„Dau un singur sfat: feriți-vă bătrânii, feriți-vă familia, pe toți cei care au risc! Persoane cu comorbidități, cu boli cronice de ficat, de plămâni, inimă, diabet, obezitate, neoplazii” (Virgil Musta, 20 martie 2020).
Buletinul de presă emis vineri, 20 martie, la ora 13.00, de Grupul de Comunicare Strategică, din cadrul Guvernului României: „Dintre cele 308 persoane confirmate pozitiv, 31 au fost declarate vindecate și externate (22 la Timișoara, 8 la București și unul la Iași)”.
Un calcul simplu arată că 22 din 31 înseamnă 71%. Acesta este procentul ce revine Timișoarei – prin Spitalul „Victor Babeș” – din totalul celor 31 de bolnavi de coronavirus vindecați în România, de la declanșarea epidemiei. Și asta, în condițiile în care persoanele infectate cu COVID-19 sunt tratate în spitale din 8 orașe ale României.
Marele artizan al miracolului de la Timișoara este dr. Virgil Musta (62 de ani), medic primar de boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.
Doctorul Musta e caracterizat, deopotrivă, de omenie și modestie. Într-un amplu interviu pentru site-ul Ziaristii.com, el a adus vorba deseori despre colegii săi – medici, asistente, infirmieri, întregul personal de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.
Musta este unul dintre cei mai titrați medici epidemiologi din Timișoara. El avertizează populația să nu se culce pe-o ureche atunci când e vorba de măsurile speciale pe care trebuie să le ia pentru a preîntâmpina infectarea cu acest temut coronavirus. „Noi suntem doar la începutul epidemiei. Cred că este diferență de timp între noi și țările care au avut un număr foarte mare de turiști”, spune dr. Musta.
„În fiecare salon punem și am pus frigidere, fiindcă pacienții mai primesc pachete și de-acasă, iar alimentele trebuie să nu se altereze. Am dotat și vom dota saloanele cu televizoare”
Reporter: Felicitări, domnule doctor, din partea site-ului Ziaristii.com pentru munca titanică pe care o depuneți în lupta cu acest teribil virus! Cifrele arată că ați bătut recordul național la capitolul vindecare totală a pacienților infectați. Care e secretul, mai ales că, în 2018, spitalul fusese amendat de inspectorii DSP Timiș pentru condițiile insalubre din saloane (pereții erau scorojiți, mobilierul ruginit, iar la geamuri, în loc de perdele, erau cearceafuri)?
Virgil Musta: În acest moment avem 22 de pacienți vindecați de coronavirus. Ne-am reorganizat și din punct de vedere funcțional. Am făcut niște circuite aparte. În momentul în care s-a anunțat epidemia, am bănuit ce va fi. Opt persoane de la noi au avut ocazia să participe la un curs la Institutul „Matei Balș” din București, un curs de biosecuritate de nivel 4 pentru boala Ebola, care are o contagiozitate și mai mare, cu mortalitate și mai mare. După ce s-au întors acasă, am făcut protocoale de circuite și de modalitate de a ne proteja cu echipament. Încercăm în permanență să vedem unde greșim, să îmbunătățim aceste protocoale, fiindcă am avut un alt noroc. Primii pacienți care au venit la noi, printre primii din țară, au fost negativi. Astfel, la fiecare caz, am analizat ce am făcut bine și ce am făcut rău tocmai ca să ne putem îmbunătăți metodele. Prioritatea numărul 1 e să ne protejăm pe noi, ca să putem rămâne pe baricade, că va fi mare nevoie de noi în perioada următoare. A doua prioritate este să încercăm să facem bine pacienților. Încercăm acum să schimbăm condițiile de cazare, să le oferim condiții cât mai bune pacienților. Asta înseamnă că în fiecare salon punem și am pus frigidere, fiindcă ei mai primesc pachete și de-acasă, iar alimentele trebuie să nu se altereze. Am dotat și vom dota saloanele cu televizoare. Pacienții trebuie să aibă ce să facă, să nu stea și să se uite la pereți.
– E o abordare modernă. Aveți bani pentru asemenea dotări?
– Există o coeziune socială extraordinară. Acum două zile, când am făcut apel pentru ajutor ca să ne putem dota cu ceea ce avem nevoie, de la echipamente medicale la consumabile, foarte multă lume, inimaginabil de multă lume, a reacționat pozitiv. Am fost sunați, am primit zeci de telefoane, am fost întrebați de ce anume avem nevoie. Oamenii voiau să știe cum pot să ne ajute. Unii cu echipamente, alții cu bani. S-a strâns o sumă importantă de bani, ca să ne permită să facem acest lucru. O sumă de ordinul câtorva sute de mii de lei, în scurt timp.
