ziaristii.com

Etichetă: valul 4

  • Spre sfârșitul lunii noiembrie, când va fi atins vârful valului 4, numărul zilnic de morți Covid se va dubla! Urmează valul 5, în ianuarie

    România va atinge vârful valului 4 al pandemiei de Covid abia peste o lună, la sfârșitul lui noiembrie, iar din ianuarie trebuie să ne așteptăm la debutul valului 5, avertizează specialiștii de la DSP Iași. Estimările au fost comunicate public de doctorul Vasile Cepoi, șeful Direcției de Sănătate Publică din județul moldav, în Ziarul de Iași.

    Este vorba de date statistice pe care epidemiologii le includ într-un algoritm deja cunoscut, pentru că pandemiile virale au loc, peste tot în lume, după un tipar bine cunoscut de medici.

    Vasile Cepoi avertizează: „Evaluarea statistică făcută de noi arată că la jumătatea lunii noiembrie se va atinge vârful valului. Dacă nu se respectă mai departe regulile, pentru că urmează perioada Sărbătorilor, în care poporul român va simţi nevoia să fie liber să se distreze, probabil că în a doua jumătate a lunii ianuarie va fi şi al cincilea val”. Conform graficului dat publicității de DSP Iași, peste o lună se estimează un număr cel puțin dublu de decedați zilnic din cauza Covid. Asta înseamnă cel puțin 600 de morți pe zi, dar se poate ajunge și la peste 1.000!

    Vestea este cum nu se poate mai proastă. Deja sistemul medical din România a cedat, sute de oameni mor zilnic și acest contor al dezastrului va continua să se învârtă tot mai rapid pentru că secțiile ATI sunt suprasolicitate, stocurile de medicamente s-au epuizat și au început să apară probleme în aprovizionarea cu oxigen din cauza consumului chiar triplu față de normal, în unele spitale.

    „Spitalele sunt deja suprasolicitate. Nu mai rezistă, cum nu mai rezistă nici reţelele electrice, nici reţelele medicale de gaze, inclusiv firmele de aprovizionatoare cu oxigen nu mai au posibilitatea să asigure continuitatea furnizării“

    În aceste circumstanțe, numeroși pacienți mor înainte să poată prinde un loc la masca de oxigen sau să fie intubați.

    Dacă aceasta este situația în 21 octombrie, când România raportează 15-18.000 de noi cazuri de Covid zilnic, e de neimaginat în următoarele săptămâni, când – conform graficului făcut de cei de la DSP Iași – numărul îmbolnăvirilor va continua să crească.

    Medicul Vasile Cepoi relatează de la Iași exact aceeași situație pe care am auzit-o în ultimele zile de pretutindeni – fie din București, fie din restul țării: „Spitalele din Iaşi sunt deja suprasolicitate. Nu mai rezistă, cum nu mai rezistă nici reţelele electrice, nici reţelele medicale de gaze, inclusiv firmele aprovizionatoare de oxigen nu mai au posibilitatea să asigure continuitatea furnizării. La Spitalul «Sfântul Spiridon», astăzi (miercuri – n. red.), este o situaţie aproape critică. Dacă maşina nu ajunge în următoarele 2-3 ore, vor fi cel puţin 10 pacienţi care nu vor mai beneficia de oxigen“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ruptură în „echipa câștigătoare”: „Grupul de la Cluj” ia distanță de „Grupul oltenilor” și nu-l mai vrea pe Cîțu premier! Rareș Bogdan, suspectat că e „cârtiță”

    * Cum a reușit Drulă să fie singurul ministru avizat pozitiv într-un Parlament ostil: dintr-o greșeală a unui deputat PSD, președinte de comisie!

    * VIDEO. Ministrul Novak dezvăluie ravagiile făcute de Covid în familia sa de anti-vacciniști: „Bunică-mea a murit, pe tata l-am salvat în ultima secundă”

    * Medic reputat, către Cîțu: „Ce faceți e nebunie curată. E criminal. O spun de această dată ca psihiatru”

    * Infectați cu Covid, Firea și Pandele n-au mai putut ține secretul: erau vaccinați cu trei doze! Acum îi dezamăgesc pe conspiraționiștii cărora le cântau în strună

    * Mama medicului conspiraționist Răzvan Constantinescu, nevaccinată, „se zbate între viață și moarte“, infectată cu Covid. Doctorul insistă că „porcăria din flacon va distruge lumea“

    * VIDEO. Șoșoacă s-a năpustit la Spitalul „Marius Nasta” și a agresat-o pe managera Beatrice Mahler. „Aici se întâmplă crime! Există tratament, nu vor să-l aplice!”

    * VIDEO. Ambrozie, Episcopul de Giurgiu: „Nu vă grăbiți să vă vaccinați! Vaccinurile sunt expirate. Vedeți? Dau foc românilor în spitale!“

    * Escrocherie în Voluntari: Primăria lui Pandele a cumpărat „medalioane anti-Covid” de 30.000 de euro, neomologate în UE

  • Medic, pe pagina lui Iohannis: „Domnule președinte, știți cum stau viii cu oxigen cu morții lângă ei la UPU? Îmi sună în minte doar mesajul dvs. că pandemia a fost învinsă“

    Anunțul de marți seara al președintelui Klaus Iohannis, prin care acesta anunța că preia comanda instituțiilor care luptă cu pandemia și că miercuri urmează anunțarea unor măsuri ferme de limitare a răspândirii virusului, este întâmpinat cu reacții dure din partea opiniei publice. Chiar pe pagina de Facebook a șefului statului, unde era făcut anunțul, o doctoriță din UPU de la Spitalul de Urgență Ploiești îl taxează aspru pe Iohannis, amintindu-i de declarațiile nesăbuite din vară.

    Ceea ce irită în cel mai înalt grad nu doar cadrele medicale confruntate cu catastrofa sanitară ci și publicul cât de cât informat și conștient de gravitatea situației este faptul că până acum nu s-a făcut absolut nimic pentru a stopa nenorocirea abătută asupra României.

    Solicitările repetate ale medicilor și ale INSP de instituire a carantinei și chiar lockdown-ului au fost respinse categoric de premierul Cîțu, care a invocat necesitatea ca economia să funcționeze. Marți, când Iohannis a anunțat că urmează în sfârșit măsuri de limitare a răspândirii comunitare, România a înregistrat deja 561 de morți și aproape 19.000 de noi îmbolnăviri în 24 de ore.

    Iohannis, 24 iunie: „La noi, campania de vaccinare a fost un succes. Noi, practic, am oprit pandemia!“. 19 octombrie: „Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară“

    Președintelui Iohannis i se impută prăpastia dintre două declarații.

    24 iunie: „Ştim din istoria pandemiilor că ele se produc în valuri şi într-adevăr am avut şi noi, din păcate, al treilea val destul de puternic, dar la noi campania de vaccinare a fost un succes, noi practic am oprit pandemia. Acum, însă, faptul că avem aşa puţine cazuri nu mai avem un interes foarte mare pentru vaccinare. Avem un succes care cumva se vede într-o reducere a dorinţei de vaccinare“.

    19 octombrie: „Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară, cauzele sunt multiple. Şi dacă vedem cine şi ce a greşit, acum ceea ce mai contează este să reuşim să depăşim această mare cumpănă. Este alarmantă lipsa de acţiuni concrete din partea autorităţilor şi cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum“.

    Doctorița Raluca Mihaela Bercea, specialist ATI: „Nu îmi sună în minte decât mesajul d-voastră și al fostului prim-ministru din vară, în care ne anunțați cum pandemia a fost învinsă“

    Mesajul medicului de la Spitalul Județean din Ploiești

    În acest context, doctorița Raluca Mihaela Bercea, cu specializarea ATI, angajată la Spitalul de Urgență Ploiești, i-a răspuns președintelui Iohannis chiar pe pagina acestuia de Facebook.

    „Domnule președinte, știți cum arată un izolator Covid în UPU? Cum stau viii cu oxigen cu morții pe lângă ei, cum personalul este epuizat și neputincios, cum nu zărești decât răzleț câte un pacient vaccinat, cum locurile în spitale s-au sfârșit demult în aceste condiții? Astăzi am coborât, ca în fiecare zi, în UPU și nu am mai avut cum ajuta pe nimeni, 91 de pacienți pe băncuțe, paturi, peste tot, ale căror gemete de suferință nu pot fi uitate ușor de noi, cei care lucrăm cu pacienții cu Covid din martie 2020.

    Nu îmi sună în minte decât mesajul d-voastră și al fostului prim-ministru din vară, în care ne anunțați cum pandemia a fost învinsă, în timp de alte țări din Europa se luptă cu noul val… și ce urmează, adică noul val, este ceva mult mai înfricoșător privind către noua tulpină din Anglia. Sunt convinsă că specialiștii pe care îi consultați vă vor informa.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Mama medicului conspiraționist Răzvan Constantinescu, nevaccinată, „se zbate între viață și moarte“, infectată cu Covid. Doctorul insistă că „porcăria din flacon va distruge lumea“

    * VIDEO. Șoșoacă s-a năpustit la Spitalul „Marius Nasta” și a agresat-o pe managera Beatrice Mahler. „Aici se întâmplă crime! Există tratament, nu vor să-l aplice!”

