ziaristii.com

Etichetă: ursul brun

  • Despăgubiri pentru pagubele produse de ursul brun

    Comparativ cu alte țări din Europa, în România se înregistrează un nivel ridicat al pagubelor produse de ursul brun. În general, politica de reconciliere trebuie să se bazeze pe mai multe tipuri de măsuri: de sprijin pentru implementarea unor măsuri tehnice de prevenire a producerii pagubelor, de compensare a pagubelor înregistrate și de management activ al populației speciei.

    Deși utilizate pe scară largă la nivel global, sistemele de acordare de despăgubiri pentru pagube în vederea reducerii conflictelor om – specii sălbatice nu sunt eficiente în lipsa sistemului care să permită acordarea de stimulente persoanelor care aplică măsurile de conservare.

    Tipurile de pagube produse de urs înregistrate la nivel național sunt: pagube provocate animalelor domestice (inclusiv stupi de albine), culturilor agricole, culturilor silvice, pagube aduse bunurilor (case, anexe gospodărești, garduri, autoturisme), dar și vătămarea şi, în unele situaţii tragice, decesul oamenilor.

    Este important să cunoașteți faptul că producerea acestor evenimente este favorizată de o serie de factori precum: utilizarea terenului și modul de desfășurare a activităților în aria de distribuție a speciei (distanța față de pădure, lipsa unor sisteme de protecție sau utilizarea unor sisteme de protecție rudimentare), extinderea așezărilor umane, resursa trofică disponibilă, existența unor bariere fizice (drumuri cu trafic intens), precum și acțiunile umane care conduc la modificarea comportamentului unor exemplare de urs.

    Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” vizează astfel, pe lângă menținerea stării de conservare favorabile a speciei, informarea factorilor interesați cu privire la specia de urs brun și managementul acestei specii, implementarea unor măsuri de reducere și prevenire a conflictelor om-urs.

    Ce trebuie să știți atunci când ați fost afectați de pagubele produse de ursul brun?

    În țara noastră sunt acordate despăgubiri pentru pagube și/sau daune produse de urs asupra culturilor și animalelor domestice sau în urma accidentelor de circulație în baza prevederilor art. 13 și, respectiv, în cazul atacurilor soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, în baza prevederilor art. 131 din Legea 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare.

    Aceste prevederi sunt puse în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr. 3/2023 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele și/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și unele măsuri de punere în aplicare a acesteia.

    Pentru a discuta despre despăgubiri și cadrul legal care guvernează în acest sens, este important să clarificăm ce înțelegem prin cuvântul „pagubă” și în ce condiții se aplică acest termen. Putem, astfel, delimita că s-a produs o pagubă atunci când vorbim de modificarea integrităţii fizice şi/sau a funcţiilor fiziologice, afectarea regenerării şi/sau diminuarea producţiei culturilor agricole şi silvice sau rănirea şi/sau moartea animalelor domestice, modificarea integrității fizice a autovehiculelor produsă în urma accidentelor de circulație, modificarea integrității fizice/psihice sau decesul persoanei vătămate produsă de atacul unui urs, după caz.

    Astfel, pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice, animalelor domestice și autovehiculelor, este constituită și convocată o comisie de constatare, din care face parte câte un reprezentant al:

    • unităţii administrativ-teritoriale pe suprafaţa căreia s-a produs paguba;
    • direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru pagube produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice;
    • administratorului drumului, pentru pagubele produse autovehiculelor;
    • structurii teritoriale a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

    La constatarea pagubei, au obligaţia de a fi prezenţi proprietarul păgubit sau reprezentantul legal ori convenţional al acestuia şi, după caz, gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic în care s-a produs paguba sau administratorul ariei naturale protejate, dacă paguba s-a produs într-o arie naturală protejată neinclusă într-un fond cinegetic sau în care vânătoarea nu este admisă.

    Evaluarea și constatarea pagubei se va face numai la cererea scrisă a proprietarului păgubit sau a reprezentantului legal ori convenţional al acestuia, depusă şi înregistrată la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs aceasta. Această cerere trebuie să fie completată și depusă în termen de maximum 48 de ore de la data constatării producerii pagubei.

    Conform prevederilor HG nr. 3/2023, comisia are următoarele atribuții: constatarea și evaluarea pagubelor, stabilirea răspunderi civile și cuantumului despăgubirilor, pe baza verificării în teren și a documentelor depuse de proprietarul păgubit sau a reprezentantului legal ori convențional al acestuia, de gestionarul faunei cinegetice/administratorul ariei naturale protejate, sau de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz.

