O reformă majoră și vitală pentru funcționarea democrației în România, alegerea primarilor în două tururi de scrutin, a fost omisă din programul de guvernare al coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR. Măsura fusese promisă de PNL (care a forțat-o și prin asumare de guvern) și de USR-PLUS (care în ultimii 4 ani a insistat pe această temă). Numai că, la negocierile pentru formarea coaliției, reforma electorală a fost blocată de UDMR.
Conform publicației Hirado.hu, cererea USR-PLUS de a se modifica legislația pentru ca primarii localităților să se aleagă în două tururi a întâmpinat opoziția fermă a UDMR. PNL și USR-PLUS au renunțat, în cele din urmă, la acest punct important din programul lor, dar este doar o capitulare temporară.
Potrivit Ziare.com, USR-PLUS ar intenționa să încheie un acord separat, cu PNL, prin care să se susțină revenirea la alegerile în două tururi, dar aceasta nu este o urgență, întrucât următoarele alegeri locale sunt abia în 2024. Cum PNL și USR-PLUS nu au majoritate nici în Camera Deputaților, nici în Senat fără UDMR, ele ar avea nevoie de o înțelegere punctuală cu alte forțe din Parlament – fie cu partidul populist AUR, fie să convingă un număr apreciabil de parlamentari de la PSD să voteze pentru alegeri locale în două tururi.
În tabăra USR-PLUS există bănuieli că nici la PNL nu există o voință generală pentru alegeri în două tururi la primării și consilii județene. Explicația e simplă. Cele două mari partide, PSD și PNL, au împreună circa 80% din primarii în funcție. Tocmai sistemul cu alegeri într-un singur tur de scrutin îi avantajează pe actualii primari, care pe fondul prezenței la vot foarte scăzute (30-35%) pot câștiga ușor mobilizându-și angajații, apropiații, membrii de partid și asistații social. Dacă s-ar face două tururi de scrutin, candidații opoziției ar avea șanse majore să producă o schimbare în turul 2, prin coalizare cu celelalte partide.
Alegerile în două tururi ar însemna o presiune mult mai mare pe primarii în funcție, obligați să treacă la treabă și să le arate locuitorilor că sunt gospodari 4 ani, nu doar în ultimele 3-4 luni de dinaintea alegerilor.
UDMR se opune alegerilor locale în două tururi din alt considerent. Maghiarii profită, în general, de faptul că în unele orașe alegătorii români se împart, la primul tur de scrutin, între diversele partide. În acest context, pe lângă primarii din localitățile unde maghiarii sunt majoritari, UDMR câștigă și primării din localități unde minoritatea maghiară, destul de însemnată, reușește să depășească în primul tur majoritatea română fragmentat între diverse formațiuni politice. Cu alegeri într-un singur tur, se poate câștiga primăria într-un oraș unde maghiarii reprezintă, de exemplu, doar 30% din populație. Dacă alegerile ar fi în două tururi, în mod evident rezultatul ar fi altul. Cazurile cele mai elocvente: orașele Târgu Mureș și Satu Mare, care au primari de la UDMR deși populația maghiară e mult sub 50%.
USR-PLUS este marele pierzător al faptului că reforma electorală a fost scoasă din programul de guvernare. Alianța are foarte puțini primari tocmai din această cauză – nu reușește să înfrângă monopolul edililor aflați deja în funcție (unii, chiar de zeci de ani). În plus, trecerea la alegeri în două tururi a fost una din marile promisiuni ale USR-PLUS în fața electoratului profund nemulțumit de modul în care clasa politică urmărește să-și conserve privilegiile reducând la minimum influența votului exprimat de cetățeni.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
PNL, USR-PLUS și UDMR au semnat luni seară Acordul de Guvernare 2020-2024, a anunțat Ludovic Orban, președintele PNL. Acordul prevede, printre altele, împărțirea principalelor funcții în stat: Florin Cîțu (PNL) – premier, Anca Dragu (USR-PLUS) – președintele Senatului, Ludovic Orban (PNL) – președintele Camerei Deputaților.
Anunțul semnării a fost făcut în cadrul unei ceremonii la care au luat parte:
Florin Cîțu – premierul desemnat;
Ludovic Orban – președintele PNL;
Dan Barna și Dacian Cioloș – copreședinții Alianței USR-PLUS;
Formațiunile semnatare se angajează să nu accepte politicieni de la alte formațiuni politice.
