ziaristii.com

Etichetă: valer dorneanu

  • Mișcare de maximă gravitate: CCR aruncă România în afara UE, nerecunoscând supremația legislației europene! Dorneanu respinge o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene

    Curtea Constituțională a României (CCR) plasează România în rândul țărilor rebele ale Uniunii Europene (UE), urmând modelul maghiaro-polonez. Printr-un comunicat de presă, CCR respinge o decizie istorică a Curții de Justiție a UE (CJUE), potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE. Altfel spus, CCR nu recunoaște supremația dreptului european asupra celui național.

    Prin comunicatul emis joi, 23 decembrie, și semnat de Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol, CCR pretinde că efectele deciziei CJUE se pot produce numai dacă s-ar revizui Constituția din România.

    Pasajul-cheie al comunicatului: „De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”.

    Conform unei recente decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit unui comunicat al CJUE, judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.

    CJUE a mai transmis ceva foarte important: a întărit faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

    Argumentele forte al CJUE: dreptul european are întâietate în fața dreptului național, inclusiv în fața deciziilor CCR.

    Constituția României, prin Articolul 148, alineatul 2, dă dreptate instituțiilor europene, și nu Curții Constituționale a României, care se face că nu înțelege această frază atât de clară: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

    Comunicatul Curții Constituționale

    „Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România», C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:

    Prin Decizia nr. 685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii

    Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.

    Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.

    Prin Decizia nr. 26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv «Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare».

    Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:

    –   compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;

    –   la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;

    –   punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;

    –   la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.

    Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.

    Subliniem faptul că, potrivit art. 147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.

    De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Inspecția Judiciară i-a pregătit lui Cristi Danileț o nouă execuție. După ce l-a făcut „infractor TikTok”, îl bagă la „magistrați politici”

    * Judecătoarea care l-a ajutat pei Dragnea să iasă din pușcărie, promovată la șefia Curții de Apel București. S-a ocupat gruparea Savonea din CSM

    * AGENȚII HAOSULUI (1). Leșinata Revoluție Neofascistă. De ce au eșuat Batalioanele de Asalt ale AUR în tentativa de ocupare a Parlamentului

    * AUR-istul care a vandalizat mașinile de la Parlament e agent vamal la Galați. A venit „înarmat” cu un briceag, seringi, mască de gaze și o stație de emisie-recepție

    * Nemernicia propagandiștilor PSD: îi compară pe huliganii AUR cu protestatarii anticorupție din 10 august

    * VIDEO. Sorin Grindeanu nu poate arăta cartea pe care ar fi scris-o împreună cu tatăl său! El se ascunde în spatele unei înșelătorii pe care a făcut-o în 2017. Dezvăluirile vin de la soțul lui Clotilde Armand, matematician de elită

    * Radu Moraru către Șoșoacă: „Diana, draga mea, te implor: ia-mă consilier!” / „Ești inteligentă, Kovesi e zero pe lângă tine” / „Te-aș pune șefa procurorilor din România, să bagi spaima în toți” / „Dacă facem echipă, nu ne mai învinge nimeni”

    * Patriarhul Constantinopolului despre alde ÎPS Teodosie: „Voci iresponsabile”, care „se înșală amarnic din cauza lipsei de iubire față de semeni”. „Papa ortodox” îndeamnă la vaccinare

    * SERIAL: „Sfârșitul Ceaușeștilor” (36) / Moartea lui Milea

    * Părinții lui Nicolae Ceaușescu sunt pictați pe pereții bisericii din Scornicești. Andruță și Alexandrina stau lângă Mihai Viteazul și Tudor Vladimirescu

  • Cele 4 pensii speciale ale lui Valer Dorneanu: 9.180 de euro pe lună, dintr-un venit total de 17.200 de euro

    Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, este prototipul jafului legalizat prin pensiile speciale, dublat de prestația publică scandaloasă. E plătit super-generos de poporul român, dar el servește cu nerușinare o clientelă politică, împotriva intereselor poporului român!

    Cea mai recentă declarație de avere a lui Valer Dorneanu (76 de ani), depusă pe 15 iunie, arată dezmățul cu bani publici în care se complace președintele CCR, plasat în această funcție de PSD.

    Valer Dorneanu a încasat anul trecut 998.683 de lei din bani publici (pensii + salarii). La cursul BNR din 1 iulie 2020 (1 euro = 4,8372 lei, la jumătatea anului), asta înseamnă 206.459 de euro.

    Câștigul mediu lunar al lui Valer Dorneanu: 83.223 de lei, adică 17.205 euro.

    Multele pensiil (majoritatea speciale) i-au adus lui Dorneanu 110.176 de euro pe an, adică 9.181 de euro pe lună.

    Salariul de la Curtea Constituțională și cel de la Universitatea „Nicolae Titulescu” (cuibușorul lui Adrian Năstase) i-au adus lui Dorneanu alți 92.283 de euro pe an, adică 7.690 de euro pe lună.

