Austria înăsprește din nou condițiile de intrare în țară pentru români. La nici 3 zile după ce anunțase că toți cei care vin din România intră automat în carantină timp de 14 zile, guvernul de la Viena a impus măsuri suplimentare.
Ministerul Afacerilor Externe de la București anunță că, pentru a intra în Austria, românii trebuie să prezinte un test coronavirus negativ și dovada că au asigurată cazarea.
Poliția de frontieră din Austria – împuternicită de guvern să poată solicita, discreționar, o sumedenie de documente, inclusiv diplomele de studii!
În cazul în care călătorii au doar dovada cazării, dar nu și testul pentru coronavirus, vor intra în izolare 14 zile – pentru un turist, asta echivalează cu ratarea vacanței.
Scapă de măsurile de mai sus cei care tranzitează fără oprire teritoriul austriac spre alte state și șoferii camioanelor de marfă.
Partea proastă e că, potrivit MAE, poliția de frontieră austriacă a fost împuternicită să poată solicita oricui documente care să justifice intrarea în țară, inclusiv adeverința de tratament medical imperios necesar sau documente care să ateste studiile.
Probabil că astfel de cazuri vor fi rare, dar precizarea vine ca o dovadă suplimentară a posturii ingrate în care ne-am pus singuri ignorând, în ultimele săptămâni, normele de protecție. Plătim astfel nota inconștienței unei părți a populației și a naivității alteia, care a crezut campaniile de dezinformare și manipulare susținute de propaganda rusă, PSD și conspiraționiști.
Potrivit datelor oficiale, România a avut, joi și vineri, 614 și, respectiv, 592 de noi cazuri de infectare cu coronavirus. Austria a avut, în aceleași zile, 102 și, respectiv, 94.
Pentru cetățenii români intrați la ananghie, MAE pune la dispoziție două numere de telefon de la Ambasadă, unde pot solicita asistență consulară: 0043-1-503.24.65 şi 0043-1-505.23.81.
Precizările MAE date publicității vineri seara despre intrarea românilor în Austria:
”Aşa cum am informat anterior, accesul persoanelor provenind din România cu destinaţia Republica Austria este posibil numai dacă acestea deţin un test biologic molecular SARS-COV-2 (PCR, RT), nu mai vechi de 4 zile de la data emiterii, tradus în limba germană sau engleză. Pentru persoanele care nu deţin un astfel de test se aplică măsura autoizolării pentru o perioadă de 14 zile la domiciliu sau într-o unitate de cazare, pentru care trebuie prezentată dovada rezervării. În situaţia în care persoanele călătorind din Romania nu pot prezenta la intrarea în Austria un test Covid-19 şi dovada cazării, le va fi interzisă intrarea pe teritoriul austriac”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O năvală barbară a turiștilor lipsiți de orice urmă de civilizație a copleșit autoritățile care încearcă să protejeze rezervațiile naturale din România, fie ele montane sau de la mare. Scăpați ca din cușcă după o primăvară cu restricții, mii de oameni se revarsă mai ales în weekenduri către destinații până mai ieri ceva mai izolate.
Cum stațiunile tradiționale sunt deja pline până la refuz, foarte mulți își imaginează că pot petrece vacanța în destinații “exotice”, unde riscul infectării cu coronavirus este mai scăzut. Numai că numărul celor care gândesc astfel este foarte mare, iar rezervațiile naturale sunt, pur și simplu, sub un asediu al neamurilor proaste.
Barbarii distrug plante rare protejate de lege, urcă până în creierii munților și coboară până pe nisipul plajelor cu mașinile și rulotele, distrug cabanele, merg cu ATV-urile și motocicletele pe poteci și pe creste de munte și prin Delta Dunării, lasă în urmă o mizerie de nedescris, fără să le pese de nimic.
Apeluri disperate către turiști, să înceteze distrugerea locurilor unde dau năvală
Măști de protecție, confecționate din materiale nebiodegradabile, aruncate pe poteci de munte. FOTO: Salvamont Câmpulung Muscel
În ultimele zile din iunie, pe paginile de Facebook aparținând de unități Salvamont și de Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării s-au făcut apeluri disperate la turiști, să se comporte cât de cât civilizat, și s-au dat exemple concrete.
Cei de la Salvamont Argeș au preluat un cadru al fotografului Sorin Lazăr, care a postat pe contul său de Facebook persoane cărând în pungi sau la subraț cantități mari de bujori de munte. Planta este, asemenea florii de colț, specie protejată de lege, dar nimănui nu pare să-i pese, iar autoritățile care ar trebui să aplice amenzile usturătoare lipsesc cu desăvârșire.
O femeie, surprinsă cărând la subraț un snop de bujori de munte, smulși cu rădăcină cu tot
Fotograful Sorin Lazăr a postat pe contul său de Facebook mai multe poze cu turiști distrugând bujori de munte. Această femeie a smuls tufele cu tot cu rădăcini. Salvamontiștii din Argeș au preluat poza și au explicat că plantelor rupte de această individă le-au trebuit 30 de ani ca să crească până la acele dimensiuni, iar actul de vandalism este inutil: planta se ofilește imediat după ce e ruptă și nu poate fi replantată nici în ghiveci, nici în curte
Salvamontiștii au scris duminică, sub poza unei femei care căra bujori de munte smulși cu rădăcină cu tot: „Reamintim trogloditilor ca bujorul de munte e specie protejata si se iau amenzi grase la buget. In plus, NU se poate rasadi. Tufele distruse de bipedul din imagine au cel putin 30 de ani si se vor usca imediat… In ciuda legendelor, ceaiul de bujor nu mai scoala nimic, in plus, planta fiind hepato-toxica“.