„Ne angajăm să respectăm voința cetățenilor exprimată în 6 decembrie și să nu schimbăm, prin traseism politic, rezultatul votului dat de cetățeni și majoritatea ce decurge din acest pact politic. Nu vom accepta parlamentari din alte partide în formațiunile noastre”, se arată la punctul 6 al Acordului de Guvernare.
De asemenea, partidele promit că vor promova oameni competenți în funcțiile publice și că nu vor încuraja clientelismul și nepotismul.
„Afirmăm dreptul fiecărei formațiuni semnatare de a-și nominaliza reprezentanții pentru funcțiile de demnitate publică convenite. Ne asumăm să propunem oameni profesioniști, cu experiență relevantă pentru domeniul pe care-l vor gestiona și cu o bună reputație. Vom descuraja nepotismul și clientelismul, vom acționa cu imparțialitate și vom respecta principiul competenței pentru ocuparea funcțiilor publice prin concurs”, prevede punctul 7 al Acordului.
DOCUMENT: Acord de Guvernare 2020-2024
Declarațiile celor 5
Ludovic Orban (președinte PNL):
„Un Guvern hotărât să reformeze marile sistemele publice”
„Suntem hotărâţi ca în cel mai scurt timp posibil să dăm României un Guvern competent, un Guvern responsabil, un Guvern hotărât să reformeze marile sistemele publice. Un Guvern care să pună în practică un program de guvernare care să asigure creşterea calităţii vieţii pentru fiecare român, creşterea serviciilor publice, dezvoltarea infrastructurii, modernizarea României.”
Dan Barna (copreședinte USR-PLUS):
„Acest program este rezultatul unui compromis responsabil pentru viitorul României”
„Este un document de peste 300 de pagini, la care s-a lucrat cu foarte multă acribie şi seriozitate de către reprezentaţii tuturor celor trei partide din această coaliţie şi care ne dă încrederea că vom putea avea o guvernare care să facă nişte schimbări importante în România. Am încercat să găsim acele zone de consens, acele zone în care obiectivele şi angajamentele fiecăruia dintre cele trei partide să-şi găsească o formulă, astfel încât programul să fie unul asumat, în care avem cu toţii încredere. Mai sunt câteva obiective USR-PLUS, foarte importante, care nu şi-au regăsit, să spun, materializarea în Programul de Guvernare, dar pentru care vom găsi căi parlamentare de realizare – tot ceea ce este important pentru noi şi, sunt convins, şi pentru partenerii noştri. Fiecare are bucăţi care nu s-au regăsit în programul de guvernare. Dar acest program este rezultatul unui compromis responsabil pentru viitorul României în săptămânile, lunile şi anii care urmează.”
Dacian Cioloș (copreședinte USR-PLUS):
„Avem toată încrederea în Florin Cîțu”
„În mod clar, de la noi, oamenii nu aşteaptă doar să gestionăm, să administrăm România într-o perioadă de criză, ci aşteaptă în primul rând să vadă o perspectivă şi oportunităţi după această criză. De aceea va trebui să ne asumăm o reformă a statului, a administraţiei publice, depolitizarea şi profesionalizarea administraţiei publice, pentru ca apoi să putem investi în sănătate, în educaţie. Și chiar dacă bugetul pe care îl vom avea în următorii ani va fi unul puternic afectat de deficitul provocat de guvernările PSD şi de această criză, avem oportunitatea fondurilor europene cum România nu a mai avut de 31 de ani încoace. Iar asta presupune oameni competenţi, maturi şi cu viziune, pe care noi credem că-i veţi regăsi în echipa guvernamentală, care va fi condusă de Florin Cîţu, în care noi avem toată încrederea.”