    Primarul unității administrativ-teritoriale are un rol deosebit de important în obținerea despăgubirilor de către persoanele păgubite, având ca obligații: informarea locuitorilor privind prevederile actului normativ, publicarea planului de situație al UAT și a datelor de contact ale entităților responsabile, solicitarea convocării comisiei în maxim 24 de ore de la data înregistrării cererii, verificarea calității de proprietar/reprezentant legal sau convențional, solicitarea de informații medicului veterinar/ unității de poliție în vederea completării documentelor justificative ce trebuie analizate de comisie.

    Decizia de acordare sau neacordare a despăgubirilor pentru pagube produse de urs revine conducătorului structurii teritoriale a autorității publice centrale pentru protecția mediului, în baza procesului verbal întocmit de către comisie și a documentelor administrate de aceasta în evaluarea și constatare pagubei.

    Răspunderea civilă pentru pagubele produse autovehiculelor, în urma accidentelor de circulație în care sunt implicate exemplare de urs, revine administratorului drumului în cazul în care nu sunt montate indicatoare cu inscripția „Atenție animale” pe sectorul de drum. În situația în care aceste indicatoare există, iar conducătorul autovehiculului nu respectă indicațiile, va suporta costurile pentru pagubele produse.

    Răspunderea civilă pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplare de urs revine autorității publice centrale pentru protecția mediului.

    În cazul atacurilor de urs asupra persoanelor fizice soldate cu rănirea sau decesul acestora, stabilirea despăgubirilor se stabilește de o comisie constituită în acest sens la nivelul structurii teritoriale a autorității publice centrale pentru protecția mediului, fiind aprobate prin decizia conducătorului respectivei structuri.

    Cum se stabilesc despăgubirile pentru pagubele produse de ursul brun ?

    Pentru pagubele produse asupra culturilor agricole și animalelor domestice, cuantumul despăgubirilor se stabilește de comisia de evaluare și constatare, în funcţie de valoarea pe piaţă a producţiei vegetale, a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost făcute de la momentul producerii pagubei şi până la momentul recoltării culturii sau în funcţie de valoarea de înlocuire în cazul animalelor domestice şi a stupinelor.

    Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse autovehiculelor în urma accidentelor de circulaţie, în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, se stabileşte de comisie, având în vedere devizul estimativ care trebuie să fie întocmit la valoarea de piaţă a pieselor şi serviciilor necesare reparării pagubei produse.

    La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale produse de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic se au în vedere următoarele aspecte: venitul net nerealizat de victimă, pe perioada incapacităţii temporare de muncă, sau salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cazul în care persoana în cauză nu este salariată, la data producerii accidentului; cheltuielile prilejuite de accident; daune morale, proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată, se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim brut pe ţară garantat în plată obţinut de o persoană în activitate.

    La stabilirea despăgubirilor în caz de deces în urma interacțiunii cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, se au în vedere următoarele aspecte: cheltuielile de înmormântare, cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, până la vârsta pensionării.

    Cum putem preveni producerea pagubelor de către ursul brun?

    Măsurile de prevenire a producerii pagubelor sunt parte integrantă a complexului de acțiuni ce trebuie aplicate pentru a asigura conservarea pe termen lung a populației de urs brun.

    Pentru prevenirea pagubelor sunt recomandate: gardurile electrice, sistemele de îndepărtare (olfactive, acustice), câinii de pază. O serie de proiecte derulate la nivel regional au susținut instalarea unor astfel de sisteme, chiar dacă pe arii restrânse, și, ulterior, prin experiență sau bune practici, au contribuit la implementarea lor de către localnici din zone cu nivel crescut de pagube.

    Se impune dezvoltarea unui program pentru implementarea măsurilor tehnice de prevenire a producerii pagubelor la nivel național, pentru a se asigura sprijinul necesar comunităților locale pentru protejarea culturilor, animalelor domestice, bunurilor și creșterea siguranței.

    Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, cod SMIS 136899, urmărește prevenirea situațiilor conflictuale om-urs, prin instalarea și monitorizarea a peste 1.000 de garduri electrice pentru protecția culturilor agricole, a animalelor domestice și a bunurilor materiale la nivelul ariei de distribuție a speciei, cu sprijinul gestionarilor fondurilor cinegetice.