    Veniturile lui Valer Dorneanu (în 2020): 998.683 de lei (206.459 de euro)

    1. Venituri din pensii: 532.944 de lei (110.176 de euro)

    • 454.068 de lei – Casa de Pensii a Sectorului 3
    • 78.876 de lei – pensie specială Camera Deputaților

    2. Venituri din salarii: 465.739 de lei (92.283 de euro)

    • 295.692 de lei – indemnizație de președinte al CCR
    • 95.484 de lei – venituri obținute prin sentință judecătorească (diferențe salariale)
    • 74.603 lei – salariu de profesor la Universitatea „Nicolae Titulescu”

    Valer Dorneanu a mai obținut 500 de lei și dintr-o sursă privată: arendarea a 25 de ari (0,25 ha) de fâneață.

    Veniturile din bani publici ale familiei Dorneanu sunt întregite de soția șefului CCR. Doamna Dorneanu a încasat în 2020 o pensie anuală de 28.332 de lei, adică o medie lunară de 2.361 de lei. Modest, foarte modest față de milionul bărbatului!

    Patru pensii speciale: magistrat + deputat + Avocat al Poporului + judecător CCR

    La capitolul pensii, Valer Dorneanu a încasat din doi plătitori: Casa de Pensii a Sectorului 3 și Camera Deputaților.

    În cazul banilor primiți Camerei Deputaților, situația e clară: pensia specială de fost deputat cu două mandate (2000-2008), chiar președinte al Camerei Deputaților (2000-2004).

    Uriașa sumă primită de Casa de Pensii a Sectorului 3 (454.068 de lei) cuprinde însă atât pensia normală, stabilită pe bază de contributivitate, cât și ale 3 pensii speciale (pe lângă cea de fost deputat):

    • fost magistrat (procuror), din 1967;
    • fost Avocat al Poporului (2012-2013) și ajdjunct al Avocatului Poporului (2010-2012);
    • judecător la Curtea Constituțională (din 2013) și președinte al CCR (din 2016).

    Are 167.179 de euro în conturi

    Cu atâta puhoi de bani care vin spre el în fiecare lună, Valer Dorneanu n-a reușit să cheltuiască tot, așa că a mai depozitat și prin conturi. Iar conturile sunt grase:

    • 372.969 de lei – depozit la Banca Transilvania
    • 202.935 de lei – cont curent la BCR
    • 105.897 de lei – două conturi curente la Banca Transilvania
    • 75.916 lei – BCR, Banca pentru Locuințe (soția)
    • 50.961 de lei – BCR, Banca pentru Locuințe

    Total: 808.678 de lei (167.179 de euro)

    Valer Dorneanu a două case: un apartament în București (125,31 m²) și o casă de vacanță în județul Brașov (217,1 m²).

    Atât Valer Dorneanu, cât și soția sa conduc câte un autoturism Nissan Q.

    Valer Dorneanu a moștenit două terenuri agricole în județul Harghita (puțin peste un hectar) și a cumpărat două terenuri intravilane în București, pe care le-a alipit pentru a avea mai mult spațiu în jurul casei în care locuiește (869 m²).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Cozmin Gușă a fost eliminat din patronatul Realitatea Plus! Avea 49,5%, acum are 0,125%! Noua „jupână” e Alexandra Păcuraru, cu 99,75%

    * Minciunile nerușinate prin care Tribunalul Giurgiu motivează eliberarea lui Dragnea. „Și-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială”

    * Documentul anti-Orban cu antetul Guvernului i-a fost fatal Mioarei Costin. Consiliera premierului Cîțu a demisionat la exact 3 luni de la numire

    * Stenograme DNA: baronul Rădoi a intervenit la doi lideri PNL pentru „a scăpa de ministrul Drulă”. Orban și Violeta Alexandru l-au trimis la plimbare

    * Consilierii PSD și PNL au boicotat ședința în care urma să se aprobe rezilierea contractului Sectorului 1 cu Romprest. Clotilde Armand, foc și pară: “Au refăcut USL!“

    * Cvartetul Ciutacu-Șoșoacă-Becali-Piperea aduce amenzi postului România TV. Noul CNA nu mai tolerează complicitatea moderatorului cu aberațiile invitaților

    * Previziuni electorale 2024: Emil Boc câștigă turul 1 la prezidențiale și intră în finală cu candidatul USR-PLUS. PSD se scindează

    * Fiica lui Petre Roman a purtat măști de fițe „Gucci”, contrafăcute de fosta nevastă a lui Ilie Năstase. Țeapă: n-au protejat-o de Covid!

    * Radu Moraru, amendat pentru fantasmele cu teste anti-Covid prin „bețișoare băgate în fund”. „Vor să ia teste din anus. E sodomizare!”

    * Nunta secretă a Simonei Halep. Petrecerea a avut loc în vila de un milion de euro a tenismenei, la Izvorani, pe malul lacului Snagov

  • Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România: „CCR ridică îngrijorări serioase, întrucât pune la îndoială principiul supremației dreptului UE”

    Curtea Constituțională a României controlată de PSD a ajuns, din ceea ce ar fi trebuit să fie – pilon al democrației și garant al Constituției –, un adevărat pericol pentru statul de drept, perceput ca atare și de forurile internaționale. În cel de-al doilea său Raport privind statul de drept din țările membre, Comisia Europeană atrage atenția că, în România, „CCR ridică îngrijorări serioase (…) întrucât pune la îndoială principiul supremației dreptului UE”.