Kelemen Hunor (președinte UDMR):
„Opt ani de zile am avut o criză permanentă. A venit momentul să avem un guvern stabil”
„Trecem printr-o criză economică şi toate consecinţele pandemiei, deci ne-am asumat o misiune împreună cu colegii noştri. Am format o majoritate parlamentară pentru că în perioada care urmează România are nevoie de o stabilitate politică. Opt ani de zile am avut o criză permanentă, dar a venit momentul să avem un guvern stabil, cu majoritate stabilă, şi să încercam să guvernăm România în aşa fel încât fiecare om, fiecare comunitate să aibă o perspectivă clară, să existe predictibilitate şi să existe speranţa zilei de mâine pentru o viaţă mai bună. Dincolo de deciziile rapide, e nevoie şi de o viziune pe termen mediu, pe termen lung, fiindcă, într-adevăr, e nevoie de investiţii, e nevoie de a stabili un cadru foarte, foarte legal şi predictibil din punct de vedere al anilor care urmează pentru investitori, pentru investiţii, ca să putem crea locuri de muncă, ca să existe siguranţa zilei de mâine pentru fiecare cetăţean. Sunt convins că vom reuşi, fiindcă de aceea ne-am asumat, împreună cu PNL şi cu USR-PLUS, această guvernare.”
Florin Cîțu (viitor prim-ministru):
„Este o guvernare pe termen lung”
„Este o guvernare pe termen lung, o guvernare care are în centru interesul cetăţenilor. Programul de guvernare este aproape gata, în programul de guvernare sunt proiecte care au început în acest an şi vor continua, proiecte care au dat rezultate, dar care au fost completate cu alte proiecte, venite de la partenerii de coaliţie, toate având acelaşi scop – dezvoltarea României. Sper să avem un guvern învestit cât mai repede. Este nevoie să avem un guvern cât mai repede, pentru că bugetul pentru anul viitor trebuie făcut, iar proiectele care sunt în programul de guvernare trebuie să aibă finanţare. De aceea contez pe parteneriatul acesta, pe această coaliţie, să avem un guvern, poate, până la Crăciun.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Reunit duminică seară, via Internet (ședință online), Consiliul Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR a stabilit cele trei persoane care vor ocupa funcții de ministru în Guvernul Cîțu:
* Kelemen Hunor (deputat, președintele UDMR) – vicepremier;
* Novak Levente – Ministerul Tineretului și Sportului.
Guvernul Cîțu, despre care președintele Klaus Iohannis a spus că așteaptă să-și intre în pâine până de Anul Nou, va avea în total 18 ministere.
Pe lângă cele trei nominalizate mai sus, care au revenit UDMR, alte 9 vor fi ocupate de PNL: Apărare, Interne, Externe, Finanțe, Educație, Energie, Muncă, Agricultură, Cultură.
În fine, 6 ministere vor fi ale USR-PLUS: Justiție, Transporturi, Sănătate, Fonduri Europene, Economie-antreprenoriat-turism, Cercetare-inovare-digitalizare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
* Uniunea Barourilor îl apără pe avocatul condamnat în lotul „Ferma Băneasa”. Ce-i promitea Robert Roșu prințului-de-tinichea
Cele trei partide ale coaliției de Dreapta s-au înțeles, vineri seară, și asupra împărțirii ministerelor. În Guvernul Cîțu, PNL va avea 9 ministere, USR-PLUS – 6, iar UDMR – 3. Liberalii iau Finanțele și ministerele de forță, USR-PLUS iau Justiția, Transporturile, Fondurile UE și Sănătatea. UDMR va primi un minister extrem de important și bănos – cel al Dezvoltării, dar și Ministerul Mediului.
Înțelegerea a fost parafată seara, iar liderii PNL, USR-PLUS și UDMR au confirmat oficial că s-a bătut palma. Liberalul Florin Cîțu va fi propunerea comună de premier cu care vor merge în fața președintelui Klaus Iohannis.
Guvernul va avea doi vicepremieri – cel mai probabil, Dan Barna și Kelemen Hunor. Șefia Camerei Deputaților îi va reveni lui Ludovic Orban. Președinția Senatului va fi la Anca Dragu.
Cum se împart ministerele în noul Guvern Cîțu
PNL (9)
Externe
Apărare
Interne
Finanțe
Educație
Energie
Agricultură
Muncă
Cultură
USR-PLUS (6)
Justiție
Transporturi
Fonduri Europene
Sănătate
Cercetare, Inovare și Digitalizare
Economie, Antreprenoriat și Turism
UDMR (3)
Dezvoltarea Lucrărilor Publice și Administrație
Mediu, Ape și Păduri
Tineret și Sport
Vlad Voiculescu, favorit să preia Ministerul Sănătății. Cseke Atilla – propus la Ministerul Dezvoltării. Drulă – la Transporturi
Conform G4Media, câțiva dintre favoriții la preluarea unora dintre ministere se știu deja.