„Într-o săptămână, două, vom avea o avalanșă de persoane care vor fi îmbolnăvite”
– Se poate spune că Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara s-a transformat într-unul dedicat exclusiv bolnavilor cu coronavirus?
– Conform legislației, de luni, de când este starea de urgență, spitalul nostru este transformat numai pentru pacienți cu infecție de coronavirus. În weekend, unii pacienți din alte secții au fost externați, alții transferați la alte spitale. Noi urmează să ne ocupăm numai de pacienții infectați cu coronavirus. E o premieră istorică a spitalului nostru. Dar, până la urmă, toate cele 7 spitale centre de referință din țară a trebuit să facă acest lucru.
– Cine a venit cu ideea?
– Ideea a aparținut comandamentului pentru criză de la București, coordonat de domnul doctor Raed Arafat.
– S-a luat această măsură și pentru că se preconizează mărirea numărului de persoane infectate în contextul valului de români ce sosesc din Italia prin punctele de frontieră din vestul țării?
– Da. Sigur. Vor fi foarte multe persoane. Într-o săptămână, două, vom avea o avalanșă de persoane care vor fi îmbolnăvite.
– Câți bolnavi au fost transferați de la „Victor Babeș” la alte spitale din Timișoara și cât de greu a fost să realizați această procedură?
– Procedura n-a fost greoaie, pentru că, de exemplu, spitalele de pediatrie, care ne-au preluat copiii, știau de acest transfer. Iar Spitalul CFR, care ne-a preluat adulții, luase deja măsuri în această privință. Noi le-am făcut doar externarea și am solicitat ambulanțele, care au venit și au preluat pacienții. Nu vă pot spune o cifră exactă, dar secția pentru transfer era plină. Cred că au fost peste 100 de pacienți.
„Pacienții noștri au fost cu forme ușoare, unii chiar cu forme asimptomatice, care au evoluat bine pe terapie intensivă. Aceasta a fost de fapt și cheia faptului că noi am avut numărul cel mai mare de vindecări”
– Spitalul va reveni la starea normală sau va rămâne și în viitor unul în care se vor trata pacienți infectați cu viruși periculoși, de la gripa sezonieră până la forme grave de infecție cu tulpini de coronavirus?
– Probabil că, după încetarea epidemiei, spitalul va reveni la starea normală. Oricum, spitalul nostru era spital de boli infecțioase și centru de coordonare pentru bolile infecției HIV pe toată regiunea, pentru hepatitele B și C de asemenea. Ca un fel de spital regional de boli infecțioase.
– În urmă cu 5 zile, aveați 32 de cazuri confirmate cu noua tulpină, COVID-19. Au mai apărut altele noi de atunci?
– De două zile, toate testele au fost negative.
– Câți pacienți infectați cu coronavirus au fost sau sunt internați în total la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara?
– Toate aceste date nu avem voie să le transmitem, ci doar Comitetul de coordonare de la București.
– Câți sunt la terapie intensivă și care este starea lor în acest moment?
– N-avem niciunul la terapie intensivă. Toți pacienții au evoluat bine și cu stare generală bună. Pacienții noștri au fost cu forme ușoare, unii chiar cu forme asimptomatice, care au evoluat bine pe terapie intensivă. Aceasta a fost de fapt și cheia faptului că noi am avut numărul cel mai mare de vindecări.
– Cum se comportă în general pacienții cu dumneavoastră sau cu restul cadrelor medicale? Ați avut probleme, au fost cazuri delicate? A vrut vreunul să dea bir cu fugiții din spital?
– Am avut asemenea situații, dar s-au luat măsuri foarte rapid și am stopat la timp. La început, fiind asimptomatici, nu voiau să accepte să stea în spital. Nu înțelegeau de ce noi vrem să-i internăm și de ce trebuie să stea în spital dacă ei se simt bine. Dar astea sunt regulile.
„Dacă vom avea o epidemie foarte mare, cu foarte multe cazuri, sistemul de sănătate nu va putea face față. Sau, respectând regulile, putem prelungi epidemia, dar nu vom avea vârfuri care să sufoce sistemul de sănătate”
– Față de cocteilul de medicamente pe care ni l-ați dezvăluit la prima noastră discuție (retrovirale asociate cu Lopinavir, Ritonavir, plus Clorochină), folosit în statele Uniunii Europene, ați mai adăugat ceva nou?