    Raportul aduce cele mai mari critici Poloniei și Ungariei. Însă asta nu încălzește cu nimic România, unde CE constată că modificările aduse legilor justiției de PSD în perioada 2017-2019 au rămas așa chiar și la 7 luni după schimbarea puterii, iar CCR s-a transformat într-o amenințare la adresa statului de drept.

    La prima vedere paradoxală, situația nu e, de fapt, surprinzătoare sau nouă. CEDO a condamnat deja România, acum mai bine de un an, pentru încălcarea Constituției chiar de către CCR-ul condus de Valer Dorneanu atunci când această instituție s-a implicat direct în demiterea Laurei Codruța Kovesi de la DNA.

    CCR nu e la prima încălcare gravă a Constituției sau a acordurilor României cu UE

    CCR, prin natura și statutul său, e obligată să nu emită decât reglementări care privesc situații generale, legi, ordonanțe de urgență etc. În cazul Kovesi, CCR a emis o sentință pe persoană fizică, special pentru un singur om – șefa DNA –, interzicându-i acesteia dreptul la apărare prevăzut chiar de Constituția României. CEDO a constatat acest abuz și a sancționat ca atare România.

    În consecință, faptul că acum Comisia Europeană constată pericolul în care s-a transformat CCR pentru România nu e surprinzător, chiar dacă de data asta e vizată altă nelegiuire a bandei de PSD-iști cocoțate în scaunele judecătorilor. CE s-a sesizat după ce, luna trecută, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care stabilește că în instanțele din România prevalează prevederile legilor interne în fața celor UE.

    Aici este vorba despre o violare directă a angajamentelor semnate de România prin tratatul de aderare la UE. Țara noastră își lua angajamentul atunci că legislația UE va prevala în fața celei interne, dacă există neconcordanțe.

    Comisia European: sunt “preocupări grave” privind o decizie a Curții Constituționale

    „Continuă să existe preocupări privind stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei, în contextul în care legislaţia este modificată frecvent, iar legile adoptate pot fi contradictorii şi să aibă utilizare limitată din punctul de vedere al evaluării impactului.

    După referendumul din mai 2019, nu au mai fost adoptate Ordonanţe guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. În contextul pandemiei COVID-19, este în vigoare o stare de alertă, cu o monitorizare parlamentară sporită.

    Ca urmare a unei decizii a Curţii de Justiţie a UE din 18 mai 2021 asupra a numeroase aspecte ale legilor justiţiei, Curtea Constituţională a emis o decizie pe 8 iunie 2021, care generează preocupări grave, dat fiind că pune sub semnul întrebării principiul primatului legislaţiei UE.“

     Alte probleme constatate de Comisia Europeană în privința Justiției din România

    – modificările aduse legilor justiției de PSD, în perioada 2017-2019, n-au fost eliminate de noua guvernare și continuă să împiedice funcționarea DNA și a sistemului judiciar;

    – Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție înființată de Dragnea și Tudorel Toader ca intrument de presiune asupra magistraților e în continuare operațională și „ridică îngrijorări serioase“;

    – trebuie modificate codurile penale și de procedură penală, „existând obstacole și incertitudini în lupta împotriva corupției“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ion Rădoi și concubina sa – 60 de zile sub control judiciar. Nu au voie să iasă din țară sau să poarte arme. Una dintre acuzații: șantajul

    * VIDEO. Roșca Stănescu către PSD-iști: “Hai, ieșiți la drumul mare!“. Eliberarea lui Dragnea le dă curaj borfașilor: se întorc vremurile haiduciei

    * Filiera din justiție care l-a scos pe Dragnea din pușcărie. Rolul judecătoarei anti-#Rezist de la Giurgiu, anchetată de DNA după ce l-a eliberat din arest pe Sile Cămătaru

    * VIDEO. Un lider AUR l-a vizitat acasă pe Dragnea – „cel mai mare patriot al României, pe care toți vor să-l omoare!”

    * Previziuni electorale 2024: Emil Boc câștigă turul 1 la prezidențiale și intră în finală cu candidatul USR-PLUS. PSD se scindează

    * Un extremist AUR face lista „trădătorilor nenorociți” care o susțin pe Clotilde Armand. Sunt amenințați și „cei din justiție și structurile de stat”

    * Demența unui colonel de poliție, consilier AUR în Senat: „Nu mai recunosc autoritatea dictatorială a UE! Pregătesc rezistența în munți!“

    * Moartea subită a jurnalistului Mihai Dolinschi. A fost găsit „într-un lac de sânge”, la 29 de ani

    * Florin Călinescu se desparte de „actualul management” al Pro TV. Renunță și la „Românii au talent”. Continuă doar la Partidul Verzilor, pentru că are de luptat cu „câteva personaje mondiale” și cu „câțiva de pe aici”!

    * „Duzina de dezinformare” – Cei 12 care au otrăvit planeta cu mesaje anti-vaccinare. Printre ei, nepotul fostului președinte american John F. Kennedy

  • Orban: „Trebuie eliminați politrucii din CCR”. Dorneanu: „Premierul are un altfel de pandemie împotriva mea”

    Duel verbal aspru între premierul Ludovic Orban (la Digi 24) și președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu (la Antena 3). Orban a vorbit despre necesitatea reformării CCR, Dorneanu a bălmăjit niște explicații semi-injurioase.