    Pentru mai multe informații cu privire la activitățile proiectului, măsuri de management aplicate și/sau etologia ursului brun din România, urmărește pagina de Facebook „Ursul – coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/ și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulsinoi.

  • Ursul brun – sfaturi și informații care-ți pot salva viața în situația extremă a întâlnirii cu ursul

    Ce trebuie să știți atunci când desfășurați activități în aer liber, în zone din arealul ursului, pe timp de iarnă?

    Cu toate că urșii evită mai degrabă interacțiunea cu oamenii, în momentul actual, o mulțime de turiști sau localnici hrănesc în mod frecvent puii de urs și ursoaicele cu pui care ajung la marginea drumurilor naționale, județene sau locale.

    Indiferent că vă doriți să-i pozați sau vă este milă de ei și vreți să-i hrăniți, apropierea și interacțiunea cu ursul reprezintă un comportament iresponsabil, negativ atât pentru oameni, cât și pentru urși.

    În ceea ce privește comportamentul de hrănire, ursul reușește cu ușurință să învețe cum poate procura hrană din abundență cu efort minim, inclusiv iarna, când resursele de hrană din pădure sunt reduse și urșii nu intră încă în somnul de iarnă. De aceea, este foarte important să vă aruncați deșeurile doar în locurile de colectare special amenajate. 

    De asemenea, în cazul unei întâlniri cu ursul, vorbitul și zgomotul produse de un grup de turiști asigură un grad sporit de siguranță, însă este bine să aveți la îndemână și obiecte care pot produce zgomot (fluier, sticle de plastic goale etc.).

    ATENȚIE!!!

    Folosirea iresponsabilă și fără o pregătire prealabilă a oricărui tip de echipamente și dispozitive comercializate ca fiind „utile în alungarea urșilor” (ex.: petarde, spray-uri etc.) vă expune la pericole deosebite și la vătămări grave!

    Din ce motiv este interzisă hrănirea urșilor? 

    Explicația este simplă: în momentul în care un urs este obișnuit cu hrană procurată ușor, acesta nu va mai depune efort să-și procure hrană din natură. Astfel, va avea tendința să se apropie din ce în ce mai mult de localitățile din apropiere, căutând hrană obținută ușor din tomberoane sau în gospodăriile oamenilor. De asemenea, hrănind un urs care se află la marginea drumului, vă expuneți riscului de a fi atacat.

    Care este activitatea ursului brun pe timp de iarnă?

    Contrar miturilor, ursul brun, în sezonul rece, nu hibernează, ci intră în somnul de iarnă, pentru a se adapta la condițiile reduse de hrană și pentru a se proteja de frig. 

    Hibernarea este o stare de inactivitate și scădere drastică a funcțiilor vitale ale organismului unui animal, iar ieșirea din această stare este un proces lent.

    Somnul de iarnă, însă, este caracterizat de scăderea funcțiilor vitale, energia necesară organismului fiind asigurată de stratul de grăsime. Așadar, ursul poate reacționa în orice moment, în cazul în care este deranjat, nefiind condiționat de această stare.

    Durata somnului de iarnă variază în funcție de condițiile atmosferice, de disponibilitatea hranei, dar și de statutul reproductiv. În funcție de aceste variabile, unii urși pot rămâne activi pe toată durata unui an, fără a intra în somnul de iarnă. 

    Excepție fac femelele gestante, în cazul cărora retragerea la bârlog pe timpul iernii este o necesitate pentru a da naștere puilor și a-i proteja de frig.

    Proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, cod SMIS 136899, urmărește atingerea celor 5 obiective stabilite prin „Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (PNA), aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 625/2018.

    Obiectivele PNA

    1. Asigurarea arealului de distribuție și a mărimii populației pentru menținerea stării de conservare favorabile a speciei urs brun;

    2. Menținerea conectivității populației de urs brun în regiunea carpatică; 

    3. Prevenirea, controlul pagubelor și rezolvarea conflictelor om-urs;

    4. Educare, informare și comunicare cu privire la specia urs brun și managementul acesteia; 

    5. Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional cu privire la managementul speciei. 

    Care sunt rolul și statutul ursului brun la nivel european și național?

    Ursul brun este o specie-simbol pentru conservarea biodiversității. Prezența acestuia indică existența, pe suprafețe extinse, a unor habitate naturale cu o valoare ecologică ridicată.

