Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi partidul Forţa Dreptei (FD) au anunţat luni formarea unui „pol de dreapta”, din care ar mai putea face parte Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) și partidul Alternativa Dreaptă (AD). Deși este o alianță, noua construcție politică va participa la alegeri ca partid – Forța Dreptei. Ludovic Orban va fi candidatul „polului de dreapta” la Președinția României.
Anunțul noului „pol de dreapta” a fost făcut luni, la Palatul Parlamentului, de președinții celor două partide, Eugen Tomac (PMP) și Ludovic Orban (Forța Dreptei), la două săptămâni după ce USR a hotărât să meargă singur în alegerile parlamentare și prezidențiale.
Europarlamentarul Eugen Tomac (43 de ani) și deputatul Ludovic Orban (61 de ani) au subliniat că este vorba despre „adevăratul pol de dreapta”.
Din acest pol politic ar mai putea face parte Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) și Alternativa Dreaptă (AD), cu care se poartă dscuții „constructive” și „promițătoare”. De altfel, reprezentanți din conducerea celor două partide au fost prezenți la conferința de presă susținută de Tomac și Orban la Palatul Parlamentului.
– Advertisement –
Candidatul noului „pol de dreapta” la alegerile prezidențiale va fi Ludovic Orban.
De ce candidează PMP-iștii pe listele Forței Dreptei
La alegerile parlamentare, toți candidații partidelor din „polul de dreapta” vor candida pe listele partidului Forța Dreptei. Candidații provenind de la PMP vor demisiona formal din partidul lor și se vor înscrie în Forța Dreptei, cu angajamentul ferm că după alegeri vor reveni în PMP. La fel vor proceda și candidații celorlalte partide care vor intra în „polul de dreapta”.
Există trei motive importante care au impus această soluție:
– Advertisement –
- Forța Dreptei este singurul partid din „polul de dreapta” care are grup parlamentar și, prin urmare, va putea avea câte un reprezentant în Biroul Electoral Central (BEC), în Birourile Electorale Județene (BEJ) și în cele peste 18.000 de secții de votare;
- o alianță electorală ar ridica pragul electoral de la 5% (un partid) la 8% (două partide), 9% (trei partide) sau 10% (patru sau mai multe partide);
- termenul de înscriere a alianțelor electorale a expirat pe 10 septembrie.
Eugen Tomac a explicat: „Pentru că știm, din propria experiență, cât de dificil este să te bați în secțiile vot, vom lua decizia înțeleaptă de a nu ne risipi voturile, inclusiv în cadrul alianței. De aceea, vom dezbate și adopta, în Congresele pe care le vom organiza în următoarea perioadă, ca la alegerile din 1 decembrie partidele noastre să candideze pe un singur partid. Vom face un efort uriaș în perioada următoare să le explicăm tuturor membrilor și susținătorilor noștri de ce este important să candidăm pe un singur partid. Forța Dreptei este partid cu reprezentare în Parlament, are dreptul la membri în secții și vom candida pe 1 decembrie pe listele acestui partid, toți cei care vom face parte din această alianță liberal-conservatoare pe care o constituim. Românii au nevoie de o alternativă serioasă de dreapta și ea va fi prezentă în această bătălie. După ce vom intra în Parlament, această alianță va avea grup comun”.
Declarațiile celor doi lideri ai „polului de dreapta”
Eugen Tomac (președinte PMP):
- „Astăzi se naşte un pol politic de dreapta, un pol autentic, pregătit de cea mai importantă bătălie din acest an. Partidul Mişcarea Populară şi partidul Forţa Dreptei au decis astăzi, în forurile de conducere, să pună bazele unei noi alianţe politice. Astăzi se naşte o adevărată forţă de dreapta, formată din PMP şi Forţa Dreptei, o alianţă politică liberal-conservatoare, care va intra în bătălia de la alegerile prezidenţiale şi alegerile parlamentare.”
- „România trece printr-un moment critic, printr-un moment de criză de oameni politici capabili să vină cu soluţii la problemele reale prin care trece societatea românească.”
- „Dreapta are obligaţia să vină cu soluţii, pentru că cetăţenii au obosit să asiste la o mare înşelătorie pe care o vinde PNL. Cei care stau în pat cu PSD nu pot fi o soluţie pentru electoratul de dreapta. De aceea am hotărât astăzi să punem bazele acestei alianţe politice.”
- „De asemenea, am început discuţii constructive cu Alternativa Dreaptă şi cu cei din Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache. Pentru noi e foarte important să fim împreună în aceste bătălii pe care le vom duce pentru viitorul României toate forţele oneste şi curajoase de dreapta”.
Ludovic Orban (președinte Forţa Dreptei):
- „Astăzi îi anunţ pe cetăţenii României că am luat decizia de a intra în competiţia pentru alegerea preşedintelui României. Am luat decizia de a candida la funcţia de preşedinte pentru că o consider o obligaţie morală pe care o am faţă de cetăţenii români şi un gest de responsabilitate faţă de viitorul României.”
- „Am o carieră politică de peste 30 de ani, în care am urcat treaptă cu treaptă pe aproape toate funcţiile de demnitate publică în care am putut să-i servesc pe cetăţeni, de la cea de consilier local până la cea de premier, până la cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.”
- „Sunt un om care a servit interesul public şi care a stat la dispoziţia cetăţenilor care i-au acordat încrederea de peste 30 de ani, punând aproape tot timpul în plan secund lucruri care poate pentru alţi oameni au fost mai importante.”
VIDEO: Conferința de presă susținută de Ludovic Orban și Eugen Tomac
USR a renunțat la Alianța Dreapta Unită
La alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, PMP și Forța Dreptei au participat în alianță cu USR, sub numele Alianța Dreapta Unită. Scorul dezamăgitor de mic obținut la europarlamentare (8,7%) și pierderea unor primării importante (Brașov, Sectorul 1, Sectorul 2), chiar și în condițiile unor fraude masive gestionate de tandemul PSD-PNL, a dus la schimbarea conducerii USR. Locul demisionarului Cătălin Drulă a fost luat de Elena Lasconi, care a spus a reproșat fostei conduceri formarea alianței lui PMP și Forța Dreptei.
Pe 6 septembrie, Elena Lasconi a anunțat că USR va merge singur la alegerile parlamentare și prezidențiale, invocând „solicitările nerezonabile” ale foștilor parteneri politici.
Un comunicat al USR a confirmat opțiunea partidului: „Pretențiile prezentate de reprezentanții celorlalte partide au fost nerezonabile și imposibil de pus în practică. Ca urmare, USR va merge, cu motoarele turate la maximum, în următoarele alegeri și va candida prin forțe proprii”.
Această decizie îi crează o problemă în plus Elenei Lasconi, care astfel va avea un contracandidat în plus, în bătălia prezidențială: pe Ludovic Orban, care poate rupe din voturile de pe dreapta.
Orban și partidul său nu au beneficiat de pe urma Alianței Dreapta Unită: niciun candidat al Forței Dreptei n-a ajuns în Parlamentul European. Mai mult, Violeta Alexandru, locul 6 pe lista Dreptei Unite (în condițiile în care au fost aleși doar primii 3 au fost aleși), a părăsit recent Forța Dreptei, plecând la USR.
În schimb, PMP a ieșit în avantaj: Eugen Tomac (locul 3 pe lista Dreptei Unite) a obținut un nou mandat de europarlamentar, alături de USR-iștii Dan Barna și Vlad Voiculescu (primii doi de pe listă).
Nu este exclus ca, după alegerile din noiembrie-decembrie, PMP și Forța Dreptei să fuzioneze, formând un singur partid.