    Ludovic Orban: „Multe dintre deciziile CCR vin împotriva intereselor României”

    • „Vreau să spun câteva cuvinte despre decizia CCR, care mi se pare abracadabrantă, care mi se pare o încălcare flagrantă a Constituției de către organismul care trebuie să fie paznicul Constituției. Trebuie schimbat ceva, nu se mai poate așa cu asemenea…”
    • „Trebuie schimbată componența CCR, trebuie eliminați politrucii de acolo. Trebuie să intre numai magistrați cu cariere serioase în spate, nu oameni care au făcut politică și au fost numiți politic.”
    • „Multe dintre deciziile de acolo vin împotriva intereselor României. De ce, că dau ordine Florin Iordache și cu alții către Dorneanu și cei care au fost numiți politic, care dau pe bandă rulantă decizii care nu au legătură cu Constituția?”

    Ludovic Orban la Digi 24

    Valer Dorneanu: „Incită opinia publică împotriva CCR”

    • „Am impresia că domnul premier are un altfel de pandemie împotriva mea şi a CCR, incitând și opinia publică împotriva Curţii.”
    • „Din păcate, am impresia că scaunul a adaugat acelui cuvânt – «pandemie» – alte dimensiuni, specifice bolii scaunului.”
    • „Îl cunosc de mulți ani (pe Ludovic Orban) şi am un pic de fereală și de respect ca să-i răspund în aceaiași termeni pe care i-a folosit dânsul – cu «politruci» și cu nu știu ce.”
    • „Ştiu că dânsul a urmat studii la TCM Braşov. Nu ştiu dacă a făcut înalte studii politice, pe care să le și absolve, care să-l justifice să ne califice pe noi cum ne califică. Toţi colegii mei sunt profesionişti, cu experiență, cu expertiză, care nu pot fi calificați în niciun chip «politruci».”
    • „Îmi pare rău că răspândește asemenea idei în spațiul public și incită opinia publică împotriva Curții Constituționale, care ea ar fi cea care e vinovatăirea pandemiei, ea e vinovată de nerespectarea hotărârilor, a legilor.
    • Noroc că a apărut și doamna Weber, cu Avocatul Poporului, și mai împărțim vina de a fi distrugătorii țării și ai democrației.
    • În nicio țară din Europa, un prim-minstru nu-și permite să aibă un asemenea limbaj și asemenea atacuri suburbane la adresa Curții Constituționale.”

    Gâdea – Dorneanu

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Nebunie: slugile PSD-ALDE au anulat prevederi care ajutau persoanele cu handicap, apoi tot ele au cerut “măsuri urgente” pentru rezolvarea situației!

    Războiul dus de PSD-ALDE împotriva guvernului și a lui Iohannis frizează deja nebunia: Avocatul Poporului a reclamat la CCR reglementări privind persoanele cu handicap, a obținut anularea lor, apoi a cerut „urgent” rezolvarea situației!

    Cazul, frizând patologia, arată perfect cum gândesc și acționează grupurile organizate de la PSD și ALDE, care au capturat și controlează acum, în interesul propriu, instituții gândite să protejeze interesele cetățenilor.

    Suveica slugilor: avocata poporului lui Tăriceanu reclamă la Curtea Constituțională a PSD inclusiv prevederi care reglementau situația persoanelor cu handicap

    Franz Kafka ar putea scrie încă vreo câteva romane inspirându-se de la PSD și ALDE. Cele două partide care controlează în continuare Parlamentul și toate instituțiile statului, mai puțin administrația centrală (încăpută pe mâna liberalilor), generează, în lupta lor pentru putere, situații de-a dreptul nebunești. Și care ar putea fi chiar comice, dacă n-ar afecta grav populația.

    Povestea e simplă.

    Pe 16 aprilie, Renate Weber, marioneta lui Călin Popescu Tăriceanu la Avocatul Poporului, a contestat la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență 34, prin care se declara starea de urgență.

    Subteran, PSD și ALDE au făcut, în ultimele două luni, eforturi uriașe pentru a convinge populația să nu respecte restricțiile, vânturând fie teorii conspiraționiste, fie scenarii panicarde, care să asmută și să revolte categorii întregi de locuitori.

    În final, s-a luat decizia de a da atacul final, iar Weber a contestat OUG 34/2020, pe care – culmea! – tot ea o ceruse în martie.

    CCR-PSD declară neconstituțională prelungirea certificatelor pentru persoanele cu handicap. În scenă reapare Weber, care solicită “măsuri urgente” pentru repararea situației!

    Pe 6 mai, Curtea Constituțională controlată de PSD și al cărei președinte este Valer Dorneanu, fost lider de grup al social-democraților în Camera Deputaților, a dat verdictul la sesizarea Avocatului Poporului (Tăriceanu).

    Apărută imediat după sentința CEDO, care a constatat încălcarea drepturilor omului de către CCR în 2018, în privința Laurei Codruța Kovesi, rezoluția în dosarul stării de urgență a căzut mănușă pentru PSD și Dorneanu. OUG 34/2020 a fost declarată de Dorneanu și ceilalți judecători ai CCR neconstituțională în întregime.

