Etichetă: Vlodimir Zelenski

  • Război în Ucraina. Separatiștii ruși, asalt cu mitraliere și tancuri pentru a compromite procesul de pace

    În cursul zilei de marți, separatiștii ruși din provincia Donbass, estul Ucrainei, au pornit un atac, folosind mitraliere de mare calibru și tancuri, pentru a străpunge linia frontului și a cuceri noi teritorii în Ucraina.

    Cel puţin un soldat ucrainean a fost ucis, iar alţi patru răniţi în lupte cu separatişti proruşi în estul Ucrainei marţi dimineaţă, a anunţat Kievul, dând publicităţii un bilanţ al confruntărilor de o violenţă ieşită din comună în ultima perioadă, informează AFP şi Ukrinform, citate de Agerpres.ro.

    Atacurile marcatăe pe harta operațiunilor militare din data de 18 februarie 2020

    Rebelii proruşi au încercat să străpungă linia frontului, recurgând în special la mitraliere de calibrul 120 milimetri, potrivit autorităţilor ucrainene.

    Asaltul pare a fi motivat de o încercare a separatiștilor de a provoca o criză între Kiev și Moscova în ce privește tratativele pentru ajungerea la un acord de pace.

    „Rebelii şi ocupanţii ruşi au pus la cale o provocare cinică într-o tentativă de a face să eşueze procesul de pace”, a acuzat pe Facebook preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, anunţând că a convocat o reuniune a Consiliului pentru Securitate şi Apărare Naţională pentru a decide măsurile care necesită a fi luate în acest context.

    „Politica noastră de a pune capăt războiului rămâne neschimbată, la fel şi determinarea noastră de a riposta la orice agresiune militară împotriva Ucrainei”, a mai scris Zelenski pe Facebook.

    „Suntem încrezători că această provocare nu va schimba cursul (spre pace), pentru că doar bazându-te pe o armată puternică poţi să stai la masa negocierilor, iar noi ne apropiem cu încredere de încheierea războiului”, a spus preşedintele ucrainean, adăugând că rebelii şi „ocupanţi” au primit o ripostă pe măsură din partea forţelor armate ucrainene.

    Rebelii separatişti, conform Kievului, au atacat în cursul dimineţii poziţii ale trupelor guvernamentale în apropiere de localităţile Novotoşkovskoe şi Krîmskoe, la mai puţin de zece kilometri de unul dintre cele trei sectoare de unde părţile beligerante şi-au retras forţele anul trecut.

    Separatiști proruși la granița din interiorul Ucrainei, regiunea Donbass – Foto: YouTube/Captura

    Comandamentul ucrainean pentru operaţiunile din estul ţării a indicat într-un comunicat că separatiştii au efectuat atacul în Donbas folosind tancuri, grupuri de sabotaj şi recunoaştere.

    Conform unor informaţii actualizate, rebelii au deschis focul asupra poziţiilor ucrainene în zona localităţilor Novotoşkovskoe, Orehovo, Krîmskoe, Popasnaia şi Hutor Volnî folosind arme interzise prin acordurile de la Minsk.

    După atacul de marţi al rebelilor, Ambasada SUA la Kiev a cerut Rusiei să respecte acordurile de pace de la Minsk.

    „Suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu informaţiile privind escaladarea conflictului în Donbas, cerem insistent Moscovei să respecte obligaţiile care îi revin în conformitate cu acordurile de la Minsk şi documentele adoptate în cadrul summiturilor în format Normandia”, se menţionează într-o declaraţie a ambasadei americane postată pe Twitter, conform Ukrainska Pravda.

    Kremlinul a reacţionat prin vocea purtătorului său de cuvânt Dmitri Peskov, care a spus că Moscova încearcă să clarifice împrejurările care au dus la acest episod violent din Donbas, după care se vor putea trage concluzii.

    Ucraina se confruntă de aproape şase ani cu un război cu separatiştii proruşi, în care au murit peste 13.000 de oameni şi a dus la strămutarea altor 1,5 milioane.

    VIDEO. Conflictul din estul Ucrainei, imagini dramatice.

    Intensitatea luptelor s-a diminuat considerabil după semnarea acordurilor de pace de la Minsk, din februarie 2015, dar violenţele izbucnesc cu regularitate, crescând bilanţul morţilor.