Generalul Nicolae Ciucă va rămâne, probabil, la Apărare.
Bogdan Aurescu va rămâne și el titular la Externe.
Pentru portofoliile liberalilor, sunt vehiculate mai multe nume:
Finanțe – Bogdan Huțucă / Sebastian Burduja
Interne – Rareș Bogdan / Laurențiu Leoreanu
Educație – Raluca Turcan / Sorin Cîmpeanu
Energie – Virgil Popescu
Agricultură – Emil Dumitru / Adrian Pintea
Muncă – Violeta Alexandru
Cultură – Bogdan Gheorghiu
La ministerele ce revin USR-PLUS, lucrurile par în mare parte lămurite.
Stelian Ion ar putea prelua Justiția.
Dan Barna și Cristian Ghinea sunt în cărți pentru Fonduri Europene.
Cătălin Drulă e favorit la Transporturi.
Vlad Voiculescu poate prelua Sănătatea.
Claudiu Năsui e vehiculat pentru Economie.
Cseke Attila este propus de UDMR la Ministerul Dezvoltării, iar Tanczos Barna – la Mediu, Ape și Păduri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Negocierea funcțiilor între PNL și USR-PLUS pare să fi ajuns aproape de final, scrie G4Media, care citează surse din cele două partide. Conform înțelegerii de vineri, liberalii au primit ce au vrut – șefia Guvernului și a Camerei Deputaților –, dar au fost siliți să cedeze mai multe portofolii ministeriale decât ar fi dorit către USR-PLUS, care primește și șefia Senatului.
În cele din urmă, scrie G4Media, s-a convenit pentru următoarea formulă: Florin Cîțu va fi propunerea coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR pentru postul de premier. Ludovic Orban va fi susținut pentru președinția Camerei Deputaților, așa cum și-a dorit. Anca Dragu, de la USR-PLUS, va fi susținută pentru președinția Senatului.
Pentru a primi pozițiile de premier și de șef al deputaților, PNL a acceptat ca USR-PLUS să ia un număr de ministere aproape egal cu al liberalilor. În final, PNL ar urma să aibă 8 portofolii, USR-PLUS – 7, iar UDMR – 3.
Conform surselor Europa Liberă, Dan Barna și Kelemen Hunor – șefii USR-PLUS și UDMR – vor fi vicepremieri în Guvernul Cîțu. În plus, Barna va primi și o funcție executivă concretă – cea de ministru al Dezvoltării, portofoliu pe care liberalii și l-ar fi dorit foarte mult.
La Ministerul Finanțelor, USR-PLUS insistă să fie pus Claudiu Năsui. Mai mulți lideri ai PNL nu agreează atâtea compromisuri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ludovic Orban (președintele PNL), Dan Barna (președintele USL), Dragoș Tudorache (vicepreședinte PLUS) și Kelemen Hunor (președintele UDMR) s-au întâlnit joi, în jurul orei 13.00, pentru o nouă rundă de negocieri. La un moment dat, ei au ieșit joi la o declarație de presă comună.
Pentru prima dată după câteva zile de blocaj, lucrurile par să se dezghețe. Cei patru lideri și-au arătat determinarea de a finaliza cu succes negocierile, astfel încât până la finalul anului să fie instalat un nou guvern.
Ulterior, după ce a ajuns la sediul PNL, Ludovic Orban a spus că astăzi, la ora 17.00, se vor relua negocierile pe programul de guvernare, iar mâine, de la 9.00, se va discuta în continuare pe grila politică.
Principalele declarații
Ludovic Orban (PNL): ”Am decis să continuăm discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare care să ducă la învestirea unui guvern. Vom comunica împreună rezultatul în ecoluția discuțiilor, pe măsură ce se ajunge la înțelegeri pe anumite teme. Toate variantele sunt pe masă”.
Dan Barna (USR): ”În întâlnirea de azi fiecare parte și-a exprimat o anumită flexibilitate. Suntem dispuși să găsim o soluție care să ducă la o soluție stabilă. Astăzi, de la ora 17.00, colegii noștri vor începe să lucreze pe programul de guvernare. Mâine continuăm discuția pe partea politcă. Fiecare dintre partide și-a exprimat mandatul, suntem din nou la masa negocierilor”.