    Numai că între prevederile OUG 34 se regăsea și aceea care prevede prelungirea certificatelor de încadrare în grad de handicap cu încă 90 de zile după încetarea stării de urgență. CCR a anulat de-a valma și această reglementare, la grămadă cu toate celelalte.

    Anularea acestor prevederi pentru persoanele cu handicap descrie cum nu se poate mai bine scopul PSD: prin intermediul Curții Constituționale s-a urmărit provocarea de daune și haos cât mai mari, și nu îndreptarea unor eventuale erori.

    CCR putea foarte bine să declare neconstituționale doar unele părți ale OUG, cu grijă ca unele prevederi să fie menținute, pentru a nu provoca daune colaterale. Nu s-a dorit acest lucru.

    Dealtfel, Valer Dorneanu, șeful CCR, a invocat – ca motiv pentru anularea OUG 34 – neconstituționalitatea unei legi făcute tocmai de el în 2004, pe când era președintele Camerei Deputaților!

    Miercuri, 13 mai, într-un exercițiu de cinism suprem, exact Renate Weber, avocatul poporului lui Tăriceanu care atacase la CCR inclusiv reglementarea situației persoanelor cu handicap, a solicitat “măsuri urgente” pentru rezolvarea situației!

    Șefa Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități: “Asta e. Reparăm mizerii. Avem altă treabă?“

    Postarea pe Facebook a Mariei Turza arată o exasperare în fața manevrelor politicianiste fără discernământ și scrupule, care afectează grav oamenii

    Acest caz nebunesc, care arată cum nu se poate mai bine până unde pot ajunge niște nemernici fără scrupule, a fost prezentat miercuri de Maria Turza, șefa exasperată a ANDPDCA (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie), care a scris pe Facebook:

    „Silogismul unei bătăi de joc.

    1. Avocatul Poporului contestă la CCR Ordonanța de Guvern nr. 34, care prevedea și prelungirea certificatelor de încadrare în grad de handicap cu 90 de zile după încetarea stării de urgență.
    2. CCR admite excepția și declară neconstituțională OUG 34/2020 în ansamblul său.
    3. Azi, Avocatul Poporului solicită MMPS-ANDPDCA măsuri urgente pentru a emite un act normativ de prelungire/rezolvare a situației certificatelor de încadrare în grad de handicap care expiră.

    ADICĂ PÂNĂ VINERI.
    Atunci când oamenii sunt doar pioni în jocuri de putere, foarte puține lucruri mai sunt de spus.
    Asta e. Reparăm mizerii. Avem altă treabă?”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Radu Moraru: „Ne vor lua cu izoleta și ne vor vaccina obligatoriu! Și veți vedea, la Nașul TV, niște legume. O să ne pună-n geam ca să râdeți de noi”

  • Fost consilier prezidențial: Valer Dorneanu e dirijat de „o putere străină”! Șeful CCR are legături suspecte cu Rusia

    Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidențial în echipa lui Traian Băsescu, lansează o acuzație extrem de gravă la adresa președintelui Curții Constituționale (CCR). „Din nefericire, la comutatorul lui Dorneanu are acces direct și o putere străină”, scrie Lăzăroiu pe Facebook.

    Valer Dorneanu a ridicat uriașe suspiciuni în luna mai 2018, când a plecat la Sankt Petersburg, în Rusia, în ciuda avertismentului dat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care-i recomandase să nu facă deplasarea. Voiajul lui Dorneanu a fost un gest de sfidare a sancţiunilor internaţionale la care este supusă Rusia după anexarea în forță a Peninsulei Crimeea (de la Ucraina).

    Călătoria lui Dorneanu la Sankt Petersburg venea la doar două luni după ce acesta anunţase că instituţia pe care o conduce (CCR) nu mai doreşte să fie implicată în discuţiile cu partenerii europeni din cadrul Mecanismului de Cooperare Verificare (MCV). O poziționare scandaloasă, anti-europeană și pro-rusă.

    În acest context, nu e greu de intuit la care putere străină s-a referit Sebastian Lăzăroiu, în legătură cu Valer Dorneanu.

    Apropo: Dorneanu este creația politică a lui Ion Iliescu, cea mai importantă „săgeată” a Moscovei în România ultimelor trei decenii. Dorneanu a fost și consiier prezidențial al lui Iliescu.

    Postarea lui Sebastian Lăzăroiu

    „Pentru cei care vor să înțeleagă schema de funcționare a roboțeilor mafiei PSD-iste, Mircea Marian oferă o retrospectivă. Valer Dorneanu, actualul șef al CCR, a declarat ieri neconstituțională o ordonanță de urgență avizată în 1999 de Valer Dorneanu (coincidență de nume?), președintele Consiliului Legislativ, și aprobată prin lege de (ei, nu se poate!) Valer Dorneanu, șeful Camerei Deputaților în 2004. Principiul de funcționare e simplu – switch off/switch on.

