Schimbare de ton importantă la Belgrad! Vicepremierul Zorana Mihajlovici acuză Rusia că „poartă un război de cucerire” în Ucraina, iar președintele Aleksandar Vucici – prietenul lui Putin – vorbește despre posibile sancțiuni anti-ruse introduse de Serbia. Recent, la ONU, Serbia a votat rezoluția anti-Rusia.
În ajunul formării unui nou guvern sârb, Occidentul a crescut presiunea asupra Belgradului, cerându-i să se alăture sancțiunilor împotriva Federației Ruse. Mai mult, pentru prima dată, Vestul a legat această problemă de continuarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE, notează Kommersant, într-o corespondență de la Belgrad.
Ziarul rus mai remarcă faptul că demersurile occidentale au dus la unele schimbări în poziția liderilor sârbi.
Vicepremierul Zorana Mihajlovici (52 de ani) a acuzat Rusia că „poartă un război de cucerire” și s-a declarat favorabilă ideii ca Serbia „să aleagă să-și coordoneze politicile cu Uniunea Europeană”.
Mai mult, președintele Serbiei, Aleksandar Vucici (52 de ani), nu a exclus introducerea de sancțiuni anti-ruse de către Belgrad.
Kommersant pornește de la faptul că, recent, Comisia de politică externă a Parlamentului European a cerut ca negocierile cu Serbia pentru aderarea la UE să continue doar dacă această țară se alătură blocului în introducerea de sancțiuni împotriva Rusiei.
Anterior, un raport al Comisiei Europene pe 2022 releva o „scădere semnificativă” a nivelului de coerență între politica externă sârbă și politicile UE. De altfel, Serbia rămâne singurul candidat la aderare care nu s-a alăturat sancțiunilor impuse Federației Ruse.
Pozițiile severe ale Occidentului par să fi avut un efect, notează Kommersant.
Săptămâna trecută, Belgradul a susținut o rezoluție ONU care condamnă Federația Rusă pentru organizarea referendumurilor de anexare și anexarea a patru regiuni ucrainene. Totodată, s-a schimbat și retorica liderilor sârbi.
Într-un interviu acordat Euronews, vicepremierul Zorana Mihajlovici, care deține și portofoliul de ministru al Energiei, a spus: „Nu am nicio dilemă cu privire la poziția sârbă. Locul Serbiei este în Europa. Oficial sau nu, direct sau indirect, Serbia declară că ne îndreptăm spre integrarea europeană. Prin urmare, trebuie să ne coordonăm politica cu UE. (…) Nimeni nu spune că nu vom mai avea prieteni în Federația Rusă, dar, pe de altă parte, politica acesteia este practic una cotropitoare, iar așa ceva este imposibil de susținut”.
Vicepremierul de la Belgrad a mai explicat că decizia privind sancțiunile împotriva Federației Ruse va fi luată de noul guvern al Serbiei, care ar trebui să se formeze până la sfârșitul lunii octombrie.
Câteva zile mai târziu, notează Kommersant, Zorana Mihajlovici a dezvoltat subiectul, confirmând astfel că declarația sa dură despre Rusia nu fusese întâmplătoare.
„Rusia nu poartă un război de eliberare, ci un război de cucerire. Într-o astfel de situație, trebuie să avem o poziție clară și să ne stabilim locul pentru următoarea sută de ani”, a spus vicepremierul sârb.
„Europa va deveni un continent din care Rusia și Belarus vor fi excluse”
Nici președintele sârb Aleksandar Vucici nu exclude impunerea de către Belgrad a unor sancțiuni anti-ruse. Săptămâna trecută, adresându-se națiunii, el a spus: „Belgradul își va menține poziția actuală de a nu impune sancțiuni împotriva Rusiei până când prejudiciul adus Serbiei va deveni semnificativ mai mare și atunci va trebui să acceptăm o altă realitate”.
Anterior, Vucici nu făcuse asemenea declarații, observă ziarul rus Kommersant. Sursele acestuia, familiarizate cu poziția conducerii sârbe, au atras atenția asupra faptului că a doua zi după întâlnirea președintelui cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Alexander Botsan-Harcenko, mesajul biroului de presă prezidențial a fost „neobișnuit de rece” și nu a cuprins „tradiționalele asigurări că nu vor fi impuse sancțiuni împotriva Rusiei surori”.
Experții sârbi au observat noua retorică a liderilor sârbi cu privire la Rusia, mai punctează Kommersant. Strahinja Subotici, de la Centrul pentru Politică Europeană din Belgrad, vede acest lucru ca pe „o pregătire a cetățenilor Serbiei pentru inevitabil, și anume că Europa va deveni un continent din care Rusia și Belarus vor fi excluse”.
„Dacă nu vrem să rămânem oaia neagră pe continentul european, orice politician înțelept va înțelege că, deși există un anumit preț pentru impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, există și un preț pentru necoordonarea politicii cu sancțiunile UE”, spune expertul sârb.
Lavrov n-a mai ajuns la Belgrad, iar adjunctul său a fost primit pe furiș
Sâmbătă, Ministerul Externe al Rusiei a declarat că, în timpul șederii sale la Belgrad, în perioada 13-14 octombrie, ministrul adjunct de externe, Alexandr Grușko, a fost primit de președintele sârb, Aleksandar Vucici, a purtat discuții cu ministrul de Externe, Nikola Selakovici, și s-a întâlnit cu ministrul de Interne, Aleksandar Vulin.
Fără a oferi detalii referitoare la întâlniri și negocieri, comunicatul spune doar că „problemele cooperării bilaterale au fost discutate cu accent pe consolidarea parteneriatului strategic ruso-sârb în contextul crizei globale în creștere”.
Kommersant completează tabloul cu un alt detaliu. Vizita neanunțată a lui Alexandr Grușko la Belgrad a avut loc, de fapt, în locul vizitei în capitala sârbă a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, planificată pentru 6-7 iunie, dar care a fost anulată în ultimul moment. Oficial – din cauza refuzului țărilor vecine Serbiei de a asigura un culoar de zbor avionului ministrului rus, acesta din urmă fiind inclus în lista de sancțiuni a UE. Neoficial – pentru că Serbia, temându-se de presiunea din partea Occidentului, „nu era deosebit de interesată”, atunci, de sosirea minisrului rus de Externe.
Este curios, mai notează Kommersant, și faptul că de această dată primul care a comunicat public despre vizita lui Alexandr Grușko la Belgrad a fost Ministerul de Externe al Rusiei. Autoritățile sârbe nu au spus niciun cuvânt despre ea pe toată durata șederii înaltului oaspete rus.