Dragoș Tudorache (PLUS): Suntem deciși să lucrăm în această formulă. Aceasta este coaliția în care cu toții investim în aceste zile și suntem convinși că vom reuși.
Kelemen Hunor (UDMR): ”Vom continua aceste discuții, pentru că singura soluție bună pentru România este această majoritate formată din PNL, USR-PLUS și UDMR. Toate soluțiile rămân pe masă, din punct de vedere politic. Până la finalizarea negocierilor vom găsi o echilibrare până la finalizarea negocierilor, pe toate palierele – Parlament, Guvern… Sunt convins că până la sfârșitul anului vom avea un guvern funcțional. Vom găsi cea mai bună soluție pentru România.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dintre partidele care au reușit să intre în Parlament la alegerile din 6 decembrie, cei mai mulți simpatizanți cu maximum 8 clase absolvite se regăsesc, în această ordine, la PSD – 37,3% și AUR – 22%, relevă o analiză realizată de institutul Avangarde, care a realizat exit-poll-ul, citată de Europa Liberă.
Potrivit aceluiași studiu, cei mai mulți alegători cu studii superioare se regăsesc în electoratul USR-PLUS – 54,8% din totalul simpatizanților acestui partid prezenți la urne. Pe locul doi, la acest capitol, vine PNL – cu 29,6%.
Profilul educațional al votanților, conform studiului Avangarde
PSD
Cu maximum 8 clase absolvite – 37,3%;
Liceul sau școli postliceale – 46,7%;
Facultate – 16%.
PNL
Maximum 8 clase absolvite – 19,4%;
Liceul sau școli postliceale – 51%;
Facultate – 29,6%.
USR-PLUS
Maximum 8 clase absolvite – 6,7%;
Liceul sau școli postliceale – 38,5%;
Facultate – 54,8%.
AUR
Maximum 8 clase absolvite – 22%;
Liceul sau școli postliceale – 55,4%;
Facultate – 22,6%.
Profilul votanților UDMR nu este dat publicității.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Matematic vorbind, PSD este partidul cel mai câștigat din numărul uriaș de mandate redistribuite în Parlament, după ce partide, alianțe și independenți însumând circa 17% din voturi au ratat pragul de 5% și au rămas pe dinafară. Social-democrații câștigă peste 4,5% la Camera Deputaților și peste 5,2% la Senat. PNL câștigă 3,1% la Camera Deputaților și aproape 4,6% la Senat.
În urma reconfigurării Parlamentului prin distribuirea mandatelor, coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR are o majoritate fragilă la Camera Deputaților (51,37%) și una ceva mai confortabilă la Senat (55,15%). La deputați, lucrurile ar putea arăta ceva mai bine dacă ar intra în calcul și minoritățile (majoritatea ar crește la 56,53%). Cutuma spune că deputații care reprezintă minoritățile naționale altele decât cea maghiară votează cu coaliția majoritară. Dar aceasta nu este o lege scrisă, de aceea lucrurile trebuie privite cu circumspecție.
În Camera Deputaților, partida pro-europeană are o majoritate fragilă, de 51,37%. Aceasta ar putea crește până la 56,53% cu ajutorul minorităților
În total, coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR va avea la Camera Deputaților 169 de parlamentari din totalul de 329, adică o majoritate de 51,37%. Dacă i se alătură și minoritățile, se ajunge la 56,53%. Oricum am întoarce-o, rămâne o majoritate foarte fragilă. Cei 169 de deputați care vor susține partida europeană provin de la PNL – 93, USR-PLUS – 55 și UDMR – 21.
Partida promoscovită, antieuropeană și populistă are, în final, 143 de deputați: 110 de la PSD și 33 de la AUR.
Iată scorul final al fiecărui partid, după redistribuire, și rezultatele obținute inițial prin vot.
Camera Deputaților – 329 de membri
Partid …….. Număr final de mandate (%) – Scor inițial (%)
PSD ……….. 110 (33,43%) – 28,90%
PNL …………. 93 (28,27%) – 25,19%
USR-PLUS … 55 (16,72%) – 15,37%
AUR ………… 33 (10,03%) – 9,08%
UDMR ……… 21 (6,38%) – 5,47%
Minorități … 17 (5,17%)
Coaliția pro-europeană va avea în Senat o majoritate de 55,15%, adică 75 de mandate din totalul de 136
La Senat, coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR va avea 75 de mandate din totalul de 136, adică o majoritate de 55,15%.
