Condamnarea definitivă a 7 persoane care au agresat o jandarmeriță la mitingul anticorupție din 10 august 2018, sentință pronunțată joi de justiție, readuce în atenția publicului – paradoxal – faptul că în privința violențelor mult mai mari, premeditate și coordonate de jandarmi, petrecute în aceeași zi și soldate cu sute de răniți și un mort, nici măcar n-a început ancheta!
Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv joi, 4 februarie 2021, pe 7 agresori ai jandarmeriței trimisă în mulțime de conducătorii unității pe 10 august 2018. Doi dintre cei 7 au primit închisoare cu executare. Ionuț-Liviu Cojoacă a primit doi ani și 9 luni cu executare, iar Daniel Dumitru – doi ani și 8 luni cu executare, lor reținându-li-se, pe lângă vina că au agresat-o pe femeie, și responsabilitatea de a-i fi furat pistolul.
Cei doi derbedei care au furat arma jandarmeriței au primit pedepse cu executare
Ceilalți 5 derbedei au primit pedepse cu suspendare – menținute, de fapt, conform cu condamnarea din prima instanță.
Pe 10 august 2018, o grupă de jandarmi a fost trimisă de comandanții dispozitivului în mulțimea de peste 100.000 de oameni care protestau împotriva corupției. Superiorii și-au mințit subordonații, spunându-le că ar fi avut loc un atac asupra unor magazine aflate în cealaltă parte a pieței.
La întoarcerea spre dispozitiv, după ce au constatat că informațiile fuseseră false, jandarmii au fost atacați de grupuri de huligani. În mod surprinzător, unitatea a abandonat doi dintre colegi în urmă, în mijlocul mulțimii – unul dintre ei, femeie. Jandarmerița Ștefania Nistor a fost lovită de mai mulți derbedei, suferind leziuni minore pe toată suprafața corpului, conform actelor medicale. Ea a fost salvată și scoasă din mâna grupului violent de alți manifestanți, care au intervenit și au protejat-o.
Diversiunea a fost folosită instantaneu de televiziunile penalilor, de conducerea PSD și de șefii Jandarmeriei. La televizor s-a difuzat inițial știrea că jandarmerița ar fi fost ucisă, apoi s-a spus că i-a fost fracturată coloana vertebrală. Șefii Jandarmeriei și-au mințit încă o dată subordonații, transmițându-le (pentru a-i înrăi împotriva manifestanților, așa cum s-a demonstrat ulterior) că mulțimea le-ar fi omorât o colegă.
Pe parcursul întregii zile, atât înainte, cât și după incidentul cu jandarmerița, forțele de ordine încercaseră să provoace altercații cu manifestanții, pe care i-au bombardat gratuit cu cartușe lacrimogene și cu gaze iritante. Mulți dintre cei atacați de jandarmi erau bătrâni și femei.
Sutele de jandarmi și ofițerii lor vinovați de lovirea și rănirea a mii de oameni, precum și de moartea unei persoane, protejați până acum justiție
După lăsarea întunericului, când televiziunile nu mai puteau filma ce se întâmplă, jandarmii au lansat un atac de o violență deosebită asupra populației din piață. Sute de manifestanți au fost împușcați cu cartușe iritante și bătuți cu bestialitate, iar alte mii gazați. Vânătoarea de oameni a continuat în București până mult după miezul nopții, cu ofițerii superiori ai Jandarmeriei aflați tot timpul în mijlocul trupelor pe care le întărâtau, cerându-le să fie cât mai agresive. Parte a acestei agresivități s-a datorat înscenării cu jandarmerița.
În urma atacurilor lansate de jandarmi, sute de oameni au avut nevoie de spitalizare. Unul a decedat din cauza traumelor provocate de gazele inhalate și loviturilor primite.
Dosarul privind violențele premeditate ale Jandarmeriei (mare parte dintre bătăușii în uniformă își puseseră cagule și își acoperiseră cu leucoplast negru numerele de pe căști, ca să nu poată fi indentificați ulterior) este plimbat de 3 ani între parchete. DIICOT a luat cazul de la Parchetul Militar și l-a clasat.
În urma scandalului public izbucnit, s-a dat rezoluție de infirmare a primei soluții, dar ancheta propriu-zisă și identificarea vinovaților întâzie să înceapă, deși există sute de mărturii, declarații, filme și înregistrări în urma cărora s-ar putea identifica rapid mare parte dintre jandarmii vinovați, precum și ofițerii care au coordonat întreaga operațiune.
Mai mult decât atât, o parte dintre coordonatorii represiunii din 10 august au fost avansați și continuă să păstreze funcții importante în Jandarmerie.
Strategia conducerii PSD și a Jandarmeriei a semănat, în cazul plutonului trimis în mulțime, cu diversiunile făcute de conducerea FSN (precursorul PSD) în decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu. Atunci au fost trimiși soldați de la Câmpina la Aeroportul Otopeni (într-un caz) și de la Unitatea Antitero la Ministerul Apărării (într-un alt caz), spunându-li-se că respectivele obiective sunt atacate de teroriști.
Militarii unde urmau să ajungă întăririle au fost informați, dimpotrivă, că urmează să fie atacați de teroriști, astfel că, în ambele situații, apărătorii au deschis focul asupra camioanelor și TAB-urilor venite în ajutor. Au fost măcelăriți zeci de oameni nevinovați pe care, apoi, TVR i-a prezentat drept teroriști. Adevărul a ieșit la iveală mai târziu.