– Deocamdată nu. Protocolul depinde de formele grave. Într-adevăr, protocolul nostru pentru formele grave prevede să mai adăugăm ceva nou. Pe moment, am avut forme ușoare și mergem pe același protocol.
– Sunt pastile și mai puternice decât acestea?
– Există altă asociere de tablete. Au alt efect patogenic.
– Tot din sfera HIV/SIDA?
– Nu. Sperăm însă să nu avem nevoie de ele. Oricum, mai devreme de perioada de toamnă-iarnă nu vom avea un vaccin autorizat pentru această tulpină nouă de coronavirus.
– Cât de gravă e această tulpină nouă de coronavirus? Profesorul Streinu-Cercel spunea că, pentru a stopa propagarea acestei maladii, ar trebui să stăm în casă 10 săptămâni. Alți medici susțin că pandemia va dura cel puțin 6 luni.
– Pentru că nu există o imunitate împotriva acestui virus, teoretic, acest lucru va dura până când cel puțin 50% din populație va fi imunizată. Ce înseamnă acest lucru? Imunizarea se poate realiza prin boală sau prin vaccinare. Dacă se prelungește epidemia pentru o perioadă de timp mai lungă, până să apară vaccinul, poate că o parte din imunizare se va face prin vaccin. Totul depinde de noi. Dacă vom avea o epidemie foarte mare, cu foarte multe cazuri, atunci sistemul de sănătate nu va putea face față. Sau, respectând regulile, putem prelungi epidemia, dar nu vom avea vârfuri care să sufoce sistemul de sănătate.
„Periodic apar astfel de agenți patogeni, pentru care oamenii nu sunt pregătiți. Nu au imunitate și atunci apar pandemiile”
– Metoda de vaccinare va fi ca la gripa sezonieră?
– În lume sunt mai multe tipuri de cercetări legate de terapie. Este vaccinul care trebuie să stimuleze propria imunitate. Se testează și niște anticorpi, cum sunt imunoglobulinele specifice care introduc rapid niște anticorpi până ce organismul produce propriii anticorpi. Sunt mai multe metode care încearcă să acționeze pe faza de dinainte ca organismul să fie infectat cu acest virus.
– De ce omenirea s-a pricopsit tocmai acum cu forma nouă de coronavirus, la 17 ani de la SARS?
– E o lege a naturii. Periodic apar astfel de agenți patogeni, pentru care oamenii nu sunt pregătiți. Nu au imunitate și atunci apar pandemiile. De-a lungul istoriei, au fost mai multe pandemii de gripă, ciumă, care au făcut ravagii printre oameni. Pe măsură ce știința avansează și sistemele de sănătate sunt mai performante, ravagiile ar trebui să fie mai mici.
– Acest COVID-19 dispare când vine căldura? Ce particularitate are?
– Probabil că se va diminua numărul acestor viruși pe timpul verii, dar niciunul nu dispare în perioadele de căldură. Anumite perioade ale anului favorizează apariția lor.
– Alte zeci de mii de români intenționează să ajungă în țară venind din Italia și Spania. În cazul în care numărul celor infectați se va mări substanțial, câți dintre ei ar putea fi spitalizați la „Victor Babeș”?
– Noi avem între 200 și 250 de locuri. Pentru formele ușoare, pacienții vor sta în carantină.
„E diferență de timp între noi și țările care au avut un număr foarte mare de turiști. Au avut o circulație foarte mare în țara lor și au permis o propagare mai ușoară a virusului”
– În Vestul Europei e un focar de nedescris. În Italia, după cum știți, oamenii mor cu sutele pe zi. Cu toate astea, Anglia, proaspăt ieșită din UE, a decis să nu mai facă teste pentru depistarea coronavirusului. Se mergea pe ideea că englezii trebuie să-și creeze singuri anticorpi și pe metoda „scapă cine poate”. Ce părere aveți? Premierul Marii Britanii a revenit apoi cu alte declarații, îndemnând lumea să stea în case pentru trei luni de zile. Numai așa, consideră el, se poate îndepărta acest virus.