    * VIDEO. Ambrozie, Episcopul de Giurgiu: „Nu vă grăbiți să vă vaccinați! Vaccinurile sunt expirate. Vedeți? Dau foc românilor în spitale!“

    * O profesoară de muzică le spune elevilor de 13 ani că dacă te vaccinezi, „ajungi legumă peste doi ani”, vei fi „cobaiul la nenorociţii ăştia de la OMS”! Compară spitalele cu abatoarele și cu lagărul de la Auschwitz

    * Anti-vaccinistul Becali și-a făcut praf și echipa de fotbal: 9 jucători de la FCSB au fost doborâți de Covid. Și antrenorii au intrat la izolare

    * CTP despre ÎPS Teodosie: „De ce nu este arestat acum și urmărit penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor?”

    * Medic reputat, către Cîțu: „Ce faceți e nebunie curată. E criminal. O spun de această dată ca psihiatru”

    * EDITORIAL GRIGORE CARTIANU: Cîțu a schimbat macazul: PSD nu mai e „dușmanul românilor”, ci un partid „responsabil”! Iar Iohannis e de acord

    * Mircea Hava, europarlamentar PNL: „Nu vom avea nici Guvern Cioloș, nici Guvern Cîțu” / „Domnii din Guvernul Cîțu au îngropat PNL”

    * Soluția lui Caramitru jr pentru ieșirea din criză: Ciucă premier, Birchall la Justiție, Rafila la Sănătate, Cioloș la Externe, Ghinea la Fonduri Europene!

  • S-a trezit Iohannis! Cu un Guvern adormit, președintele preia comanda și anunță restricții: „Sunt necesare măsuri urgente! Nu trebuie să pierdem nicio clipă!“

    Președintele Klaus Iohannis a reacționat marți, în cea mai neagră zi din istoria recentă a României, anunțând de la Palatul Cotroceni că preia comanda instituțiilor statului pentru a stopa valul 4 al pandemiei de Covid. Iohannis a pronunțat expresia „al 12-lea ceas“, deși termenul deja nu mai este potrivit pentru starea de catastrofă medicală în care a ajuns România după luni întregi în care nici Guvernul, nici președintele nu au reacționat la ascensiunea pandemiei.

    Președintele a anunțat că a convocat miercuri o ședință cu responsabilii de gestionarea pandemiei și că vor urma restricții obligatorii într-un moment când țara a trecut de 500 de morți pe zi și se apropie de 20.000 de cazuri noi la 24 de ore.

    În cazul șefului statului pare o trezire bruscă la realitate după 10 luni în care a părut teleportat în altă realitate. Astă-vară anunța, împreună cu premierul său, Florin Cîțu, că au învins pandemia, iar campania de vaccinare e un triumf.

    Acuze voalate la premierul Cîțu: „Campania de vaccinare s-a mișcat mult prea lent. Pregătirile au fost deficitare“

    Între timp, România e pe penultimul loc în Europa la procentajul populației vaccinate și a urcat pe primul loc în lume la numărul persoanelor care mor zilnic raportat la totalul locuitorilor.

    Intervenția lui Iohannis are loc în absența premierului Cîțu. Șeful Guvernului demis a rămas mai departe blocat într-o paradigmă străină, în care continuă să vorbească despre succese și bunăstare în timp ce oamenii mor în spitalele supraaglomerate iar facturile la energie au explodat deodată cu prețul carburanților și al alimentelor. Șeful statului a pronunțat dealtfel pentru prima oară, fără să pronunțe nume, critici voalate la adresa premierului, afirmând: „Campania de vaccinare s-a mișcat mult prea lent. Pregătirile au fost deficitare“.

    Președintele României a rostit marți cuvinte grave, care arată că a realizat dimensiunile catastrofei pe care a survolat-o până acum: „Sunt necesare măsuri urgente care să stopeze transmisia comunitară intensă, fie că vorbim de certificatul verde, fie alte măsuri care să reducă mobilitatea și interacțiunea umană, nu trebuie să mai pierdem nicio clipă în a le asuma și aplica, indiferent cât de nepopulare ar părea“.

    Câteva din declarațiile prin care președintele Iohannis a arătat că înțelege gravitatea situației

    „18.863. nu este un simplu număr, sunt 18.863 de inimi de români care de astăzi bat cu teama de necunoscut. Fiecare dintre ei cu familii și oameni dragi care poate au luat și ei boala.

    574. Nu este un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș. Oameni care visau, își făceau planuri de viitor, lasă acum în urmă lacrimi și disperarea celor care le plâng moartea. Oameni care îi pierd pe cei care îi iubesc fără să mai apuce să își ia rămas bun, care îngroapă acum alături de cei dragi și o parte din sufletul lor.

    1.805. Nu este un simplu număr. Sunt oameni care luptă pentru fiecare gură de aer.

    Toate acestea sunt doar raportările zilei de astăzi. În realitate, sunt milioane de români afectați, cu viețile schimbate, de multe ori ireversibil din cauza acestei pandemii.

    Spitale arhipline, secții de ATI care nu mai fac față, medici epuizați. Acest coșmar ne arată din păcate că valul 4 este mult mai pesimist. Campania de vaccinare s-a mișcat mult prea lent. Pregătirile au fost deficitare. Este alarmantă lipsa de acţiuni concrete din partea autorităţilor şi cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum.

    Cifrele confirmă că nu s-a făcut ceea ce a trebuit până acum. Am decis să convoc mâine o ședință cu toți responsabilii pentru instituirea unor măsuri mai restrictive, singurele care mai pot diminua răspândirea infectărilor.

    Orice alte teme trec în plan secund, nimic nu este mai presus de viață.

    Medicii din spitalele noastre duc o luptă epuizantă pentru viață. Am solicitat ajutor extern și suntem recunoscători tuturor statelor care ne vin în sprijin.

    Vaccinarea este singura soluție care vedem că funcționează în toate statele în care pandemia a fost redusă. Vaccinurile anti-Covid sunt sigure și eficiente la fel cum și formele severe și decesele sunt reale și dramatice. Conspirațiile și teoriile fake news fac extrem de mult rău celor încurajați să refuze tocmai soluția care le-ar salva viața.

    Sunt necesare măsuri urgente care să stopeze transmisia comunitară intensă, fie că vorbim de certificatul verde, fie alte măsuri care să reducă mobilitatea și interacțiunea umană, nu trebuie să mai pierdem nicio clipă în a le asuma și aplica, indiferent cât de nepopulare ar părea.

    Dragi români, știu că este foarte greu, dar nu vă pierdeți speranța. Am fost solidari, am trecut cu bine peste cele mai cumplite încercări. O putem face și acum. Vaccinați-vă, purtați mască, evitați aglomerațiile, păstrați distanța socială cât mai mult timp posibil. Suntem în al 12-lea cea. Să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Mama medicului conspiraționist Răzvan Constantinescu, nevaccinată, „se zbate între viață și moarte“, infectată cu Covid. Doctorul insistă că „porcăria din flacon va distruge lumea“

    * VIDEO. Șoșoacă s-a năpustit la Spitalul „Marius Nasta” și a agresat-o pe managera Beatrice Mahler. „Aici se întâmplă crime! Există tratament, nu vor să-l aplice!”

    * VIDEO. Ambrozie, Episcopul de Giurgiu: „Nu vă grăbiți să vă vaccinați! Vaccinurile sunt expirate. Vedeți? Dau foc românilor în spitale!“

    * O profesoară de muzică le spune elevilor de 13 ani că dacă te vaccinezi, „ajungi legumă peste doi ani”, vei fi „cobaiul la nenorociţii ăştia de la OMS”! Compară spitalele cu abatoarele și cu lagărul de la Auschwitz

    * Anti-vaccinistul Becali și-a făcut praf și echipa de fotbal: 9 jucători de la FCSB au fost doborâți de Covid. Și antrenorii au intrat la izolare

    * CTP despre ÎPS Teodosie: „De ce nu este arestat acum și urmărit penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor?”

    * Medic reputat, către Cîțu: „Ce faceți e nebunie curată. E criminal. O spun de această dată ca psihiatru”

    * EDITORIAL GRIGORE CARTIANU: Cîțu a schimbat macazul: PSD nu mai e „dușmanul românilor”, ci un partid „responsabil”! Iar Iohannis e de acord

    * Mircea Hava, europarlamentar PNL: „Nu vom avea nici Guvern Cioloș, nici Guvern Cîțu” / „Domnii din Guvernul Cîțu au îngropat PNL”

    * Soluția lui Caramitru jr pentru ieșirea din criză: Ciucă premier, Birchall la Justiție, Rafila la Sănătate, Cioloș la Externe, Ghinea la Fonduri Europene!

  • Sistemul medical a cedat: România cere ajutorul UE în criza Covid. A fost activat Mecanismul de Protecție Civilă

    Sistemul medical din România a cedat sub presiunea valului 4 al pandemiei de Covid, în care un număr uriaș de oameni – în proporție covârșitoare nevaccinați – au umplut spitalele. Guvernul activează marți Mecanismul de Protecție Civilă al UE și cere ajutor de la celelalte state membre. Asta nu numai pentru că locurile din spitale s-au ocupat, dar și deoarece stocurile de medicamente s-au împuținat.

    România caută să achiziționeze, de la statele membre care și-au vaccinat populația și acum gestionează mai lejer valul 4 al pandemiei, medicamentele antivirale necesare pentru ceea ce urmează. Se caută Tocilizumab, folosit în tratarea cazurilor de Covid și pentru care România mai are stocuri doar pentru 2-3 săptămâni, în condițiile în care încă nu se întrevede momentul când numărul cazurilor va începe să scadă.

    Specialiștii se așteaptă la 15-20.000 de cazuri de Covid pe zi în următoarele două săptămâni, în condițiile în care acum, când sunt „doar“ 8-12.000 pe zi, spitalele au fost deja supraaglomerate, iar ceilalți bolnavi au fost dați deoparte pentru a fi primiți cei infectați.