    Specia are un rol important în menținerea structurii biocenozelor și a funcțiilor ecosistemelor naturale și seminaturale din arealul său, contribuind la regenerarea vegetației, prin dispersarea și prin facilitarea germinării semințelor ingerate. Prin aceste acțiuni, ursul brun asigură menținerea structurii vegetației la nivelul ecosistemelor (număr de specii, abundență, distribuția speciilor de plante). 

    De asemenea, fiind un prădător situat în vârful piramidei trofice, ursul brun contribuie la menținerea echilibrului ecologic prin reglarea mărimii populațiilor speciilor de pradă.

    Ursul brun necesită suprafețe extinse și utilizează habitate diverse ce adăpostesc un număr mare de specii sălbatice. Astfel, măsurile ce vizează protecția ursului brun și a habitatelor sale contribuie, de asemenea, la conservarea multor specii. 

    Datorită importanței pe care o au marile carnivore în menținerea echilibrului biologic, s-a elaborat o legislație care să ofere o mai bună protecție și conservare a acestora.

    Astfel, ursul brun, este o specie strict protejată atât la nivel național, prin O.U.G. 57/2007 – Anexa 3 și Anexa 4A, cât și la nivel european, prin Convenția de la Berna și, respectiv, prin Directiva Habitate.

    Statutul de specie strict protejată și declararea de arii naturale protejate au contribuit la protecția unor populații critic periclitate la nivel european.

    Menținerea stării de conservare favorabile a populației de urs brun din România, la nivelul celor două bioregiuni (alpină și continentală) ce se regăsesc în aria de distribuție a speciei, este una dintre obligațiile prevăzute de Directiva Habitate.

    Pentru a rămâne informați pe tematica ursului brun, urmăriți pagina de Facebook „Ursul – coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/ și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulbrunsinoi.

    Cunoașterea măsurilor eficiente de protecție si management al speciei de urs brun îți poate salva viața. Ai grijă de tine și de cei din jur! Informează-te corect!

  • Premieră științifică. Estimarea populației de urs brun din România se va realiza prin colectarea probelor genetice, metoda care nu a mai fost aplicată pe o populație de urși atât de mare

    Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de Beneficiar, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, derulează proiectul „Implementarea Planului Național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020).

    Obiectivul general al proiectului, la nivel național, este menținerea pe termen lung a stării favorabile de conservare a populației de urs brun și a habitatului său.

    Implementarea acestui proiect asigură punerea în aplicare a unor măsuri prioritare stabilite prin „Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, document care conține acțiuni relevante în context național, elaborate în conformitate cu acțiunile-cheie de management pentru specia urs brun identificate la nivel european.

    Ce se va realiza concret în proiect?

    Prin acest proiect se va realiza monitorizarea intensivă și se va estima populația de urs brun din România, prin metode genetice. Colectarea probelor genetice la nivel național se va realiza prin implicarea a peste 400 de specialiști în domeniul cinegetic.

    Probele colectate din teren vor fi transmise către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, unde vor fi analizate în laborator și interpretate.

    În Europa, această metodă nu a mai fost aplicată, până în prezent, pe o populație de urși atât de mare (peste 6.000 de exemplare), răspândită pe o suprafață de aproximativ 70.000 km2.

    Totodată, se vor achiziționa și instala sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor agricole și a bunurilor materiale, pentru reducerea conflictelor om-urs, și se va înființa un complex pentru creșterea, îngrijirea, reabilitarea și protecția exemplarelor de urs brun.

    De asemenea, se dorește îmbunătățirea capacității de rezolvare a conflictelor om-urs și de monitorizare a speciei, în cadrul instituțiilor implicate. Studiul privind zonarea managementului speciei urs brun în România și reglementarea prin act normativ vor fundamenta stabilirea unor obiective diferite de conservare la nivelul ariei de distribuție a speciei.

    Pentru a asigura informarea și conștientizarea publicului larg din România asupra rolului și importanței conservării pe termen lung a speciei, asupra obiectivelor de conservare și a acțiunilor adoptate de țara noastră, în contextul obligațiilor asumate prin aderarea la Uniunea Europeană și la nivel internațional, în cadrul proiectului se derulează campania de informare și conștientizare, sub titlul „URSUL- coexistență și gestionare durabilă”.

     

    Informații pe această temă se găsesc atât pe pagina de Facebook „Ursul-coexistență și gestionare durabilă”, https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, cât și pe site-ul proiectului, https://ursulbrunsinoi.ro/.

    „Contribuie și tu la menținerea populației de urs brun din România într-o stare de conservare favorabilă! Informează-te corect!”