În camera superioară a Parlamentului nu există reprezentanți din oficiu ai minorităților naționale altele decât cea maghiară, astfel că aici se reflectă mai apropiat de realitate rezultatul de la urne.
Noul Guvern al României ar urma să se restrângă la 16 ministere: 8 preluate de PNL, 5 de USR-PLUS și 3 de UDMR, dezvăluie jurnalistul Sebastian Zachmann în Adevărul, citând surse politice apropiate negociatorilor. Între portofoliile vizate de liberali s-ar afla Sănătatea, Finanțele, Economia, Justiția, Internele, Dezvoltarea Regională, Internele și Externele. USR-PLUS ar urmări Educația, Mediul, Fondurile Europene și Energia. UDMR ar putea primi Cultura, conform aceleiași surse.
Exact ca și în 2016, partidele de dreapta s-au arătat surprinse de înfrângerea în alegerile parlamentare. După ce, tot anul, PSD fusese cotat în sondaje la 21-25%, când a venit momentul adevărului a reușit să câștige detașat scrutinul din 6 decembrie, cu 30%. PNL a luat abia 25%, deși tot anul fusese evaluat în sondaje la 30-41%. USR-PLUS, care se aștepta să ia 23%, a obținut la urne doar 15%. PMP și Pro România n-au trecut pragul electoral, în schimb în Parlament a intrat, în mod șocant, formațiunea AUR, un partid pseudonaționalist, populist și manevrat de Moscova. Această grupare a primit aproape 9% din voturi. Al cincilea partid care va face parte din Parlament este UDMR, care a luat puțin peste 6%.
Președintele Klaus Iohannis manevrează într-o situație complicată: PSD a câștigat clar alegerile, dar nu poate face Guvernul. Coaliția partidelor pro-europene are, în schimb, o majoritate fragilă
Toate acestea s-au produs pe fondul unui absenteism copleșitor. Doar 31,84% din cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cum PSD – partid cu electorat foarte disciplinat – este favorizat atunci când se înregistrează o prezență scăzută la vot, social-democrații s-au trezit învingători în mod nesperat. Electoratul de dreapta, majoritar dar mai pretențios, nu a fost mobilizat de PNL și USR-PLUS, care în ultimele luni s-au războit între ele, considerând că PSD-ul este “mort”. Rezultatul a fost dezastrul din 6 decembrie.
În această conjunctură, președintele Klaus Iohannis trebuie să manevreze într-o situație complicată. Cutuma cere ca el să desemneze candidat la postul de premier un reprezentant al partidului care a câștigat alegerile, adică PSD. Dar legea nu-l obligă la acest lucru atât timp cât din consultări reiese clar că învingătorii din alegeri nu vor putea strânge și o majoritate parlamentară. PSD și AUR au împreună doar 39%, în timp ce PNL, USR-PLUS și UDMR au, la un loc, 46%. Prin redistribuirea celor circa 15% care fuseseră câștigate de partide rămase sub pragul electoral, cele trei partide pro-europene se vor duce spre 53%, iar celelalte două formațiuni, anti-occidentale și populiste, rămân cu 47%.
Ilie Bolojan, generalul Nicolae Ciucă și Eduard Hellvig – favoriți la postul de premier
Pentru a putea forma un guvern de dreapta care să mențină România pe direcția euroatlantică, Iohannis a renunțat la premierul Ludovic Orban, căruia i-a reproșat rezultatul foarte slab al PNL în alegeri. Noul guvern se va face în jurul unui premier propus tot de liberali, dar care să nu poarte în cârcă povara situației din pandemie.
Printre candidați se numără Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, recomandat de performanțele foarte bune ca administrator al Oradei, generalul Nicolae Ciucă, ministru al Apărării recomandat de relația apropiată cu Iohannis, și șeful SRI, Eduard Hellvig, de asemenea un apropiat al președintelui.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Recital naționalist-scârbos al lui Victor Viorel Ponta, președintele Pro România, la dezbaterea electorală de miercuri seara, de la Digi 24. Fostul premier PSD din 2012-2015 a derapat într-un discurs cu accente naționaliste și antieuropene. Un Dragnea 2!
