo, dar și a musulmanilor din Bosnia).
Putin a plusat, spunând că, în percepția Rusiei, tratamentul aplicat etnicilor ruși în regiunea Donbass, din estul Ucrainei, este un „genocid”, afirmație la care Scholz a zâmbit ironic, sugerând că nici nu trebuie să răspundă la o asemenea gogomănie.
La scurt timp, într-o altă conferință de presă, Scholz a spus, pe un ton serios, că folosirea de către Putin a cuvântului „genocid” a fost greșită.
Scholz despre Putin, de față cu acesta: „Am sentimentul că ar putea rămâne în funcție pentru mult timp, dar nu pentru totdeauna!”
Scholz a ironizat chiar și temerile lui Putin privind extinderea NATO spre est, făcând referire atât la faptul că acest subiect nu va fi prea curând pe agenda Alianței, cât și la lunga domnie a lui Putin la cârma Rusiei.
„Nu prea știu cât timp intenționează președintele să rămână în funcție. Am sentimentul că ar putea fi pentru mult timp, dar nu pentru totdeauna!”, a spus Scholz, zâmbet ironic spre Putin.
Întrebat mai târziu de reporteri despre înțepătura la adresa lui Putin, Scholz a zâmbit, spunând că acest lucru a dat savoare discuțiilor „intense” de mai multe ore.
Unii analiști l-au lăudat pe Olaf Scholz pentru că și-a exprimat îngrijorarea față de problemele legate de drepturile civile și s-a întâlnit cu diverși activiști care se ocupă cu drepturile omului.
Au existat însă și voci critice la adresa cancelarului german. Acestea s-au plâns că scholz a cedat prea mult în fața Rusiei, minimizând posibilitatea ca Ucraina să devină membră a NATO.
Totuși, tonul său mai asertiv ar putea contribui la restabilirea credibilității sale ca unul dintre cei mai importanți actori politici din Europa.
Emmanuel Macron a încercat în ultima vreme să-și asume un rol de lider în contextul crizei ucrainene, dar vizita lui Macron la Moscova nu a părut deloc un succes.
Președintele francez nici măcar nu a încercat să dea o replică atunci când Putin, săptămâna trecută, într-o conferință de presă comună, a pus la îndoială afirmația liderilor NATO că alianța este strict defensivă. Putin a enumerat atunci campaniile NATO în Irak, Libia, Afganistan și Serbia, iar Macron a amuțit.