    O anumită destindere a relaţiilor dintre Kiev şi Moscova, acuzată că-i sprijină pe rebeli, a fost observată de la sosirea la putere, anul trecut, a lui Volodimir Zelenski, care s-a întâlnit în decembrie cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul unui summit de pace la Paris. Dar rezolvarea politică a acestui ultim conflict fierbinte din Europa nu a progresat prea mult.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Adevărul despre Bucovina de Nord și motivul crizei diplomatice declanșate de Zelenski

    Președintele Vlodimir Zelenski, într-un discurs de Ziua Unității Ucrainei, a făcut apel la solidaritate între cetățenii ucraineni, făcând o referire ciudată cum că în urmă cu 101 ani, România ar fi ocupat teritoriul Bucovinei de Nord.

    Adevărul istoric demonstrează că acest teritoriu a fost al Moldovei, el ajunge în componența Uniunii Sovietice în urma ocupației Armatei Roșii, în anul 1940, ca efect al pactului Ribentrop-Molotov.

    Declarația președintelui ucrainean a creat o adevărată criză diplomatică pe relația Kiev-București. Ministerul Afacerilor Externe din România a reacționat imediat. La scurt timp, și partea ucraineană, prin ambasadorul acestui stat în România, a transmis o declarație prin care făcea un pas înapoi, spunând că a fost o „eroare de traducere”.

    Ucraina se află sub o mare presiune din partea Rusiei. Țara se află în conflict deschis cu regimul dictatorial al lui Putin. În urmă cu 6 ani, Peninsula Crimeea, parte a Ucrainei, a fost ocupată de Rusia.

    Zelenski, un fost actor ajuns președinte în urmă cu un an, are nevoie de susținerea populației pentru a-și păstra puterea și pentru a putea rezista la presiunea Rusiei. Acesta e motivul principal pentru care pedalează pe linia naționalismului.

    Dar efectul imediat al unui astfel de discurs populist și naționalist este că provoacă daune în relația cu posibili aliați cum ar fi România, dar și în relația cu Uniunea Europeană din care țara noastră face parte.

    Ce a spus Zelenski:

    Cu exact 101 ani în urmă, a avut loc unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria statalităţii ucrainene şi a luptei pentru eliberarea naţională.

    „Visele seculare pe care cei mai buni fii ai Ucrainei le-au trăit şi pentru care au murit au devenit realitate”. Acesta este un citat din Actul Zluki, care a anunţat reunificarea într-un stat unic, independent şi care a fost proclamat de liderii Republicii Populare Ucrainene şi de Republica Populară a Ucrainei Occidentale pe 22 ianuarie 1919 în piaţa Sofia din Kiev.

    În toate colţurile Ucrainei, acest fapt a fost primit cu entuziasm şi inspiraţie: în sfârşit, exista şansa de a construi o ţară unită şi independentă.

    Din păcate, ea a fost irosită. Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze adevărata unitate statală. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte.

    Curând, Republica Populară Ucraineană a părăsit Kievul sub presiunea bolşevicilor, majoritatea teritoriului Galiţiei a fost ocupat de trupele poloneze.

    Bucovina de Nord a fost ocupată de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia.

    Au trecut peste o sută de ani. Am tras vreo concluzie din această poveste? Ea ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: doar împreună suntem puternici.

    Reacție Ministerul Afacerilor Externe, secretar de stat Dan Neculăescu:

    „Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al preşedintelui Ucrainei, exprimând surprinderea faţă de acestea şi evidenţiind necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei”.

    România „a reiterat importanţa deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia”.

    Răspunsul dat de Oleksandr Bankov, Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, postat pe Facebook:

    E de înţeles că puţini oameni din România au văzut declaraţia preşedintelui ucrainean în original, adică în limba ucraineană, ci au luat traducerea în engleză, unde fraza originală „Bucovina de Nord a fost luată de români” a fost tradusă ca „Northern Bucovina was occupied by Romanians” (Bucovina de Nord a fost ocupată de români). Sigur, este vorba de traducerea oficială, dar care totuşi rămâne doar o traducere şi nu schimbă textul original. 

    Contextul istoric la finalul anului 1918, dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar şi mişcările naţionale în fostele provincii ale acestuia au creat situaţia când aceste provincii istorice nu mai aveau suveranitatea recunoscută internaţional, deci preluarea lor de alte state vecine nu poate fi considerată ca fiind o „ocupație”.