    Medicul Raed Arafat, șeful DSU, a explicat luni: „Problema activării Mecanismului de Protecţie Civilă – ştiu că au fost discuţii pe această temă. Mâine urmează să fie activat Mecanismul, la cererea Ministerului Sănătăţii, pentru medicamentul Tocilizumab. Este un medicament al cărui furnizor nu poate să furnizeze toate cantităţile necesare. Am înţeles de la colegii de la Ministerul Sănătăţii că, la acest moment, avem cantităţi suficiente pentru încă două-trei săptămâni, motiv pentru care vom activa Mecanismul să vedem în ţările care nu se confruntă cu un val serios, la acest moment, dacă putem lua de la ei medicamentul, să-l aducem în ţară în anumite cantităţi. Ministerul Sănătăţii, mâine, urmează să ne spună care este cantitatea necesară, pe care o s-o anunţăm“.

    Tot prin Mecanismul de Protecție Civilă se intenționează solicitarea de echipamente medicale, în special oxigenatoare individuale. RaedArafat: „Să suplimentăm ce avem şi ce achiziţionăm pentru a facilita creşterea numărului paturilor cu oxigen în spitalele care au paturi libere, dar care nu sunt conectate la oxigen“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Pe Boc l-a luat gura pe dinainte în direct: „Sunt convins că putem face cu PS… USR reformele pe care ni le-am propus“

    * Orban amenință că-și face partid! „Iohannis a rămas repetent. Parcă a fost înlocuit cu o sosie”

    * EDITORIAL. Marea înfrângere a unui politician mărunt: Klaus Iohannis

    * CTP: „Ești președintele țării de 7 ani și spui că «statul a eșuat»? În loc să spui: «Eu am eșuat. Dacă statul a eșuat, și eu am eșuat»”

    * Cîțu l-a demis pe șeful USR-ist din Sănătate pentru că n-a făcut ceea ce însuși Cîțu i-a interzis prin OUG!

    * Premierul Cîțu l-a numit la Justiție pe sinecuristul perfect: membru în 17 Consilii de Administrație, toate la stat, în toate guvernările! Bonus: masterand al Academiei SRI

    * Furioasă că a pierdut președinția USR-PLUS, „tabăra Barna” a impus radierea „PLUS”: partidul se va numi USR!

    * Tragedie la Milano: cel mai bogat român a murit împreună cu soția sa și fiul lor, în avionul prăbușit peste o casă! Aeronava era pilotată de fiul miliardarului rezident la Monte Carlo

    * În avionul prăbușit la Milano se afla și bebelușul de câteva luni pe care tocmai îl botezase miliardarul Dan Petrescu

    * 6 mari surprize în fotbalul european. Ce au pățit Real Madrid, Bayern, PSG, Ajax, Benfica și Zenit – toate, echipe de Liga Campionilor

  • Vlad Voiculescu: „Pariul lui Iohannis și al lui Cîțu a fost că valul 4 nu va veni. Miza demiterii mele a fost politizarea campaniei de vaccinare”

    Vlad Voiculescu, fostul ministru USR-PLUS al Sănătății, a făcut dezvăluiri și acuzații foarte dure într-un interviu acordat jurnalistului Emilian Isailă și publicat miercuri de SpotMedia.ro. Voiculescu a afirmat că președintele Iohannis și premierul Cîțu l-au demis pentru că urmăreau militarizarea și politizarea campaniei de vaccinare, fiind ferm convinși că valul 4 nu va veni, iar vaccinarea va fi un succes. Cei doi urmăreau la acel moment (luna aprilie) confiscarea capitalului de imagine care ar fi fost obținut de pe urma stopării pandemiei. Totul s-a întors însă ca un bumerang împotriva lor.

    Fostul ministru a dezvăluit lucruri incomode din interiorul sistemului. „Nu era o singură zi la minister în care să nu observ fie o hoție, fie o chestiune pe care nu știai exact unde s-o încadrezi, fie era prostie, fie era un interes“, povestește acesta despre experiența ca ministru.

    Cosmetizarea și manipularea cifrelor pandemiei au continuat în timpul Guvernului Cîțu, a relatat Voiculescu. Decedații din cauza Covid neraportați în 2020 au fost „mutați“ vara, când virulența virusului scăzuse și bilanțul era scăzut, astfel încât să nu bată la ochi: „Am văzut peste vară cum s-au luat decese din urmă și au fost raportate în zilele în care numărul de infectări era foarte mic“.

    Șeful Guvernului n-a manifestat niciun interes pentru pregătirea valului 4, despre care era ferm convins că nu va veni: „Din discuțiile pe care le-am avut, mi s-a dat de înțeles că nu vor exista resurse bugetare pentru creșterea nivelului de testare. Miza demiterii mele a fost militarizarea și politizarea campaniei de vaccinare în beneficiul premierului Cîțu“.

    Declarații ale lui Vlad Voiculescu despre ce se întâmplă în sistemul sanitar românesc și explicații pentru teribila criză Covid în care a intrat țara

    • „Vă amintesc că la începutul anilor ’90 era sperietoarea că vine SANEPID-ul. Era vorba de inspecțiile sanitare și alte câteva obligații în ce privește sănătatea publică. În timp, DSP-urile s-au deprofesionalizat și s-au politizat tot mai mult. Dacă angajezi amante, cunoștințe și oameni de la partid, nu ai cum să ai o instituție funcțională…
    • Profesionalizarea și depolitizarea DSP-urilor ia timp. Asta înseamnă să faci concursuri pe bune și trebuie să necăjești o sumedenie de filiale de partid. Pentru că DSP-urile, deși sunt subordonate Ministerului Sănătății, ele sunt dependente de filiala locală de partid. Conducerea e numită de șefii din teritoriu. Evident pe unii i-am schimbat, pe alții n-am reușit să-i schimb. După mine, și Ioana Mihăilă a reușit să mai schimbe câțiva, dar e și o mare problemă de a găsi oameni profesioniști și dedicați. De atâta vreme, în aceste poziții se ajunge pe trasee de partid, că nu există persoane care să se pregătească, să-și construiască o carieră ca să conducă sau să lucreze în direcții de sănătate sau să fie manageri de spital.
    • Povestea cu paturile ATI a fost lansată de premierul Florin Cîțu, cu susținerea președintelui, pentru ca întreaga narațiune a pandemiei să se concentreze pe această cifră. Or, asta e greșit. Pandemia nu poate fi gestionată în spitale. Ea trebuie gestionată în afara spitalelor, în spitale se gestionează cazurile grave, care nu au putut fi evitate prin toate celelalte măsuri sau principala oportunitate care este vaccinarea. Noi vorbim de paturi, dar ar trebui să vorbim de oameni. Contează cine stă la capul patului.
    • Avem un sistem de sănătate cu capacitate limitată, chiar și fără Covid-19. Pentru situația din februarie, martie, aprilie, vă pot spune că secretarul de stat Andreea Moldovan avea zile în care de dimineața până noaptea discuta cu managerii de spitale, cu medici, încercând pe de-o parte să ajute pacienții, să adapteze legislația, iar câteodată lucrurile trebuiau forțate. Nu de puține ori întâlneam indolență sau reaua-credință.
    • Au murit oameni. Nu știm cifrele reale. Au murit oameni pentru că spitalele n-au făcut cât ar fi putut să facă, pe de altă parte, au murit oameni pentru că toate celelalte măsuri au dat greș. Deci criza sanitară n-a trecut cu bine.
    • Direcțiile de Sănătate Publică sunt instituții slabe, instituții care n-au fost depolitizate și sunt deprofesionalizate. Vă spun că PSD și PNL nici nu-și doresc acest lucru. Și atunci au o capacitate limitată de a aduce oameni buni care să fie lăsați să-și facă treaba.
    • Sunt manevre, dacă vreți, mai inteligente sau mai puțin inteligente care, nu mă îndoiesc, au fost puse în operă cu voință politică sau în urma unor solicitări politice sau cu “bunăvoință” politică. Și aici degetul se îndreaptă către DSP-uri, dar și către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Se discută foarte puțin despre INSP. Dacă Ministerul Sănătății are undeva în jurul la 250 de angajați, INSP are 450 de angajați. Acest institut face regulile după care se fac raportări. O parte din reguli sunt unice în lume. Acea regulă conform căreia focarele de pandemie erau scoase din calculul numărului de infectări, deci al incidenței, a fost ceva unic. Nu există nicio țară în care cineva, prin voință proprie sau prin voința politică la care e conectat, să spună că din cifrele totale eliminăm zeci, sute sau mii de cazuri. INSP a pus asta în aplicare. Am propus renunțarea la această decizie. O altă metodă e felul în care se raportau decesele. Am văzut peste vară cum s-au luat decese din urmă și au fost raportate în zilele în care numărul de infectări era foarte mic. Nu era o singură zi la minister în care să nu observ fie o hoție, fie o chestiune pe care nu știai exact unde s-o încadrezi, fie era prostie, fie era un interes.
    • Revocarea mea a fost transmisă de către Florin Cîțu și semnată imediat de către Klaus Iohannis. Așadar, a fost o mișcare politică făcută de cei doi. Dacă ne uităm la scandalurile vremii, vedem discuția despre vaccinare. Am făcut publice zilele trecute o parte dintre propunerile pe care le-am făcut atunci. Miza a fost, așa cum spuneam, militarizarea și politizarea campaniei de vaccinare în beneficiul premierului Cîțu. Dumnealui trebuia să fie campionul vaccinării. Cred că a fost făcut un calcul politic foarte simplu și cred că a fost făcut de cei doi împreună. Tot ce e rău într-o pandemie, oamenii internați în spitale, prea puține paturi, tot ce nu funcționează ducem către Ministerul Sănătății. Tot ce este dătător de speranță, relaxări, vaccinare, trecem în dreptul nostru. Lucrurile, politic, dacă vreți, sunt ușor de înțeles. Acesta cred că a fost calculul lor. Pariul lor a fost în mod evident că valul patru nu va veni sau va fi foarte mic și că vaccinarea va fi un succes. Dacă vă uitați pe toate declarațiile președintelui și premierului, veți vedea foarte clar că acesta a fost pariul pe care l-au făcut. Sigur, într-o criză sanitară, cumva, cinic, putem înțelege că au avut nevoie de un țap ispășitor căruia au încercat să-i găsească, în acțiuni, respectiv în trecut, o mulțime de probleme. Nu au găsit, așa încât singurul reproș pe care mi l-a făcut domnul Cîțu, niciodată în față, a fost că între noi a existat o problemă de comunicare.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Moțiunea PSD se citește joi și se votează marțea viitoare. Moțiunea USR-PLUS – AUR e în continuare sabotată