    Să mai reamintim că Valer Dorneanu (același?) a fost Avocatul Poporului, numit de PSD în plină lovitură de stat, în vara lui 2012, pentru a fi siguri că nu contestă la CCR celebrele ordonanțe care au doborât statul de drept (Ponta era pe atunci MC). Amintesc asta ca să înțelegeți raportul dintre Valer Dorneanu (un jurist obscur, fără biografie) și păpușarul care l-a zămislit într-o noapte de beție cu fantoma lui Stalin. A fost plimbat prin toate funcțiile posibile, unde a executat orbește tot ce i s-a ordonat. Din nefericire, la comutatorul lui Dorneanu are acces direct și o putere străină.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Dorneanu și-a salvat încă o dată cele două pensii speciale. El încasează lunar peste 13.500 de euro

    Dorneanu și-a salvat încă o dată cele două pensii speciale. El încasează lunar peste 13.500 de euro

    Curtea Constituțională a admis miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și pe cea a Avocatului Poporului împotriva legii prin care urmau să fie abrogate toate pensiile speciale, cu excepția celor de la Armată și Ministerul de Interne. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, pe motive de procedură (nu s-a dezbătut fondul legii). Așadar, toate pensiile speciale rămân în vigoare.

    Pe 28 ianuarie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind abrogarea pensiilor speciale, inclusiv pensiile magistraților.

    9.463 de români primeau pensii speciale la sfârșitul lunii martie 2020, cu 175 mai mulți decât în perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Aceștia primesc lunar, în total, aproape 114 milioane de lei, cea mai mare parte venind de la bugetul de stat, deoarece contribuția lor acoperă doar o mică parte din pensia primită.

    * 4.018 dintre cei cu pensii speciale sunt foști magistrați, beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Ei au cea mai mare pensie medie: 18.880 de lei, din care 17.614 de lei cota suportată din bugetul de stat, iar 1.266 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat (contribuția lor).

    * De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 de lei, din care 3.308 lei suportaţi de la bugetul de stat.

    * În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.760 de lei (2.760 de lei de la bugetul de stat).

    * De Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.349 de lei, din care 7.763 de lei suportaţi din bugetul de stat.

    Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 604 persoane, media fiind de 8.124 de lei, din care 4.170 de lei cota suportată din bugetul de stat.

    De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.789 de pensionari, pensia medie fiind de 4.658 de lei, din care 2.741 de lei suportaţi din bugetul de stat.

    Valer Dorneanu: două pensii speciale, venituri totale de 13.500 de euro pe lună

    Un caz special este cel al președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu (75 de lei). Acesta beneficiază în prezent de o pensie specială, cea acordată prin lege foștilor parlamentari.

    În declarația de avere depusă la CCR pe 14 iunie 2019, Valer Dorneanu arăta că în anul precedent (2018) a încasat o pensie specială de 74.424 de lei, pentru cele două mandate de deputat (2000-2008), dintre care unul ca președinte al Camerei Deputaților (2000-2004). Asta înseamnă o medie de 6.202 lei pe lună. Între timp, această pensie specială a crescut considerabil.

    În 2018, Valer Dorneanu a încasat 749.306 de lei (circa 160.000 de euro), din mai multe surse de venit, toate consistente:

    • 322.220 de la Casa de Pensii a Sectorului 3 (pensie ocupațională + pensie specială de fost Avocat al Poporului)
    • 74.424 de lei de la Camera Deputaților (pensie specială de fost deputat)
    • 289.159 de lei de la Curtea Constituțională (ca președinte al CCR)
    • 50.852 de lei de la Universitatea „Nicolae Titulescu” (ca profesor)
    • 12.650 de la Curtea Constituțională  (diferențe salariale pentru perioada 21 dec. 2016 – 31 dec. 2017).

    Media lunară a câștigurilor lui Dorneanu: 62.442 de lei, adică 13.500 de euro.

    Pe lângă alte surse de venit, Valer Dorneanu a cumulat două pensii speciale: cea de fost parlamentar și cea de fost Avocat al Poporului. Când va părăsi Curtea Constituțională, va încasa și o a treia pensie specială: pe cea de fost membru al CCR.

    Un evident conflict de interese este acela că Dorneanu își votează propriile privilegii nerușinate numite pensii speciale!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cine plătește „demolarea” CCR de către PSD? Dorneanu nu încearcă “niciun sentiment” după sentința CEDO care i-a dat dreptate Codruței Kovesi

    Sentința devastatoare a CEDO – care a stabilit marți, 5 mai, că însăși Curtea Constituțională a României a încălcat drepturile omului în 2018, la demiterea Laurei Codruța Kovesi de la DNA – l-a lăsat nepăsător pe șeful instituției, judecătorul Valer Dorneanu.

    “Nu am niciun sentiment, nici de bucurie, nici de nimic”, a declarat președintele CCR pentru hotnews.ro, la scurtă vreme după anunțul CEDO. “Nu am de gând să fac niciun comentariu. Nu îmi permite statutul să dau declarații publice cu privire la o decizie a uneia din cele 3 mari instanțe. Vă dați seama că nu pot comenta asa ceva. (…) Se vor face comentarii la adresa noastră, este evident, că de-aia este democrație”, a mai spus Dorneanu pentru sursa citată.

    Demolarea credibilității pentru CCR – o altă moștenire a regimului PSD

    Cazul este de o gravitate excepțională pentru România, țară membră UE și NATO unde se presupune că există democrație, iar Curtea Constituțională este garantul suprem al drepturilor omului. Practic, prin sentința de marți, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consfințit că însăși CCR a făcut un abuz la nivel înalt.