    Preşedintele Zelenski s-a referit la cunoscutele evenimente istorice din 1918-1919 cu un singur scop, de a demonstra necesitatea unităţii naţionale pentru consolidarea statului ucrainean, care a ratat la acea perioadă şansa la suveranitate şi independenţă, dar şi acum îşi continuă lupta împotriva agresiunii ruseşti.

    O scurtă istorie a regiunii, publicată de Wikipedia:

    • Bucovina de Nord (în ucraineană Північна Буковина) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovinei, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina. Acest teritoriu cu o suprafață de 6.262 km² a fost ocupat la 28 iunie 1940 de către Uniunea Sovietică printr-un ultimatum adresat statului român în urma pactului Ribbentrop-Molotov.
    • După formarea statului moldovenesc la mijlocul secolului al XIV-lea, teritoriul cunoscut astăzi sub denumirea de Bucovina a făcut parte neîntrerupt din teritoriul Principatului Moldovei, fiind partea de nord-vest al acestuia. El era împărțit în două ținuturi: Ținutul Cernăuților și Ținutul Sucevei.
    • În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina.
    • La 15/28 noiembrie 1918, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, Congresul General al Bucovinei a votat Unirea Bucovinei cu România.
    • Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Criza din Ucraina: Putin, față în față cu Europa. Va face pași înapoi?

    Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel se întâlnesc pentru prima oară cu omologii lor rus Vladimir Putin şi ucrainean Volodimir Zelenski la Paris, într-o încercare de a relansa procesul de pace în Ucraina şi de a deschide un nou capitol în relaţiile cu Moscova, relatează AFP, citat de News.ro.

    Aceste summituri în ”format Normandia” – numele regiunii franceze în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit prima oară în 2014 – nu au mai avut loc din 2016.

    După trei ani de paralizie a negocierilor, Vladimir Putin, un veteran al scenei internaţionale, urmează să strângă, la Palatul Elysée, pentru prima oară mâna lui Volodimir Zelenski, un fost umorist ajuns la putere în mai.

    Strângerea de mână între Putin şi Merkel urmează de asemenea să fie analizată, în plină criză diplomatică între cele două ţări. Germania a expulzat doi diplomaţi ruşi după asasinarea unui georgian în centrul Berlinului în august, un asasinat comandat, potrivit justiţiei germane, de o ”entitate de stat rusă” sau din Cecenia.

    Războiul între Kiev şi separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 13.000 de morţi în Donbas, un bastion industrial în estul Ucrainei, din 2014.

    Confruntările armate au scăzut în intensitate după acordurile de la Minsk, în 2015. Însă 80.000 de oameni continuă să se înfrunte de o parte şi de alta a liniei frontului, cu o lungime de 500 de kilometri. Iar în fiecare lună sunt ucişi oameni în ciocniri sau de mine antipersonal.

    Occidentul şi Ucraina acuză Moscova de finanţarea şi înarmarea rebelilor, ceea ce Rusia dezminte, afirmând că joacă un rol politico-umanitar în protejarea populaţiei locale rusofone.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Antisemitul Trump își dă arama pe față! A spus despre evrei că sunt “criminali brutali”

    * Prima condamnare în conspirația șefilor Academiei de Poliție de-a ucide un jurnalist de investigație

    * Nicușor Dan, încă un pas spre Primăria Bucureștiului. Alianța USR-PLUS va avea candidat comun

    * Firea e pusă pe harță! Se ia și de Iohannis după ce l-a bălăcărit pe Orban

    * Ciolacu, în corzi! Iohannis cere asumarea răspunderii pentru “primari în două tururi”

    * Iliescu servește Rusia până la moarte! Cere relații normale cu dictatura lui Putin

    * Firea promite că va candida din nou la Primărie dacă „o mână criminală” nu-i va băga încă o sârmă în colon

    * Orban a dat-o afară pe Sevil Shhaideh de Moș Nicolae! Sluga lui Dragnea rezista cu tupeu în Cancelaria premierului

    * Colonelul Sindile, unul dintre găzarii-șefi din 10 august, a fost ascuns pe funcție de general la o unitate de jandarmi de lângă București

    * DEZVĂLUIRI. La două luni după 10 august, găzarii-șefi Cucoș și Sindile au fost felicitați de Radu Duda la Palatul Elisabeta