    * CCR confirmă: PSD și PNL-Cîțu au blocat neconstituțional moțiunea de cenzură depusă de USR-PLUS și AUR împotriva Guvernului Cîțu

    * VIDEO. Orban, dezlănțuit: „Le-am cerut scuze românilor care mi-au bătut obrazul că i-am convins să voteze cu Iohannis”

    * Marea înfrângere a unui politician mărunt: Klaus Iohannis

    * Cîțu achită prompt serviciile pe care i le-a făcut Antena 3: Bogdan Pascu, omul lui Dan Voiculescu, a primit o funcție mare chiar în timpul Congresului PNL!

    * Stelian Ion: „Lupta lui Iohannis cu PSD-ismul a fost de fațadă. «Premierul de la Grivco» ne-a înșelat pe toți. E USL-ist pursânge și adevăratul artizan al USL 2.0”

    * Atmosferă tot mai tensionată în USR-PLUS. Barna îl acuză pe Cioloș că ar vrea „o împăciuire” cu Cîțu

    * Medic din Timișoara: „Știu că aveți o listă lungă cu «motivele» pentru care nu vreți să vă vaccinați. Și eu am o listă… DE AȘTEPTARE!!! Care e mai lungă decât lista voastră. Pe lista mea se află vieți, iar la voi – aberații”

    * Un fost șef al Romsilva aplaudă atacurile mafiei lemnului împotriva jurnaliștilor și activiștilor. Îi compară pe ecologiști cu teroriștii ISIS și cu comisarii sovietici

    * A murit, la 65 de ani, „revoluționarul” Alexandru Sassu, politician pe traseul FSN-PD-PSD, fost director al TVR și deputat cu 3 mandate

  • Cîțu a găsit vinovatul pentru valul 4 al pandemiei: USR-PLUS. „Cineva trebuie să răspundă dacă nu suntem pregătiți!“ Campania de vaccinare a fost asumată de premier

    Premierul Florin Cîțu pare să fi găsit vinovatul pentru ascensiunea furtunoasă a valului 4 pandemic în România: USR-PLUS, care a avut până de curând Ministerul Sănătății. Primul-ministru a spus, citat de News.ro, că trebuie găsiți și trași la răspundere vinovații pentru că nu a fost pregătit acest val 4 și pentru că lipsesc din spitale paturile ATI pentru Covid. Șeful Guvernului a omis să spună că și-a asumat personal, astă-primăvară, campania de vaccinare în urma căreia România ocupă locul 26 din 27 de țări în Uniunea Europeană, ceea ce a dus în acest moment la cea mai mare mortalitate Covid din UE.

    Aflat la Sinaia, Florin Cîțu a subliniat, într-o conferință de presă, că el a cerut ferm, la începutul verii, să fie păstrat intact numărul de paturi ATI pentru bolnavii de Covid. Acest lucru n-a fost ascultat, iar acum vinovații trebuie să răspundă – adică ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, care era numită din partea USR-PLUS.

    Cîțu a spus că a vorbit cu noul ministru interimar, Cseke Attila, care „a adăugat câteva sute de paturi imediat“ la ATI.

    Problema capacității ATI din spitale – una foarte grea, tratată superficial de premier. Nu paturile sunt problema, ci lipsa personalului calificat pentru a îngriji pacienții

    Problema paturilor de la Terapie Intensivă este însă cu mult mai complicată decât a prezentat-o premierul în conferința de presă. Așa cum chiar Nelu Tătaru, ministrul liberal al Sănătății din 2020, a explicat de mai multe ori, nu paturile sunt problematice, ci lipsa personalului. Se pot pune și 5.000 de paturi în plus, dar în lipsa medicilor și a asistentelor care să se ocupe de bolnavi, acestea vor fi inutile.

    Până astă-primăvară, la încheierea valului 3 pandemic, extinderea numărului de paturi ATI pentru Covid s-a făcut în detrimentul capacității ATI pentru ceilalți bolnavi. Spitalele au luat personal și paturi de la secțiile ATI care supravegheau pacienți cu alte afecțiuni și le-au direcționat către secțiile Covid.

    Când valul 3 s-a încheiat și n-au mai fost pacienți cu Covid în secțiile de Terapie Intensivă, acestea au revenit la destinația lor inițială, preluând fluxul masiv al pacienților care așteptaseră până atunci, în lipsa capacității spitalelor, să fie operați sau tratați.

    Acum, pe fondul lipsei de vaccinare a populației, numărul cazurilor grave de Covid crește din nou, așa că spitalele revin la strategia de astă-toamnă. Se direcționează din nou o parte din personalul de la ATI, cu paturile corespunzătoare, către bolnavii de Covid.

    Acesta este tabloul pe care premierul Cîțu îl ignoră când spune că trebuia păstrată peste vară capacitatea de Terapie Intensivă a spitalelor în zona Covid. Ar fi fost absurd să se țină 1.600 de paturi ATI cu personalul aferent pentru bolnavii de Covid, când în spitale erau internate doar câteva zeci de persoane.

    Declarațiile prin care premierul Florin Cîțu arată către USR-PLUS în cazul ascensiunii valului 4 Covid în România

    „O să cer o anchetă, o analiză, pentru că vreau să știu cum a fost pregătit valul patru. Știam că vine valul patru, eu am spus tot anul, deci după ce s-a terminat valul trei am spus că nu vreau să se reducă numărul de paturi în secțiile ATI pentru Covid, am spus foarte clar ca să rămână intactă capacitatea noastră de a răspunde, aș vrea să văd cum a fost pregătit de Ministerul Sănătății acest val și să vedem dacă s-a ținut cont de ceea ce am spus eu și, dacă nu s-a ținut cont de ceea ce am spus eu, cine nu a ținut cont și va fi responsabil pentru asta.

    Este anormal și cineva trebuie să răspundă pentru asta, dacă valul patru nu a fost pregptit, deși am vorbit despre asta toată vara.

    Atunci când am preluat din nou Ministerul Sănătății prin… numindu-l pe domnul ministru Cseke, cred că erau vreo 600 de paturi, deși eu am spus tot timpul că trebuie să rămână la 1.600 de paturi. Domnul ministru a înțeles mesajul meu, a adăugat câteva sute, vreo patru sute de paturi, imediat și va adăuga până la 1.600 de paturi cât mai curând posibil, dar nu doar asta este provocarea, provocarea este să avem și personalul detașat în aceste secții Covid.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dragnea și-a înființat partid: Alianța Pentru Patrie. L-a folosit ca paravan pe Codrin Ștefănescu. Doctrină ultra-naționalistă, anti-europeană

    * Dragnea se plânge că Antena 3 și RTV au refuzat să-l primească în emisiuni: „Mi s-a transmis că nu mai este cazul”

    * A murit jurnalistul Horia Alexandrescu, tatăl Ancăi Alexandrescu. Avea 74 de ani

    * De ce a devenit Gâdea mare susținător al lui Cîțu

    * Soluția ieșirii din criză: „Iohannis să-și recunoască greșelile făcute, să renunțe la Cîțu și să refacă alianța cu USR-PLUS. Altfel, PNL se îndreaptă spre dezastru”

    * CTP: „Cîțu e respingător. Afectează imaginea, scorul electoral și încrederea în PNL și în Guvern, chiar dacă nu gândește rău din punct de vedere economic” / „Cel care a creat criza politică este Cîțu, să fie foarte clar!”

    * Dosar penal pentru cei 300.000 de euro drenați de Tudorache către televiziuni + Lazarus + Savaliuc, ca să facă reclamă unei minciuni: spitalul care nu există!

    * DOCUMENT. Cele 13 restricții impuse de Guvern celor nevaccinați anti-Covid, în localități cu rata de infectare de 3-6 la mie

     * Covid-19: riscul de a muri este de 11 ori mai mare la cei nevaccinați decât la cei vaccinați. Riscul de spitalizare: de 10 ori mai mare. Riscul de infectare: de 4,5 ori mai mare

    * VIDEO. Nunta tragică: mirele are dublă fractură de coloană vertebrală după ce a fost aruncat în sus și n-a mai fost prins. El a aterizat în cap. Nunta a continuat doar cu mireasa și invitații

  • O luăm de la capăt: 14 morți și 782 de noi infectări cu Covid, 205 pacienți la terapie intensivă

    România se confruntă deja cu începutul valului 4 al pandemiei: în ultimele 24 de ore, numărul noilor infectări a urcat la 782. A început să crească vertiginos, din nou, cifra pacienților răpuși de Covid și a celor ajunși în stare gravă la secțiile de terapie intensivă. Față de ziua de ieri, numărul cazurilor de Covid aproape că s-a dublat.

