Încă o decizie scandaloasă luată de Curtea Constituțională a României (CCR) a declanșat reacția vehementă a celui mai vocal judecător de la noi, clujeanul Cristi Danileț, un apărător al valorilor europene și un luptător vehement împotriva legilor anti-justiție promovate de PSD.
Decizia de marți, 8 iunie 2021, a CCR, care, cu majoritate de 7-2, a stabilit că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlamentul României, l-a făcut pe Danileț să se revolte.
Totodată, CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.
Ca vicepreședinte al ICDE, o asociație din care fac parte cadre didactice, jurişti, politologi și oameni de afaceri, Danileț arată că CCR calcă în picioare o normă de bază din Drept Internațional, anume supremația Dreptului UE în raport cu Dreptul național, care în Europa civilizată se aplică încă din 1964, cu aproape jumătate de secol înainte ca România să devină stat membru al UE.
„Curtea Constituțională a României a decis să nu respecte Dreptul european și a ordonat același lucru judecătorilor români”
Judecătorul clujean, fost membru al CSM, afirmă că ”decizia CCR de ieri este o înșiruire de sofisme menite să arunce în aer ordinea de drept european”.
Prin urmare, Danileț cere demisia celor 7 membri ai Curții care au votat împotriva Europei: ”ICDE solicită demisia membrilor CCR care aruncă afară România din Uniunea Europeană. În timp ce Comisia Europeană critică România pentru reformele în domeniile justiție și anticorupție, Curtea Constituțională a României a decis să nu respecte Dreptul european și a ordonat același lucru judecătorilor români”.
Prevederile CCR sunt deosebit de grave și vin în contextual în care luni, 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a stabilit, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că „Secția Specială funcționează contrar legislației europene”.
Iar Comisia Europeană nu glumește, când nu este respectat Statul de Drept. Instituția de la Bruxelles a declanșat, miercuri, o procedură de infringement împotriva Germaniei, după ce Curtea Constituțională federală a respins aplicarea unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în Germania, potrivit unui comunicat al Comisiei.
Sunt semne că nici România nu va avea o soartă mai blândă, iar nesocotirea deciziilor CJUE riscă să scoată țara de pe traseul occidental și s-o apropie de Rusia atât de dragă lui Valer Dorneanu, șeful CCR.
Nu o singură dată, Dorneanu a făcut jocurile Moscovei, neglijând obligațiile asumate ca stat membru al Uniunii Europene. În 2018, Dorneanu a plecat în Rusia ignorând o recomandare formulate de Ministerul Afacerilor Externe. Cât timp PSD a fost la putere în România și a maltratat legile Justiției, CCR i-a ținut isonul.
În acest moment, componența CCR este următoarea:
- Valer Dorneanu (președinte)
- Mona-Maria Pivniceru
- Daniel-Marius Morar
- Livia-Doina Stanciu
- Elena-Simina Tănăsescu
- Marian Enache
- Varga Attila
- Cristian Deliorga
- Gheorghe Stan.
Aceștia au fost numiți pentru câte un mandat de câte 9 ani (câte 3 la fiecare 3 ani), se bucură de inamovibilitate și nu pot fi revocaţi indiferent de părerea populaţiei despre deciziile lor. Hotărârile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea.
3 judecători sunt numiți de Administrația Prezidențială, 3 de Senat și 3 de Camera Deputaților (câte unul la 3 ani).
Dintre cei 9 judecători constituționali, doar Livia Stanciu și Simina Tănăsescu (ambele, numite de Klaus Iohannis) s-au opus majorității PSD-iste anti-europene, coordonată de președintele CCR, politrucul Valer Dorneanu.
Comunicatul asociației conduse de Cristi Danileț
„ICDE solicită demisia membrilor CCR care aruncă afară România din Uniunea Europeană”
„În timp ce Comisia Europeană critică România pentru reformele în domeniile justiție și anticorupție, Curtea Constituțională a României a decis să nu respecte Dreptul european și a ordonat același lucru judecătorilor români.
Pe data de 8 iunie 2021, Comisia Europeană a dat publicității Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Comisia a atras atenția României că, grație Hotărârii Curții de Justiție a UE din data de 18 mai 2021, România are o direcție clară a reformelor: trebuie să respecte Dreptul UE și să pună în aplicare recomandările din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderării.
Or, acum trei săptămâni, CJUE a decis că înființarea SIIJ și modalitățile de desemnare a procurorilor care trebuie să-și exercite funcțiile în cadrul acesteia intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și că această decizie este obligatorie pentru statul român, revenind autorităților competente să analizeze dacă înființarea SIIJ a fost justificată. În baza acestei decizii, o instanță națională deja a decis că SIIJ este în afara legii.
În mod cu totul surprinzător, Curtea Constituțională a decis, tot ieri, să nu respecte Dreptul european. Ea a arătat că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale constatate ca fiind deja constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de Drept europeană. A mai decis că rapoartele MCV, întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor nu constituie norme de Drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma națională.
ICDE atrage atenția că CCR a invocat în mod eronat art. 148 din Constituție și a citat greșit din decizia CJUE. Nu este prima dată când la nivelul instanței de contencios administrativ are loc așa ceva – amintim decizia nr. 392/2017, când CCR a stabilit obligația pentru Parlament de a impune un prag minim valoric în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, aducând în mod greșit ca argument Raportul privind relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală a membrilor Guvernului, adoptat la cea de-a 94-a sesiune plenară (Veneția, 8-9 martie 2013).
Afimația aparținând CCR, cum că dreptul UE nu are prioritate față de Constituția României, este cea mai gravă. Astfel, într-o jurisprudență constantă începută încă din anul 1970, Curtea de la Luxembourg a stabilit că Dreptul Uniunii are prioritate față de normele de Drept național, chiar dacă sunt de natură constituțională (Hotărârea din 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft, 11/70, Rec., p. 1125, punctul 3).
Tot astfel, s-a decis că instanța națională, care a exercitat posibilitatea conferită acesteia de articolul 267 TFUE, este obligată să urmeze, în ceea ce privește soluționarea litigiului principal, interpretarea dispozițiilor în cauză dată de Curte și, dacă este cazul, trebuie să înlăture aprecierile instanței superioare în situația în care, având în vedere interpretarea menționată, consideră că acestea nu sunt conforme cu dreptul Uniunii; principiile enunțate sunt obligatorii pentru instanța de trimitere atunci când este vorba despre poziția juridică exprimată, în prezentul litigiu principal, de instanța constituțională a statului membru în cauză (Hotărârea din 15 ianuarie 2013, Križan și alții, C‑416/10, EU:C:2013:8, punctul 69 și 70).
Prin urmare, decizia CCR de ieri este o înșiruire de sofisme menite să arunce în aer ordinea de Drept european. Ea creează incertutudine juridică și obligă instanțele naționale la nerespectarea unei hotărâri a CJUE. Situația este fără precedent, dar și fără ieșire. Încălcarea obligațiilor care ne revin ca stat membru UE, dictată de CCR, trebuie sancționată cu demisia judecătorilor constituționali care au adoptat această hotărâre.
Judecător Cristi Danileț, vicepreședinte ICDE”