Ponta a dat vina pe străinătate – în principal, pe Europa – pentru că nu avem nicio autostradă care sp lege Ardealul de celelalte regiuni istorice ale României.
„Eu cred că undeva în afara României s-a decis ca România europeană să se termine la Carpați și orice proiect prin care vrei să unești Bucureștiul de Ardeal să fie stopat”, a spus Ponta, apăsând pedala naționalismului și pe cea a conspiraționismului.
Afirmația lui Ponta e cu atât mai mizerabilă, cu cât autostrada Pitești – Sibiu (prima care va lega Ardealul de sudul țării) se construiește acum cu bani europeni. Miliarde de euro pentru dezvoltarea României, dați de Uniunea Europeană, dar pe care Ponta, Dragnea și alți politicieni ca ei au refuzat să-i folosească în ultimul deceniu. Guvernul Orban a băgat viteză în proiectul acesteu autostrăzi, dovadă că se poate, iar Europa chiar plătește banii pe care ni i-a promis!
„Poate că la un moment dat o să fim lăsați să legăm Moldova, București, Oltenia de Ardeal”
În dezbaterea de miercuri seara, mai întâi, Alexandru Rafila (PSD) l-a întrebat pe Victor Ponta (Pro România) de ce crede că România nu a putut să facă tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov, în condițiile în care în 2016 condiționa propria sa candidatură la alegerile parlamentare de realizarea acestui tronson.
V. V. Ponta:„O întrebare foarte dureroasă, pentru că și au am crezut mult timp: domnule, nu a putut să facă Boc, o să vin eu și o să fac. N-am făcut nici eu. Am plecat eu, zic: las’, că vine Dacian Cioloș și face. N-a făcut nici Cioloș, o să vină Dragnea, cu Grindeanu, Tudose… N-au făcut. O să vină Orban. Eu cred – aici nu vreau să vorbesc cu păcat – eu cred că undeva în afara României s-a decis ca România europeană să se termine la Carpați și orice proiect prin care vrei să unești Bucureștiul de Ardeal să fie stopat. Altfel nu-mi explic de ce, atunci când am terminat de negociat și de semnat contractul cu trei firme europene (Vinci, Strabag și Aktor), domnul Băsescu imediat mi-a făcut plângere penală la DNA. Evident că nu a ieșit nimic din acea plângere, decât s-a stopat contractul. Poate că la un moment dat o să fim lăsați să legăm Moldova, București, Oltenia de Ardeal. Deocamdată, n-am reușit niciunul dintre cei care am fost”.
S-a umflat naționalismul scârbos în mitoman
„Decizii impuse de Bruxelles peste capul României”
Ulterior, Victor Ponta i-a adresa o întrebare senatorului Tanczos Barna (UDMR): „În 2013, UDMR mi-a pus o condiție pentru alianța de guvernare, pe care am respins-o, și anume susținerea acelei inițiative «Minority SafePack». În 2013, cu Guvernul României, a fost respinsă. În 2017 a revenit această inițiativă, care spune așa: Uniunea Europeană poate să intervină peste capul statelor membre la impunerea unor drepturi speciale pentru drepturile minorităților naționale. Vreau să întreb UDMR dacă veți cere același lucru pentru intrarea la guvernare după 6 decembrie: susținerea acestei inițiative peste capul României”.
Senatorul Tanczos Barna l-a înghesuit cu un răspuns aplicat: „Nu mai este cazul, pentru că dvs. ați pierdut procesul la Curtea de Justiție Europeană. Sunteți singurul prim-ministru care a susținut un asemenea demers, ați pierdut procesul în instanță, după care România a mai fost târâtă încă o dată într-un proces demarat atunci de Comisia Europeană, proces pierdut și acela. Astăzi, această inițiativă de susținere a minorităților, inițiativă cetățenască, cu peste un milion de semnături, este pe masa Parlamentului European și nu se mai pune problema dacă noi punem ca o condiție de intrare la guvernare, ci este o problemă de justiție europeană, de legislație europeană. Iar în cazul în care Parlamentul European va susține acest demers – și așa cum se vede în momentul de față, din susținerea 100% a Bundestagului, exprimată săptămâna aceasta sau săptămâna trecută, această inițiativă are toate șansele să treacă -, nu se va mai pune problema dacă UDMR sau PSD sau PNL vor sau nu vor această legislație. Ea se va stabili la nivel european, va veni în sprijinul tuturor minorităților din Europa, va avea niște obligații clare pentru statele membre în a-i respecta pe cetățenii aparținând minorităților naționale, în a-i susține în păstrarea identității lor lingvstice și culturale. Prin urmare, e o întrebare… e o întrebare proastă? Nu știu”.