    Imaginea și reputația acestei instituții a primit o lovitură de măciucă. Din acest moment, credibilitatea CCR este zero, oricine putând să invoce cazul Kovesi pentru a contesta alte decizii – corecte sau nu. Este o altă piatră de moară pe care regimul PSD o atârnă, astfel, de gâtul României.

    Dragnea a cerut, Dorneanu s-a conformat

    Începând din 2017, CCR a fost aservită politic de liderul PSD Liviu Dragnea, care a implicat activ instituția împotriva președintelui țării, a DNA, a statului de drept și a legislației anticorupție. Vârful de lance al lui Dragnea l-a reprezentat fostul judecător comunist și deputat PSD Valer Dorneanu, numit președinte al CCR.

    În 2018, după mai mulți ani de atacuri susținute împotriva DNA, Laura Codruța Kovesi – șefa instituției – a fost demisă de ministrul justiției Tudorel Toader. Președintele Iohannis a întârziat să emită decretul de revocare, așa că Tudorel Toader și alianța PSD-ALDE s-a adresat CCR.

    Acest for a emis o decizie controversată, prin care îl obliga pe președintele țării să aprobe actele venite de la Tudorel Toader. Kovesi a fost demisă, dar la începutul anului trecut s-a adresat la CEDO, acuzând că i s-au încălcat drepturile și a fost demisă abuziv.
    Judecătorii Curții Europene de Justiție i-au dat câștig de cauză marți, 5 mai 2020.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Radu Moraru: „Un laureat al Premiului Nobel – nu vă spun care – mi-a zis: «Radu, vă bagă cipul!»” / „Dacă-ți bagă cipu’ și cipează francezii, gata, s-a terminat!”

  • Emil Boc critică dur CCR pentru amestec în lupta politică: „Decizia sfidează textul Constituției”

    Emil Boc, actualul primar al Clujului și fost prim-ministru al României, a analizat decizia CCR prin care aceasta a anunțat că „nominalizarea lui Ludovic Orban de către președintele României pentru formarea unui nou guvern nu e constituțională”.

    Boc argumentează, într-o lungă postare pe pagina sa de Facebook, faptul că judecătorii CCR și-au depășit atribuțiile, implicându-se în lupta politică.

    „Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile: judecă conflicte politice în loc să soluționeze conflicte juridice de natură constituțională. Spre deosebire de Curtea Constituțională din România, Tribunalul Constituțional din Germania nu se amestecă în politică și nu soluționează conflicte politice”, a scris Emil Boc.

    Fostul premier, fost jurist și avocat, consideră că nominalizarea lui Ludovic Orban de către președintele României nu poate crea în niciun fel vreun conflict de natură constituțională pentru că președintele și-a respectat toate obligațiile prevăzute de Constituție.

    „Prin nominalizarea lui Ludovic Orban de către Președintele României ca și premier desemnat nu s-a creat un conflict juridic de natură constituțională. Nu există un conflict juridic între Parlament și Președinte. Președintele României, potrivit prerogativelor constituționale expres menționate în art. 103 alin. 1 din Constituție, a desemnat un candidat la funcția de prim-ministru.

    Majoritățile politice se verifică și se realizează prin vot în Parlament, nu prin declarații politice. Pe de altă parte, nu ne aflăm într-un blocaj constituțional: Parlamentul este obligat să dea un vot pozitiv sau negativ programului și listei guvernului. Suntem într-un conflict politic determinat de boicotarea de către PSD a votului în Parlament cu privire la Guvern. Situația conflictuală poate fi înlăturată imediat prin derularea în Parlament a ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la votul de încredere asupra Guvernului. Curtea și aici greșește fundamental: Parlamentul acordă sau nu votul de încredere programului de guvernare și listei membrilor guvernului, nu premierului desemnat ( art. 103 alin 2 și 3)”, a argumentat Emil Boc.

    De asemenea, primarul Clujului susține că CCR și-a depășit grav atribuțiile, legiferând în domeniul conflictelor politice.

    „Curtea Constituțională își depășește atribuțiile constituționale și soluționează conflicte politice! Este un precedent extrem de periculos atunci când gardianul Constituției dintr-un stat de drept (CCR) își depășește atribuțiile, încalcă Legea fundamentală și se amestecă părtinitor în jocul politic. Conflictele politice, în orice democrație, se soluționează prin mijloace politice. Până la urmă, actorii politici răspund în față electoratului pentru acțiunile sau inacțiunile lor, nu persoanele numite de către actorii politici”, a scris Emil Boc.

    Exemplul deciziei date de Tribunalul Constituțional din Germania într-o speță asemănătoare descrisă de Emil Boc:

    „În anul 2005, Cancelarul Schroder, care a dorit în mod explicit organizarea de alegeri anticipate în Germania, a solicitat un vot de încredere Bundestagului (conform art. 68 din Constituție) și a cerut în mod expres parlamentarilor din propriul partid să nu susțină moțiunea de încredere pentru ca aceasta să fie respinsă și, în consecință, să se întrunească acea condiție constituțională pentru a se putea ajunge la alegeri anticipate.

    În consecință, moțiunea de încredere solicitată de Cancelar a fost respinsă, cu sprijinul parlamentarilor din partidul acestuia.