    Conform cifrelor furnizate de autorități, 205 oameni sunt acum la ATI, iar în ultimele 24 de ore au existat 14 decese asociate Covid.

    Acestea sunt cele mai mari cifre din ultimele 3 luni. Cei care au crezut că scăderea pandemiei pe vreme de vară înseamnă că s-au încheiat problemele au acum dovada că s-au înșelat. Virusul Sars-CoV-2, fiind unul care afectează căile respiratorii, are ciclicitatea virozelor de sezon, cu diferența că e de peste 10 ori mai periculos (rata decesului la Covid e de 3%, iar cea de la răceala obișnuită – de 0,2%).

    Cele 14 decese din ultimele 24 de ore s-au raportat în regiuni din toată țara: Alba, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Mureș, Suceava, Timiș, Vrancea.

    O persoană cu vârsta până în 29 de ani se numără printre cei răpuși de Covid. Majoritatea deceselor (8) rămân însă la persoanele peste 70 de ani.

    În total, în toată țara, acum sunt internați 1.476 de oameni bolnavi de Covid, din care 205 la terapie intensivă (cu 13 mai mulți decât ieri). Statistica arată că jumătate dintre aceștia vor muri.

    România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la rata vaccinării (26% din populație). Un studiu amplu făcut la noi în țară (în perioada februarie – mai 2021) și prezentat de Valeriu Gheorghiță, medicul militar care coordonează campania de vaccinare, arată că persoanele imunizate au un risc de deces de 14 ori mai mic decât cele nevaccinate. Riscul de a dezvolta o formă gravă de Covid e de 12 ori mai mic, iar cel de a infecta – de 10 ori mai mic.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Suceveanca Ermina, care refuză să plece din Afganistan, face propagandă pro-talibani, critică Occidentul și jignește presa internațională: „jurnalism înfometat”! Și părinții ei din România și-au pierdut încrederea în judecata ei

    * 5 fotografii care au frânt inima planetei. „Ne dăm fiul peste gard, să aibă un viitor fără noi, chiar dacă murim de durere”

    * Baronul Oprișan s-a însurat cu fosta sa secretară, pe care a făcut-o directoare la CJ Vrancea. Familia tradițională PSD-istă: el 56 de ani, ea 37, împreună au trei copii din căsătorii anterioare

    * Firea va coordona campania PSD pentru demiterea primăriței Clotilde Armand. Antena 3 și România TV vor susține mediatic operațiunea

    * Ceas de 21.000 de dolari la mâna cu care Tudorache-Diamant strânge semnături pentru demiterea lui Clotilde Armand

    * Agenția SUA pentru Medicamente: „Nu tratați Covid-19 cu ivermectină! Nu sunteți cai! Nu sunteți vaci!”. „Dr. Becali” și „dr. Șoșoacă” spuneau exact pe dos

    * Comisarul-hârciog era și pofticios: ca polițist-șef peste două județe, lua șpagă în bani, mașini, terenuri, vacanțe, ceasuri, lucernă, dar pretindea și relații sexuale cu subalternele

    * Fugarul Rizea: „Dana Budeanu se mărită cu Andrei Hrebenciuc. Acel inel cu diamante, cu care se laudă acum, e luat din banii furați de familia Hrebenciuc, tată și fiu!”

    * Un mare șef de la McDonald’s Brașov chema fete pentru angajare și le racola să se prostitueze. E însurat și are un copil

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

  • Valul 4 al pandemiei se apropie de România: “Este valul nevaccinaților”. Numărul cazurilor a trecut de 500 pe zi, iar într-o lună vom avea 1.600

    Lunga vară fierbinte, în care românii au crezut că s-a terminat pandemia, se apropie de sfârșit, iar numărul cazurilor de Covid începe iar să crească. De câteva zile se raportează constant peste 500 de cazuri pe zi, iar în maximum o lună vom ajunge la circa 1.600 pe zi, avertizează la Digi 24 colonelul Valeriu Gheorghiță, medicul care coordonează campania națională de vaccinare. Din nefericire, mulți români cred în conspirații și nu în știință, așa că țara noastră e pe penultimul loc în Europa la vaccinare, ceea ce înseamnă că numărul cazurilor grave și al deceselor o va lua din nou abrupt în sus.

    Conform primului studiu amplu efectuat la noi în țară, ale cărui rezultate au fost prezentate marți de colonelul Gheorghiță, persoanele vaccinate au un risc de deces de 14 ori mai mic decât cele nevaccinate. Riscul de a dezvolta o formă gravă de Covid e de 12 ori mai mic, iar riscul de infectare scade de 10 ori.

    Cu toate acestea, mare parte din populație este puternic influențată de discursul conspiraționist care și-a făcut loc inclusiv în biserică și Parlament, prin personaje precum Arhiepiscopul Tomisului sau senatoarea Șoșoacă.

    România face drumul înapoi: am ajuns în situația de acum 3 luni, iar până la mijlocul lui septembrie numărul cazurilor va crește de încă 3 ori

    Epidemia își urmează însă cursul natural și refuză să dispară doar pentru că unii oameni nu cred în ea. Așa cum au avertizat încă de anul trecut medicii epidemiologi, virusul Sars-CoV-2, fiind unul care afectează căile respiratorii, asemenea celui gripal, are un comportament asemănător: își reduce virulența în anotimpul cald și devine foarte agresiv și contagios pe măsură ce se apropie frigul și umezeala.

    Românii au avut la dispoziție 8 luni să se vaccineze. Cei mai mulți au refuzat s-o facă, așa că urmează o nouă recoltă substanțială de morți, care se va număra în mii de oameni – incidența decesului la persoanele nevaccinate este de 3%, în timp ce la persoanele vaccinate este de 0,21% (adică asemănătoare celei de la gripa obișnuită).

    În acest moment, România a revenit în situația de acum trei luni, spune colonelul Valeriu Gheorghiță la Digi 24. Creșterea era anticipată și, într-o lună, trebuie să ne așteptăm la 1.600 de cazuri pe zi.

    Medicul militar a explicat: “Se anticipa această creștere, am transmis că din estimări, având în vedere implementarea relaxărilor și faptul că varianta Delta devine dominantă există această probabilitate de creștere. Considerăm că e foarte probabil să ajungem la final de august la peste 900 de cazuri pe zi și în septembrie, a doua parte, peste 1500 – 1600 de cazuri. Acest val 4 va fi valul nevaccinaților”.

    Încă o teorie conspiraționistă cade. Guvernele lumii redeschid școlile „cu orice risc”, pentru că nimeni nu-și permite ca elevii să mai petreacă un an în online

    Valeriu Gheorghiță a menționat însă că nici România, nici alte țări nu-și mai permit încă un an în care copiii să stea acasă, anul școlar fiind obligatoriu să înceapă fizic, cu prezența în sălile de clasă: „Nu mai putem să ne permitem încă un an în care copiii să stea acasă, s-a pierdut suficient de mult. Trebuie să facem un efort ca în acest an copiii noștri să meargă la școală”.

    În ultimul an, unul din elementele centrale ale propagandei conspiraționiste a fost acela potrivit căruia “plandemia” ar viza distrugerea copiilor, virusul fiind folosit ca pretext pentru a nu le mai asigura procesul de educație și învățare.

    Ca de fiecare dată, și această teorie a fost contrazisă de fapte. Guvernele din întreaga lume, alături de ONU și OMS, au decis să se revină în clase cu orice risc tocmai pentru a evita o catastrofă educațională. Pentru acest lucru, în numeroase țări s-a decis vaccinarea obligatorie a cadrelor didactice și a personalului din învățământ – ca măsură de prevenire, atât cât se poate, a răspândirii virusului.

    În România, majoritatea covârșitoare a profesorilor refuză să se vaccineze. Mulți cred în teoriile conspiraționiste, iar astă-primăvară grupurile de Facebook ale cadrelor didactice erau otrăvite constant de propagandiștii AUR și PSD, care vehiculau informații false, pretindeau că se vrea vaccinarea profesorilor ca să fie cobai și susțineau că doar în România se întâmplă asta, pentru că “a fost aleasă” de conspirația mondială pentru “experimente”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dragnea nu mai e „grav bolnav”, cum spunea la tribunal. Acum „e apt de luptă” să-și ia partidul înapoi, anunță pajul său

    * Orban, zdrobit în BPN al PNL, la vot, de „tabăra Cîțu”: 47-1. A fost singurul care s-a opus numirii lui Dan Vîlceanu în postul de ministru al Finanțelor

    * Ceas de 21.000 de dolari la mâna cu care Tudorache-Diamant strânge semnături pentru demiterea lui Clotilde Armand

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

    * Iurie Roșca, agent KGB și propagandist-șef al Sputnik în Basarabia – 3 ani interdicție de intrare în România! A fost întors de la Vama Albița

    * Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, se distrează pe un yacht de lux, cu șampanie scumpă, pe Coasta de Azur. Dezvăluirile fugarului Rizea

    * Fugarul Rizea: „Dana Budeanu se mărită cu Andrei Hrebenciuc. Acel inel cu diamante, cu care se laudă acum, e luat din banii furați de familia Hrebenciuc, tată și fiu!”