– Sunt politici de sănătate publică. Ele pot fi luate în funcție de mai mulți parametri, de anumite criterii. Pe de o parte, de cultura educațională a unei țări, de potența sistemului de sănătate, de bogăția țării respective, de resursele care pot fi puse la dispoziție. Fiecare țară își face politica de sănătate, dar niciuna nu are un rezultat sigur, tocmai pentru că nu ne-am mai confruntat cu o astfel de situație.
– De ce la noi erau până azi doar 277 de cazuri de coronavirus, iar în țări cu o infrastructură spitalicească extrem de bună și cu un nivel de trai net superior e o adevărată explozie?
– Noi suntem doar la începutul epidemiei. Cred că este diferență de timp între noi și țările care au avut un număr foarte mare de turiști. Au avut o circulație foarte mare în țara lor și au permis o propagare mai ușoară a virusului.
– De ce s-a permis asta? N-au văzut italienii, francezii, spaniolii ce e în China?
– Nu s-au așteptat, nu au crezut, nu știu. E politica lor.
– Marile spitale din România încep să aibă probleme legate de aprovizionarea cu echipamente de protecție și nu doar. Care este situația la instituția dumneavoastră?
– Pe moment, avem tot ce ne trebuie. Încercăm să facem rost în continuare de cele necesare, ca să nu ajungem într-un impas de echipamente de protecție.
„Nu există un medicament miraculos. Sunt doar măsuri de viață sănătoasă, pe care lumea le cunoaște, dar nu le aplică”
– Mulți oameni nu țin cont de sfaturile autorităților și pleacă din carantină. Transmit virusul mai departe și uite-așa ne trezim cu zeci și zeci de noi cazuri. Sunt elocvente mai ales cazul fostului ofițer MAI și cel al senatorului Chițac. Ce-i de făcut în această privință? În ritmul acesta, vom fi în stare de urgență pe tot parcursul anului.
– Într-adevăr, toată lumea trebuie să conștientizeze că e cazul să respecte toate măsurile luate de autorități. Dacă nu va fi așa, probabil că se vor lua măsuri mai dure, restrictive.
– Italia a depășit China la numărul de morți. De ce italienii n-au reușit să izoleze epidemia?
– Probabil că, în urma măsurilor extreme, și în Italia numărul de morți va începe să scadă. Din păcate, este deja mult prea târziu.
– Ce ne așteaptă? Ce sfaturi dați populației? Credeți că acest an e compromis în sistemul educațional?
– Nu fac previziuni. Dau un singur sfat: feriți-vă bătrânii, feriți-vă familia, pe toți cei care au risc! Adică, persoane cu comorbidități, cu boli cronice de ficat, de plămâni, inimă, diabet, obezitate, neoplazii. Toate aceste boli cronice sunt factori de risc major de evoluție severă și deces în această boală.
– Ce trebuie să facem pentru a crește imunitatea populației?
– Nu există un medicament miraculos. Sunt doar măsuri de viață sănătoasă, pe care lumea le cunoaște, dar nu le aplică.
– Apucați să vă odihniți?
– Nu dorm foarte multe ore, deși știu că odihna e foarte importantă în ceea ce ne privește.
Cine este Virgil Musta
* Medic primar de boli infecțioase, cadru didactic. Asistent universitar în disciplina Boli Infecțioase din cadrul UMF Timișoara (1992-2003), șef lucrări în disciplina Boli Infecțioase din cadrul UMF Timișoara (2003 – prezent).
* Scurt istoric. Medic stagiar la Spitalul Municipal Lugoj (1984-1987), medic medicină generală Dispensar Remetea Mică (1987-1988), medic medicină generală Dispensar Electrotimiș (1988-1990), medic rezident boli infecțioase Spitalul „Victor Babeș” (1991-1994), medic specialist boli infecțioase Spitalul „Victor Babeș” (1994-1998), medic primar boli infecțioase Spitalul „Victor Babeș” (1998 – prezent).
* Studii. Caz rarisim: a absolvit două licee! Liceul de Muzică „Ion Vidu” (1969-1973) și Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, ambele din Timișoara (1973-1977). Apoi Facultatea de Medicină din Timișoara (1978-1984).
* Alte informații. Membru al Societății de Patologie Infecțioasă. Membru al Asociației Științifice Timișoara Medicală. Membru al CCIA Timișoara. Coautor la două cărți: Cursul disciplinei de Boli Infecțioase și o monografie. A comunicat 15 lucrări la congrese și conferințe naționale de boli infecțioase, HIV imunologie și gastroenterologie.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