    Membrii opoziției din Bundestag au atacat la Tribunalul Constituțional decizia legislativului german de respingere a moțiunii de încredere spunând că, în mod deliberat, Cancelarul a utilizat prevederea constituțională pentru a se ajunge la alegeri anticipate, contrar spiritului și textului Constituției Germaniei.

    Tribunalul Constituțional din Germania a respins sesizarea opoziției și a considerat că nu este de competență lui să judece conflictele politice. Textul Constituției a fost respectat, a fost decizia Tribunalului Constituțional.

    În România, într-o situație politică asemănătoare cu cea din Germania anului 2005, CCR sfidează textul Constituției noastre, își abandonează rolul și se amestecă în jocul politic intern, fapt absolut inacceptabil într-o democrație.

    În Germania, Tribunalul Constituțional și-a câștigat respectul societății germane prin profesionalism și echidistantă față de jocurile din spațiul politic.”

    Valer Dorneanu, președintele CCR, într-o intervenție la Antena 3, post controlat de Dan Voiculescu, a declarat: „Ceea ce am reproşat noi este faptul că persoana nominalizată, nu vorbesc aici de Ludovic Orban, vorbesc de candidatul care a fost propus, candidatul nu a fost propus pentru a forma sau pentru a coagula un guvern, ci a fost propus, aşa cum declară candidatul, ca să pice. Deci, sensul prevederilor constituţionale este ca o propunere să fie făcută cu scopul constituirii, cu scopul formării unui guvern care să asigure continuitatea funcţionarii statului de drept. Nu este admisibil să propui pe cineva care acceptă formal şi, după ce iese de la consultări, spune că el nu va vota guvernul.”

    Această intervenție a președintelui CCR arată, o dată în plus, că instituția s-a amestecat în lupta politică, judecând și luând decizii după declarații și poziționări politice și nu după fapte și prevederile constituționale.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Parchetul militar, dosar penal pentru urmărirea jurnaliștilor și procurorilor. Un militar, implicat

    * Alarma CORONAVIRUS în Italia: al patrulea deces! Se întorc românii din zonele de risc. Lumea în faţa unui dublu pericol: epidemia şi criza economică

    * Ce trebuie să facem pentru a evita infectarea cu coronavirus. Trei reguli sfinte, prezentate de un expert în sănătate

    * Coronavirusul transformă Italia într-un Wuhan al Europei. Bilanț înfricoșător: 3 morți, cel puțin 155 de infectați

    * Toți românii care vin din regiunile italiene Lombardia și Veneto vor fi ținuți în carantină 14 zile

    * Coronavirusul închide nordul Italiei! Mii de români sunt afectați de măsurile autorităților

    * INTERVIU. Procuror: „Cimentul românesc e făcut din gunoaie aduse ilegal din Marea Britanie. Plouă peste oameni cu dioxid și furan”

    * Adio, Gâdea, nu mă-ntorc la tine! Mesajul Danei Grecu după plecarea de la Antena 3

  • Coruptul Zgonea a blocat Justiția. Fostul său coleg de partid, Dorneanu de la CCR, se închină la Constituția infractorilor

    Excepția de neconstituționalitate care a dus la decizia de marți a Curții Constituționale (CCR) a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD), la o zi după condamnarea acestuia la 3 ani de închisoare cu executare.

    Luni, 3 februarie, Tribunalul București l-a condamnat pe Valeriu Zgonea la 3 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență și luare de mită. Procurorii au demonstrat că, în perioada iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi era vicepreşedinte al PSD, Zgonea a acceptat promisiunea făcută de Dumitru Dobrică (PSD și el), consilier judeţean în Buzău, privind primirea de foloase necuvenite în schimbul numirii fiicei acestuia într-o importantă funcţie publică. Ionela Viorela Dobrică, în prezent deputat PSD de Buzău, a fost parașutată atunci în funcția de preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaţionale. Drept răsplată, Zgonea a primit de la Dumitru Dobrică foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 de lei, concretizate într-o excursie de lux la Viena (împreună cu concubina sa, incluzând bilete pentru concert) și o casă de vacanţă în judeţul Covasna.

    Marți, 4 februarie, Curtea Constituțională (CCR) a pronunțat o decizie scandaloasă: probele obținute prin interceptări ale SRI în cadrul mandatelor de securitate națională nu vor mai putea fi folosite de procurori în dosarele de corupție. Concret: dacă SRI, pe baza unui mandat de ascultare emis de judecători într-un dosar de siguranță națională, află întâmplător informații de mare corupție, ei vor comunica procurorilor respectivele informații, dar aceștia nu le pot folosi ca probe în dosare!

    În urma deciziei de marți a CCR, judecătorii care vor judeca apelul lui Valeriu Zgonea vor fi nevoiți să elimine din dosar interceptările făcute de SRI pe mandat de securitate națională, interceptări care demonstrează clar actele de corupție ale lui Zgonea. Fără aceste probe, e posibil ca dosarul să se șubrezească, iar Zgonea să scape de pușcărie.

    IMPORTANT! Atât Valer Dorneanu, cât și Valeriu Zgonea au deținut funcția de președinte al Camerei Deputaților, din partea PSD, timp de un mandat: Dorneanu în 2000-2004, Zgonea în 2012-2016. Acum, Dorneanu e pe cale să-l scape de pușcărie pe coruptul care i-a fost coleg de partid.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!