    * „Monstrul din Fundeni” a avut mulți complici în uciderea educatoarei: polițiști de la Secția 7, procurori, judecători. Individul a devenit o fiară după ce și-a călcat cu mașina copilul de 2 ani

    * VIDEO. Joe Biden: „De ce să lupte și să moară soldații americani într-un război pe care afganii au refuzat să-l poarte?” / „Am făcut planuri, împreună cu liderii afgani, dar ei au renunțat la luptă și au fugit din țară” / „Guvernul afgan a descurajat SUA din a organiza un exod în masă”

    * Faliment european al fotbalului românesc: Steaua Roșie Belgrad – CFR Cluj 4-0! FCSB, CSU Craiova și Sepsi au capitulat de mult

  • „10 provocări care afectează evoluția economiei – Pericolul valului 4”. Analiza lui Leonardo Badea, viceguvernator BNR

    Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), face o analiză detaliată a perioadei pe care o traversăm, marcată de o pandemie care amenință cu un nou val și de nevoia de a readuce economia și finanțele țării în zona de stabilitate.

    Viceguvernatorul Leonardo Badea a identificat 10 provocări pentru economia României, avertizând asupra riscurilor pe care le poate aduce valul 4 al pandemiei de Covid-19.

    Analiza lui Leonardo Badea, viceguvernator al BNR

    Redresarea economică și evoluția crizei sanitare – pericolul valului 4

    „Redresarea economiei după perioada pandemică reprezintă un subiect complex, aflat într-o continuă evoluție, determinată de criza sanitară și transformările induse de aceasta, inclusiv prin accentuarea unor vulnerabilități pre-existente și crearea de noi fricțiuni pe piețe.

    Știm cu toții că, în această perioadă, incertitudinea este termenul care definește cel mai bine mediul în care se fac estimări sau se realizează planuri pentru viitor. Totodată, suntem într–o situație ce reclamă un răspuns solidar, care să combată efectele crizei, dar și să consolideze structura economiei și țesutul social.

    Natura amenințării cu care ne confruntăm evidențiază foarte clar că nicio țară nu va fi pe deplin ferită de virus până când nu se va reuși asigurarea siguranței sanitare la nivel global, ceea ce din păcate este într-adevăr foarte dificil, nu doar din perspectiva efortului financiar, ci mai ales pentru că necesită schimbare de mentalități și depășirea unor bariere culturale. Succesele locale de vaccinare nu vor fi suficiente pentru a proteja țările în mod individual de potențiale focare ulterioare, în special în cazurile de noi variante, la fel cum în multe țări situația nu este omogenă nici măcar din perspectivă regională (a se vedea experiența recentă a Spaniei).

    Cu toate că la începutul verii aveam motive de optimism, evoluțiile din ultimele zile ne arată că virusul rămâne un adversar redutabil și surprinzător. Deja apar tot mai vizibile semnele unui nou val pandemic, valul al patrulea, care era estimat că s-ar putea manifesta mult mai târziu, la începutul toamnei. În țări precum Franța, Israel, Cipru sau China, statistica zilnică a cazurilor de noi infectări cu coronavirus sugerează că deja valul 4 este prezent. Întrebările de maximă actualitate sunt care va fi amplitudinea acestui val și daca efortul de vaccinare de până acum este suficient pentru a-i diminua amplitudinea de manifestare. Îngrijorarea este firească având în vedere gradul mai ridicat de contagiozitate al variantei Delta a virusului.

    Continuă, așadar, cursa contracronometru pentru îmbunătățirea ratei de vaccinare, singura soluție care reduce în ansamblul populației incidența riscului de a dezvolta forme grave ale bolii, permițând păstrarea unui nivel mai redus al restricțiilor de activitate și de circulație. Dificultățile create de evoluția pandemiei se suprapun peste o serie de provocări deja existente, care afectează viața persoanelor și mersul economiei, precum îmbătrânirea populației, creșterea poluării, migrația, tensionarea mediului geopolitic, amplificarea inegalității. Acestea fac și mai complicată găsirea de soluții și gestionarea resurselor necesare pentru implementarea lor.

    Trăim, așadar, o perioadă cu multe riscuri, atât pe termen scurt, cât și mediu. Una dintre întrebările chinuitoare este dacă acestea vor conduce în viitorul previzibil la o criză economică de mari dimensiuni, care să urmeze crizei pandemice? Pornind de la această întrebare, apar altele legate de modul în care autoritățile statale răspund pentru a o preîntâmpina, apelând la pachete de susținere economică fără precedent. Ajungem din nou la nevoia de solidaritate între țări, pentru că anvergura fără precedent a măsurilor de susținere a unei redresări economice rapide generează datorii uriașe, care nu vor putea fi gestionate favorabil fără o creștere sustenabilă globală și de lungă durată, scenariu greu de imaginat dacă multe dintre economiile lumii rămân în urmă.

    Provocări care afectează evoluția economiei

    Situație actuală de incertitudine este generată în principal de evoluția greu de previzionat a pandemiei, dar este sporită și de modul în care celelalte provocări amintite anterior vor transforma societatea și economia:

    • criza climatică;

    • criza demografică din majoritatea statelor dezvoltate;

    • problema migrației;

    • creșterea accelerată a datoriilor;

    • pericolul inflației;

    • reașezarea echilibrelor geopolitice;

    • modificarea structurii țesutului social și erodarea clasei de mijloc;

    • creșterea inegalității;

    • semnalele de re-emergență a amenințărilor teroriste;

    • dificultatea controlului armelor și al substanțelor periculoase, în contextul nevoii protejării nlibertăților individuale etc.

    Dincolo de aspectele pragmatice, toate acestea generează și reacții emoționale importante pentru mersul economiei, deoarece influențează comportamentele consumatorilor și ale mediului de afaceri (investitorilor).

    Într-o analiza sintetică a principalelor amenințări la adresa economiei, care au fost comentate în spațiul public, putem identifica 10 provocări care afectează intensitatea și durata revenirii economice.

         1. Stoparea degradării mediului și tranziția către o economie mai puțin poluantă, care necesită costuri ridicate în multe sectoare de activitate (care se vor transmite în final asupra consumatorilor și vor exercita presiuni inflaționiste), investiții majore și o potențială reașezare a pieței muncii. Din fericire, obiectivele climatice generează și oportunități de dezvoltare. Inovarea, digitalizarea, adaptarea proceselor au devenit pârghii pentru companiile de succes care au găsit soluții de a se adapta la restricțiile impuse de lupta împotriva pandemiei, dezvoltând servicii și produse noi sau adaptate condițiilor curente de pe piață.

         2. Persistența amenințării creșterii șomajului (în multe economii dezvoltate) sau a unei reașezări anevoioase a pieței muncii. Atât schimbările tehnologice, adaptarea economiei la obiectivele climatice, cât și modificările structurale induse de criza pandemică determină reduceri importante de locuri de muncă în unele domenii (în urma diminuării activităților respective sau a automatizării și digitalizării proceselor). Aceasta implică nevoia de reconversie profesională și absorbție a forței de muncă astfel disponibilizate în domeniile aflate în dezvoltare, lucru de foarte multe ori dificil mai ales pentru persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare. În multe jurisdicții, piața muncii este prea rigidă pentru a facilita o astfel de ajustare rapidă care ar fi atât în beneficiul angajaților cât și al competitivității și creșterii economice. Totodată trebuie menținut un echilibru între nevoia de flexibilitate și cea de protecție a angajaților vulnerabili. Pe termen lung, pentru un buget public deja împovărat, va fi întotdeauna mai eficientă o cheltuială (pe termen scurt) pentru susținerea reconversiei profesionale (care în viitor ar conduce indirect la creșterea încasărilor din taxe pe activitatea economică generată de angajatul reconvertit profesional) decât una pe termen lung pentru protecție socială. În plus, efortul susținerii cheltuielilor de reconversie poate fi împărțit între stat și viitorul angajator printr-un parteneriat corect și transparent.

         3. Sărăcirea populației, la nivel global. Conform unui raport al Băncii Mondiale din octombrie 2020, tendința de creștere a sărăciei înregistrată în anul 2020, ca efect al crizei pandemice, se menține și în 2021, iar numărul persoanelor afectate de acest flagel va spori cu o valoare cuprinsă între 115 și 150 milioane. Anterior, în ultimele trei decenii, singura altă creștere a numărului global de persoane afectate de sărăcie provocată de o criză s-a consemnat pe parcursul crizei asiatice (atunci numărul persoanelor afectate de sărăcie extremă a crescut cu 18 milioane în 1997 și cu alte 47 milioane în 1998). Înainte de pandemie, rata sărăciei extreme urma un trend descendent pe termen lung și se anticipa că ar fi urmat să scadă cu 7,9% în 2020. Efectele economice ale apariției și propagării noului virus au condus la o inversare nefavorabilă a acestui trend, astfel că noile estimări ale ratei de sărăciei extreme se plasează între 9,1% și 9,4% din populația lumii în acest an. Sărăcirea populației, accelerată cu precădere în anumite zone ale globului ca efect nu doar al pandemiei ci și al conflictelor militare sau etnice locale ori a unor factori specifici zonali, poate conduce printre altele la amplificarea fenomenului migrației ce aduce cu sine întreg tabloul de efecte economice și sociale, pozitive și negative, de la o extremă la alta.

         4. Inegalitatea între nivelurile de dezvoltare economică a statelor lumii devine o problemă în adoptarea măsurilor de redresare economică. Trebuie utilizate programe flexibile care să țină seama de recuperarea decalajelor existente, care s-au accentuat pe perioada crizei. Efectele economice ale pandemiei s-au manifestat neomogen, inclusiv în interiorul granițelor naționale, ca urmare a structurii diferite a nucleelor economice regionale. Ca de fiecare dată în timpul unei crize, cel mai mult au avut de pierdut zonele deja aflate în urmă din perspectiva dezvoltării economice, cu acces mai dificil la finanțare, mai puțin diversificate pe tipuri de activități, cu grad mai redus de înglobare a tehnologiilor moderne și orientate preponderent către activități ce implică un grad mai mare de interacțiune. Creșterea inegalității reduce potențialul de recuperare economică post pandemică deopotrivă pentru că menține un nivel de subutilizare a factorilor de producție în zonele afectate, plafonează cererea potențială și blochează resurse publice.

