Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, printr-un comunicat, că a dispus efectuarea urmăriri penale față de suspectul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu (pe scurt, C. A. C. P. Tăriceanu), în „dosarul Microsoft”, pentru șpaga de 800.000 de dolari pe care politicianul a primit-o ca prim-ministru. Tăriceanu a condus Guvernul României în perioada 2004-2008.
DNA a instituit sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând C. A. C. P. Tăriceanu până la concurența sumei de 800.000 de dolari, adică 3.204.640 de lei.
La ieșirea din sediul DNA, Tăriceanu a declarat, diversionist: „Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, într-un dosar în care sunt acuzat de obținerea unor foloase, indirect… de mită. Acest dosar pleacă de la premise false, eronate și aberante, și anume că în perioada în care am condus Guvernul, am emis o serie de Hotărâri de Guvern care să favoriozeze o anumită companie. Prim-ministrul nu dă așa, din pixul lui, Hotărâri de Guvern. Ele parcurg o întreagă procedură administrativă, sunt avizate din punct de vedere legal”.
Tăriceanu a „uitat” să spună un lucru esențial: că i-a fost schimbată calitatea din „suspect” în „învinuit”, fiind pus sub urmărire penală.
Comunicatul DNA
„În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 22/VIII/3 din 11 ianuarie 2021, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale necesare pentru efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de prim ministru, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul POPESCU-TĂRICEANU CĂLIN CONSTANTIN ANTON, la data faptei prim ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită.
În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
Suspectul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.
După respingerea, la data de 3 iunie 2019, a cererii inițiale de încuviințare a urmăririi penale de către Senat (instituție învestită cu soluționarea având în vedere calitatea de senator a lui Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton la acea dată), procurorii au efectuat, în același dosar, acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane.
Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt mai sus menționată cu referire la fostul demnitar.
Suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În vederea confiscării obiectului infracțiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând suspectului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton până la concurența sumei de 800.000 USD, echivalent în lei – 3.204.640 lei.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
S-a ascuns 2 ani și 7 luni după imunitatea parlamentară
Anchetarea lui Tăriceanu este posibilă pentru că nu mai este apărat de imunitate, cum s-a întâmplat în perioada 2018-2021. Pe 3 iunie 2018, Senatul României, cu majoritate PSD-ALDE, a votat împotriva ridicării parlamentare a lui C. A. C. P. Tăriceanu, care era și președintele Camerei superioare a Parlamentului.
Pe 6 decembrie 2020, Tăriceanu a ratat un nou mandat parlamentar, chiar dacă a migrat temporar de la ALDE la Pro România. Partidul lui Ponta a obținut doar 4,1%, sub pragul electoral de 5%.
În acest context, atributul ridicării imunității sale ministeriale s-a mutat de la Parlament la Președinție. Iar Klaus Iohannis n-a sta pe gânduri: miercuri, 13 ianuarie, a semnat documentul pe care, ulterior, ministrul Justiției, Stelian Ion, l-a trimis la Parchetul General. Din acel moment, procurorii au liber la anchetarea lui Tăriceanu, după o așteptare frustrantă de 2 ani și 7 luni!
Iar Tăriceanu face ce a făcut de un deceniu: se plânge că e un „dosar politic”!