Curtea Constituțională a României controlată de PSD a ajuns, din ceea ce ar fi trebuit să fie – pilon al democrației și garant al Constituției –, un adevărat pericol pentru statul de drept, perceput ca atare și de forurile internaționale. În cel de-al doilea său Raport privind statul de drept din țările membre, Comisia Europeană atrage atenția că, în România, „CCR ridică îngrijorări serioase (…) întrucât pune la îndoială principiul supremației dreptului UE”.
Raportul aduce cele mai mari critici Poloniei și Ungariei. Însă asta nu încălzește cu nimic România, unde CE constată că modificările aduse legilor justiției de PSD în perioada 2017-2019 au rămas așa chiar și la 7 luni după schimbarea puterii, iar CCR s-a transformat într-o amenințare la adresa statului de drept.
La prima vedere paradoxală, situația nu e, de fapt, surprinzătoare sau nouă. CEDO a condamnat deja România, acum mai bine de un an, pentru încălcarea Constituției chiar de către CCR-ul condus de Valer Dorneanu atunci când această instituție s-a implicat direct în demiterea Laurei Codruța Kovesi de la DNA.
CCR nu e la prima încălcare gravă a Constituției sau a acordurilor României cu UE
CCR, prin natura și statutul său, e obligată să nu emită decât reglementări care privesc situații generale, legi, ordonanțe de urgență etc. În cazul Kovesi, CCR a emis o sentință pe persoană fizică, special pentru un singur om – șefa DNA –, interzicându-i acesteia dreptul la apărare prevăzut chiar de Constituția României. CEDO a constatat acest abuz și a sancționat ca atare România.
În consecință, faptul că acum Comisia Europeană constată pericolul în care s-a transformat CCR pentru România nu e surprinzător, chiar dacă de data asta e vizată altă nelegiuire a bandei de PSD-iști cocoțate în scaunele judecătorilor. CE s-a sesizat după ce, luna trecută, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care stabilește că în instanțele din România prevalează prevederile legilor interne în fața celor UE.
Aici este vorba despre o violare directă a angajamentelor semnate de România prin tratatul de aderare la UE. Țara noastră își lua angajamentul atunci că legislația UE va prevala în fața celei interne, dacă există neconcordanțe.
Comisia European: sunt “preocupări grave” privind o decizie a Curții Constituționale
„Continuă să existe preocupări privind stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei, în contextul în care legislaţia este modificată frecvent, iar legile adoptate pot fi contradictorii şi să aibă utilizare limitată din punctul de vedere al evaluării impactului.
După referendumul din mai 2019, nu au mai fost adoptate Ordonanţe guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. În contextul pandemiei COVID-19, este în vigoare o stare de alertă, cu o monitorizare parlamentară sporită.
Ca urmare a unei decizii a Curţii de Justiţie a UE din 18 mai 2021 asupra a numeroase aspecte ale legilor justiţiei, Curtea Constituţională a emis o decizie pe 8 iunie 2021, care generează preocupări grave, dat fiind că pune sub semnul întrebării principiul primatului legislaţiei UE.“
Alte probleme constatate de Comisia Europeană în privința Justiției din România
– modificările aduse legilor justiției de PSD, în perioada 2017-2019, n-au fost eliminate de noua guvernare și continuă să împiedice funcționarea DNA și a sistemului judiciar;
– Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție înființată de Dragnea și Tudorel Toader ca intrument de presiune asupra magistraților e în continuare operațională și „ridică îngrijorări serioase“;
– trebuie modificate codurile penale și de procedură penală, „existând obstacole și incertitudini în lupta împotriva corupției“.