        5. Piețele de capital sunt în continuare decuplate de evoluția economiei reale.

    Combinația de ampli stimuli fiscali și monetari necesară pentru a susține prin măsuriactive economia și pentru a combate efectele șocului pandemic a alimentat în continuare creșterea prețurilor activelor financiare (ce putea fi observată încă anterior crizei), iar nivelul în continuare redus al dobânzilor reale (de cele mai multe ori negative) a întreținut comportamentele de căutare a randamentelor mai ridicate oferite de investițiile speculative (de asemenea pre-existent), reducând aversiunea la risc a majorității categoriilor de investitori.

    Totodată, deși șocul pandemic inițial a generat o prăbușire a prețurilor acțiunilor, optimismul cu privire la efectul favorabil al măsurilor de suport asupra performanței companiilor listate a făcut ca indicii bursieri să recupereze rapid și chiar să consemneze, în multe cazuri, noi maxime istorice. În anul 2020, economiști celebri precum Robert Shiller sau Paul Krugman au afirmat că evoluțiile bursiere din anul respectiv, caracterizate prin creșterea prețurilor acțiunilor sunt dificil de explicat doar prin elementele fundamentale ale analizei bursiere.

    Riscul pe care îl induce decuplarea de fundamentele evoluției pieței de capital este acela că o spargere a bulei speculative ar putea conduce la creșterea bruscă și masivă a aversiunii la risc cu efecte simultane de scădere a lichidității (care așa cum am văzut în toate crizele este vitală pentru funcționarea economiei), de reducere a investițiilor, de creștere a primelor de risc (deci a costului datoriilor) și, într-o oarecare măsură (mai mult în țări dezvoltate cu tradiție bursieră îndelungată), de afectare a avuției nete a populației (ceea ce influențează negativ comportamentul de consum și capacitatea de menținere a serviciului datoriei – deci o potențială creștere a creditelor neperformante).

         6. Avântul spectaculos al pieței criptoactivelor accentuează riscurile la adresa stabilității financiare, pentru că o eventuală spargere a bulei speculative pe acest segment s-ar putea propaga rapid la nivelul pieței de capital, interconexiunile dintre cele două fiind tot mai importante, alimentate atât de factori comportamentali, cât și de fluxuri economice reale (de exemplu, portofoliile semnificative de active financiare tradiționale deținute de emitenții de stable coins).

    Piața insuficient reglementată a criptoactivelor reprezintă deja un pericol prin nivelul mare de volatilitate și prin opacitatea mecanismelor pentru investitorii obișnuiți. Este evident faptul că această piață a oferit câștiguri fără justificare economică, iar fenomenul comunicării prin social media amplifică atractivitatea acestor instrumente, ele apărând ca adevărate motoare ale îmbogățirii imediate. Mulți dintre cei care investesc în criptoactive nu înțeleg conținutul acestora și riscurile la care se expun. Și nceea ce este cel mai important, confundă utilitatea economică și socială a tehnologiilor care stau la baza criptoactivelor cu valoarea economică a acestora. În vreme ce tehnologiile își dovedesc deja eficiența și aplicabilitatea în multe domenii ale economiei reale și chiar ale sistemului financiar (creșterea rapidității tranzacțiilor, reducerea costurilor, securitate sporită, reducerea erorilor umane etc.), activele în sine au, în cele mai multe cazuri, doar valoarea efemeră și subiectivă care rezultă din interacțiunea cererii cu oferta pe piață, fără a avea fundamentul unor fluxuri financiare viitoare provenind din profituri economice reale. Unii economiști afirmă ca ne aflăm în fața unui joc piramidal și în final, în momentul la care bula se va sparge, chiar a unui joc cu sumă nulă, respectiv suma profiturilor realizate de-a lungul timpului de vânzători va fi echivalentă cu pierderea celor care se vor afla în posesia acestor active la momentul (ipotetic) al crahului. Autoritățile de reglementare financiară sunt preocupate de riscurile pentru consumatori și potențial pentru sistemul financiar în ansamblu generate de criptoactive, dar crearea unui cadru adecvat de supraveghere a acestora este încă în stadiu incipient.

         7. Reapar la orizont perspective de amplificare a volatilității prețurilor. Creșterea masei monetare în economiile dezvoltate ca urmare a injecțiilor de lichiditate ale băncilor centrale, creșterea consumului imediat după relaxarea restricțiilor alimentat de eliberarea unei părți din economiile suplimentare realizate de o parte a populației în perioada de lock-down și de impulsul fiscal pozitiv, coroborate cu rigiditatea de ajustare a ofertei din cauza blocajelor în lanțurile de aprovizionare sunt elemente ce au un puternic impact asupra prețurilor din economie.

    Dincolo de discuțiile privind persistența sau caracterul tranzitoriu, de estimările privind amplitudinea și durata puseului de creștere a prețurilor (pe anumite segmente ale pieței, la nivel global), a structurii și naturii exogene sau endogene a factorilor care o generează, aceasta este totuși o realitate incontestabilă a perioadei actuale.

    Revenirea fenomenului inflaționist, deocamdată aparent temporară, se observă inclusiv în țări din Europa Centrală și de Est: Polonia sau Ungaria se confrunta deja cu evoluții ascendente ale prețurilor care au generat ajustări de politici. Spre exemplu, în Ungaria guvernul a intervenit pentru a încerca să împiedice o scumpire a materialelor de construcții și a impus o taxa de 90% pe profitul rezultat din vânzările unor categorii de materiale și resurse peste prețurile de referință stabilite.

    Deși este probabil că băncile centrale din țările dezvoltate vor menține o politică monetară relaxată în perioada următoare, pentru a nu afecta recuperarea economică post pandemică, creșterea volatilității prețurilor rămâne un factor negativ pentru firme pentru că reduce predictibilitatea privind evoluția viitoare a afacerilor și poate constitui o frână pentru investiții, chiar dacă finanțarea acestora rămâne ieftină și facilă (dat fiind nivelul redus al dobânzilor reale). Am fi tentați să credem că, prin flexibilitatea pe care băncile centrale importante o arată față de evoluția pe termen scurt a inflației (menținând un cadru monetar stimulativ – în esență dobânzi reduse și lichiditate ridicată), condițiile rămân foarte favorabile pentru mediul de afaceri.

    Totuși, acest element de impredictibilitate pe care îl presupune un mediu de prețuri volatile este de așteptat să acționeze ca o frână pentru planurile de dezvoltare ale firmelor, într-un moment în care acestea sunt foarte importante nu doar pentru recuperarea post pandemică, ci și pentru adaptarea la obiectivele climatice, la progresul tehnologic și la modificările structurale ale economiei. Pe scurt, ecuația din prezent a inflației conduce practic spre alegerea răului mai mic și nu oferă din păcate o soluție în totalitate pozitivă pentru mediul de afaceri.

         8. Datoria publică globală crește la un nivel istoric. Ca urmare a crizei pandemice, a necesității de răspuns imediat, dar și a situației economice în general, în cazul anumitor state, datoria publică a cunoscut o creștere semnificativă. Datele publicate de FMI în octombrie 2020 arată că măsurile guvernamentale pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei au totalizat 12 trilioane USD, ceea ce reprezintă circa 12% din PIB-ul global. Datoria publică a crescut pe tot parcursul anului 2020 pentru a susține aceste măsuri. Conform actualizării datelor de către FMI în aprilie 2021, țările Uniunii Europene aveau în medie o datorie brută de peste 90% din PIB în 2020, în creștere cu 10% față de 2019. Totodată, datoria globală era de 98% din PIB la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 84% în aceeași perioadă din 2019.

    Și în România datoria publică totală a crescut considerabil de la declanșarea crizei pandemice, fiind foarte aproape de pragul de 50% din nivelul PIB estimat pentru 2021, față de 35,3% din PIB în 2019. Și componenta de datorie publică externă a crescut, inclusiv ca pondere în datoria externă totală, ajungând în mai 2021 la aproximativ 45% din aceasta și aproape 25% din PIB estimat pentru anul curent, comparativ cu 17,5% din PIB în 2019.

    Nivelul ridicat al datoriei publice reprezintă una dintre cele mai importante limitări ale politicilor guvernamentale, după cele privind nivelul veniturilor, rigiditatea cheltuielilor și capacitatea administrativă. O datorie publică crescută expune bugetul public deopotrivă la riscul de dobândă, cât și la riscul valutar, desigur în mod diferit în funcție de structura pe valute a datoriei. În contextul perspectivelor de majorare în viitor (chiar dacă nu imediat sau pe termen scurt) a nivelului dobânzilor reale, povara în creștere a serviciului datoriei ar putea restrânge spațiul de manevră al politicilor fiscale ceea ce limitează capacitatea de intervenție a guvernelor pentru contracararea unor crize viitoare sau pentru ameliorarea unor deficiențe structurale. Totodată, un serviciu al datoriei în creștere rapidă ar putea necesita o majorare a fiscalității, ceea ce este dificil de orchestrat fără a afecta economia și bunăstarea populației. Într-o astfel de situație, pentru creșterea veniturilor bugetare ar trebui, de exemplu, vizate mai întâi îmbunătățirea reală a colectării, taxarea suplimentară a bunurilor de lux, a jocurilor de noroc și a obiceiurilor nesănătoase de consum – alcool, tutun etc.