A urmat un dialog în care președintele Pro România s-a cufundat în penibil.
Victor Ponta: E foarte bună, pentru că vreau să-i zic d-lui Sighiartău (PNL) ce zice inițiativa, inclusiv la fonduri europene: prevederile cu caracter general trebuie modificate, astfel încât obiectivele să cuprindă protecția minorităților naționale și promovarea diversității. Vreau să vă rog un lucru: să nu le acceptați această cerere. Eu n-am acceptat și am făcut bine. Sunt contra!
Tanczos Barna: Nu este cererea UDMR, nu se mai discută la nivelul UDMR, se discută la nivel european! (…) Ați avut o atitudine absolut neuropeană…
Victor Ponta: Da, românească, aveți dreptate! Românească! Pro-românească!
Tanczos Barna: Ați avut o atitudine neeuropeană, ați pierdut procesul. Europa înseamnă altceva decât gândiți dvs. despre minoritățile naționale. Europa înseamnă inclusiv autonomie culturală, inclusiv autonomie teritorială, înseamnă o altă atitudine față de drepturile omului.
Victor Ponta: Da! Eu sunt pro-România, nu sunt pro-Ungaria, dacă PNL v-a promis…
Tanczos Barna: România nu înseamnă doar Victor Ponta. Înseamnă și minorități naționale.
Victor Ponta: De acord, dar nu impuse de la Bruxelles peste capul României. Nu cred că PNL, care e partid național, va trăda România în felul ăsta. Sper!
Tanczos Barna: În niciun caz, a respecta drepturile minorităților nu înseamnă trădare!
Victor Ponta: Pe bune, ce probleme aveți dvs. în România?
Tanczos Barna: Pe bune, am impresia că Europa gândește altfel decât dvs.
Victor Ponta: Eu gândesc românește. Eu gândesc Pro România, aici aveți dreptate.
Tanczos Barna: Nu toată lumea în România gândește ca dvs. Norocul nostru!
Victor Ponta: Norocul nostru că nu toată România gândește ca UDMR. Eu zic că suntem 95% români, unii mai trădători.
Tanczos Barna: Dl Ponta a avut o atitudine împotriva minorităților naționale nu numai din România, ci din întreaga Europă, minorități naționale care au semnat această inițitaivă cetățenească, peste un milion de semnături, pentru a soluționa la nivel european problema minorităților naționale din Europa, nu din România! Atitudinea dânsului, care s-a îndreptat împotriva noastră, a minorității maghiare, se răsfrânge asupra tuturor minorităților naționale.
Forțe anti-România vor ca „firmele românești să dea faliment, ca să le cumpere cei din străinătate”
Ulterior, în minutul final al dezbaterii, în care fiecare participant a fost rugat să-și transmită mesajul, Victor Ponta a atins din nou ideea că cineva vrea răul României.
V. V. Ponta:„În 2015, România era în direcția cea bună, poate că devenise prea puternică. După aceea, știți, «a trebuit să moară oameni» ca să plec eu, să vină dl. Cioloș. Acum suntem din nou într-o criză și-mi doresc foarte tare ca până în 2024 să trecem toți peste criză. Să nu-i lăsăm pe cei care sunt anti-România, care vor ca firmele românești să dea faliment ca să le cumpere cei din străinătate, care vor ca românii să rămână săraci, ca să fim în continuare angajați pe doi bani în Franța sau în Italia sau aici, la supermarketuri, să lucrezi la casă ore în șir și să fii tratat ca un obiect. Cred că pot să conduc România să ieșim încă o dată din criză, alături de cei din Pro România, alături de toate partidele care sunt pro-România, deci clar nu alături de UDMR. După discuția din seara asta, m-am lămurit. Cred că România are potențialul de a ieși din această criză cum a ieșit după 2012: mai puternică, cu oameni mai înstăriți, care nu mai au problema zilei de mâine”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