          9. Tranziția spre o mai mare diversificare și localizare a lanțurilor globale de aprovizionare. Închiderea frontierelor și întârzierile de expediere ca urmare a pandemiei au perturbat furnizarea de bunuri și servicii către firme. Am observat cu toții în perioada care a urmat șocului pandemic inițial cum trendul de globalizare a fost afectat temporar și a lăsat loc pentru mai multă localizare a lanțurilor de aprovizionare ca răspuns la creșterea costurilor și a riscurilor în relațiile comerciale transfrontaliere, cel puțin pentru anumite categorii de produse de importanță strategică. Economiile încearcă să stimuleze producția locală pentru a satisface cererea internă, cu mai puține perturbări ale lanțului de aprovizionare generate de limitarea circulației mărfurilor și a persoanelor.  Rezultatele studiilor științifice recent publicate ce investighează potențialele câștiguri date de localizarea lanțurilor de aprovizionare, din perspectiva unei reduceri a vulnerabilității față de șocurile externe, nu au ajuns deocamdată la o concluzie unanimă. Este clar că globalizarea are merite din perspectiva eficienței costurilor și a competitivității prin raportul preț/calitate, dar la fel de evidente au fost și efectele nocive ale sincopelor în aprovizionarea transfrontalieră constatate efectiv în perioada de debut a pandemiei. Ca în multe alte situații, probabil că cea mai potrivită este calea de mijloc. Deocamdată, este o realitate faptul că producătorii tind să-și diversifice mai mult lanțurile de aprovizionare prin concentrarea atenției asupra partenerilor aflați „mai aproape de casă” sau a altor înlocuitori regionali. Uneori, un cost mai mare este prețul plătit pentru reducerea dependenței de furnizori externi aflați la mare distanță. Așa cum și creșterea stabilității financiare (prin analogie) presupune costul menținerii unor rezerve mai mari de resurse financiare proprii și de lichiditate.

    Pentru economie în ansamblu un grad mai mare de localizare a rețelelor de aprovizionare reprezintă o oportunitate dar și un risc (de creștere a costurilor – indirect a inflației – și de reducere a competitivității externe – deci de deteriorare a balanței comerciale). Pentru a evita riscul și a fructifica oportunitatea ar fi nevoie de import de tehnologie, digitalizare, automatizare, extindere și de îmbunătățire a infrastructurii de transport de marfă, o mobilitate mai mare a forței de muncă și un nivel mai bun al aptitudinilor practice ale acesteia etc. În aceste demersuri e nevoie de o sincronizare foarte bună a politicilor publice cu eforturile mediului de afaceri.

         10. Desfășurarea campaniei de vaccinare la nivel global. Pe fondul pandemiei COVID-19, vaccinurile au fost dezvoltate cu o viteză record. Începând cu 5 aprilie 2021, existau deja 13 vaccinuri aprobate, 291 de studii în curs și aproximativ 104 vaccinuri candidate pentru obținerea avizelor de punere pe piață. Din perspectiva coordonării de politici la nivel internațional, provocarea imediată este modul în care țările bogate și cele sărace pot colabora pentru a crește și mai ales a uniformiza ratele de acoperire a vaccinului în cât mai multe țări posibil. Programul COVAX (un efort internațional coordonat de OMS pentru a furniza vaccinuri națiunilor sărace) și problemele cu care se confruntă în prezent arată că o astfel de coordonare internațională este posibilă, dar totodată și plină de dificultăți.

    Potrivit The Economist, nivelul veniturilor unei țări se va dovedi a fi principalul factor determinant al procurării vaccinului. Țările dezvoltate au contractat cea mai mare parte a producției de vaccinuri și speră să atingă un nivel adecvat de imunizare a populației până la finele anului curent. Pentru țările în curs de dezvoltare (cu venituri medii) orizontul de timp pentru realizarea acestui obiectiv se prelungește până la jumătatea anului viitor, în vreme ce economiile mai sărace vor avea acces mai larg la resurse de vaccinare probabil abia din 2023. Deși procesul de globalizare probabil a frânat în 2020, economiile lumii rămân serios interconectate prin canalul schimburilor comerciale, astfel că în general este greu de imaginat creșterea semnificativă pe termen lung a bunăstării populației unei țări în izolare față de ceea ce se întâmplă la nivel global, chiar și în țări mai puțin dezvoltate sau mai îndepărtate. Majoritatea economiilor lumii sunt economii deschise pentru care mediul extern reprezintă o variabilă importantă a dezvoltării. De aceea, efortul global de vaccinare și mai ales solidaritatea internațională sunt aspecte ce nu pot fi ignorate și a căror evoluție nefavorabilă lasă loc unor riscuri exogene semnificative.

    La aceasta se adaugă și perspectiva internă, a condiționalităților endogene față de progresul campaniilor de vaccinare. Aici credibilitatea instituțiilor reprezintă un factor important pentru participarea voluntară a populației la efortul de vaccinare. La fel ca și în cazul realizării unor reforme structurale dureroase (cu costuri semnificative pentru populație), pentru succesul campaniilor de vaccinare este nevoie de leadership autentic, atât personal, cât și la nivel de instituții. Este importantă mobilizarea, implicarea energică și altruistă, a tuturor personalităților și a modelelor comportamentale îmbrățișate de fiecare dintre categoriile de vârstă, de nivel al veniturilor, statut social, educație etc. Mai ales în această etapă a pandemiei în care pentru țările europene vaccinurile sunt disponibile tuturor celor care doresc să se imunizeze, succesul național al campaniilor de vaccinare este mai mult decât o problemă de resurse financiare și organizare, este, în principal, un test al credibilității instituțiilor și a liderilor precum și al mobilizării elitelor societății civile în interesul pe termen lung al comunităților din care fac parte.

    Oportunități și opțiuni de recuperare

    Deși România are în prezent una dintre cele mai ridicate rate de creștere economică și implicit o recuperare rapidă a pierderilor (nominale) de output provocate de pandemie, aceasta nu înseamnă că economia se va afla la finele acestui an într-o formă mai bună comparativ cu cea anterioară declanșării crizei sanitare. O parte importantă a creșterii vine pe fondul efectului de bază dat de raportarea la scăderile din trimestrul I 2020, iar o mare parte din deficiențele structurale pre-existente s-au adâncit. În acest context, cel puțin la capitolul sustenabilitate nu am progresat foarte mult, iar un eventual nou șoc extern nu ne-ar găsi într-o poziție mai bună. De aceea, este în continuare necesar să nu pierdem din vedere nevoia de a fructifica oportunitățile momentului pentru a crește robustețea economiei.

    Din această perspectivă, principalele oportunități privind recuperarea economică țin de măsurile ce trebuie luate pentru a realiza consolidarea fiscală. Altfel spus, trebuie să gestionăm foarte bine banii și să găsim metode pentru a crește încasările la bugetul de stat.

    Avansul digitalizării în multe sectoare private ale economiei trebuie urmat îndeaproape de digitalizarea administrațiilor fiscale și a controlului vamal pentru a ține pasul cu acest progres al mediului privat (statul nu trebuie să risipească din câștigul de operativitate și eficiență adus de digitalizare în economia privată) și a aduce la lumină cât mai mult din economia subterană. Mai multă digitalizare în companiile publice și administrație înseamnă mai puțină corupție, mai multe resurse pentru programele guvernamentale, mai mult respect pentru cetățean și pentru mediul privat, mai multă transparență. Atunci când căutam surse noi de finanțare poate trebuie să regândim sistemul de impozitare pentru industria jocurilor de noroc (lărgind baza de impunere) sau să descurajăm (prin taxare) consumul de produse care afectează sănătatea.

    Infrastructura, de altfel prioritate a dezvoltării României, reprezintă în continuare un punct sensibil al discuției privind redresarea. Finanțarea realizării de autostrăzi și îmbunătățirii infrastructurii feroviare pentru transportul de mărfuri (astăzi viteza medie de deplasare a trenurilor de marfă de 15 km pe oră!) reprezintă necesități dar și oportunități de dezvoltare. La nivel european avem două priorități majore pentru alocarea fondurilor de dezvoltare: agenda digitală și agenda economiei verzi. Chiar zilele acestea a intrat în dezbaterea publică un document nou «Fit for 55», ce constituie un pachet larg de acțiuni pentru o restructurare profundă ținând cont de obiective sporite de creștere a utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice, precum și crearea în UE a unui nou sistem pentru comercializarea cotelor de emisii pentru clădiri și transport rutier, deoarece emisiile din sectorul construcțiilor nu au scăzut, iar cele din domeniul transporturilor au crescut în mod constant.

    Pachetul «Fit for 55» își propune să includă sectorul transporturilor și pe cel al construcțiilor în procesul de decarbonizare. Întrucât cele două sectoare reprezintă respectiv 22% și 35% din emisiile de carbon ale UE, decarbonizarea acestora este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice. Aceste două sectoare sunt deopotrivă extrem de importante pentru economia României. Așa cum am văzut, la noi sectorul construcțiilor a fost unul dintre cele care au susținut economia în perioada de vârf a crizei sanitare, dar care se estimează că ar putea cunoaște o încetinire și o reducere a contribuției viitoare la PIB prin raportare la situația din 2020. Despre importanța strategică a sectorului transporturilor s-a scris și s-a vorbit foarte mult, la fel și despre avantajele geografice de care el se bucură în România. De aceea, pachetul «Fit for 55», dacă este însoțit de surse de finanțare stimulative, poate fi o nouă oportunitate pentru România la ieșirea (sperăm!) din criza pandemică, pentru dezvoltarea și transformarea durabilă a economiei.”