Vandalii au smuls de pe pereții refugiilor hărțile cu Munții Făgăraș și au lăsat în urmă gunoaie peste tot
Salvamontiștii din Câmpulung Muscel au găsit refugiile vandalizate, iar hărțile cu Munții Iezer-Păpușa smulse din pereți. A fost nevoie să fie lipite altele în loc
Pe pagina de Facebook a Salvamont Câmpulung Muscela fost pus, luni seara, un mesaj către vizitatori: „Facem încă odată apel la turiști pentru a menține curățenia in refugii iar daca hărțile mari nu sunt pe placul lor ar fi bine sa sa nu le mai smulgă de pe pereți!“.
Sunt publicate, alături de acest îndemn, poze la fel de scandaloase ca și cele cu turiștii care distrugeau bujorii de munte. Mizerie în cabane și refugii, cutii de bere și de plastic ascunse în vatra sobelor, hărți ale Munților Făgăraș smulse din pereți. În alte poze sunt surprinse măști de protecție aruncate pe poteci.
„Plajele sălbatice de la Vadu, Corbu și Capul Midia au fost luate cu asalt de către turiști. Sute au călcat cu mașinile și rulotele vegetația existentă în habitatele de interes comunitar și au campat pe plajă“
Administrația Rezervației Biosfera Deltei Dunării a postat luni imagini de pe plajele sălbatice de la Vadu și Corbu, unde în weekend au dat buzna peste 10.000 de oameni, cu peste 3.500 de mașini și rulote, distrugând mediul înconjurător. S-a parcat și campat peste tot, peste vegetație și pe plajă, fără să-i pese cuiva că este într-o arie protejată din Biosfera Deltei Dunării – zonă cu floră și faună unice în lume.
Invazia turiștilor în ultimul weekend, pe plajele sălbatice de la Vadu și Corbu, din Rezervația Biosfera Delta Dunării. S-a campat peste tot, pe plajă și peste vegetație, iar în urmă au rămas munți de gunoaie
Mesajul publicat luni de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării: „Weekend pe plajele sălbatice din Rezervația Biosferei Delta Dunării!
În acest weekend plajele sălbatice de la Vadu, Corbu și Capul Midia, din perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, au fost luate cu asalt de către turiști. Astfel, pe plaja Vadu au fost estimați în fiecare zi din weekend peste 8000 de turiști cu 3000 de mașini, pe plaja Corbu, 1700 de turiști și 480 mașini, iar pe plaja Midia 320 de turiști și 150 mașini. Din păcate, mulți dintre aceștia nu au respectat regulile de acces într-o arie protejată, astfel, sute de turiști au călcat cu mașinile și rulotele vegetația existentă în habitatele de interes comunitar și au campat pe plajă. Pentru aceste fapte, inspectorii ecologi au dat avertismente și au aplicat amenzi. Reamintim că zonele costiere naturale Vadu și Corbu fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării și au statut de “Site Natura 2000” incluzând habitate specifice și specii de interes conservativ deosebit de valoroase la nivel european și mondial. Pentru protejarea acestor zone pe termen lung vizitatorii trebuie să înțeleagă că este nevoie de un comportament responsabil față de natură, respectând regulile de vizitare“.
ATV-uri închiriate și folosite ilegal în Deltă, munți de gunoaie strânse după ce valul turiștilor a părăsit plajele
Tot luni seară, pe aceeași pagină a Administrației Rezervației Biosfera Deltei Dunării s-au publicat imaginii cu ATV-uri pe care o firmă le închiria, pentru a fi folosite ilegal în Delta Dunării.
Marți la prânz, după două zile de muncă în urma valului de mitocani care a răvășit în weekend rezervația, au fost publicate și pozele cu munții de gunoaie strânși de pe plaje. Imaginile sunt șocante.
Munți de deșeuri strânși de autorități, timp de două zile, după turiștii care au dat năvală, în weekend, în Rezervația Biosferei Delta Dunării, pe plajele protejate de la Corbu și Vadu
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A fost primul an în care la catedrala Notre-Dame din Paris nu s-a ținut slujba de Crăciun. Catedrala a fost distrusă de un incendiu izbcnit în data de 15 aprilie 2019. Imaginile cu simbolul creștinismului în flăcări au fost urmărite în direct pe tot globul.
Emoția a creat o solidaritate la nivel global, iar din donații s-a strâns peste un miliard de euro, bani folosiți pentru restaurarea catedralei. Lucrările merg în ritm alert, iar anul viitor, primii turiști vor putea vizita din nou Notre-Dame.
Lucrările de consolidare a catedralei Notre-Dame din Paris se concentrează în prezent pe o prioritate absolută – pregătirile pentru demontarea schelei imense instalate înainte de incendiu, care prezintă un potenţial pericol pentru clădire, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.
VIDEO. Cum se restaurează catedrala Notre-Dame din Paris?
O macara uriaşă, de 75 de metri înălţime, capabilă să ridice până la opt tone, a fost instalată la jumătatea lunii decembrie pe latura sudică, paralelă cu Sena. Macaraua, care a fost mai întâi fixată în sol, va permite coborârea, pe rând, a bucăţilor din această schelă, sudate între ele.
Un post de transformare, indispensabil pentru alimentarea permanentă cu energie electrică a instalaţiilor, a fost transportat la faţa locului cu o barjă.
Schela este înconjurată cu o centură de grinzi metalice, realizată în proporţie de două treimi. Mai rămâne centura de la nivelul superior. Aceasta va fi realizată în ianuarie, cu ajutorul macaralei.
În paralel, o a doua schelă uşoară este ridicată de o parte şi de alta a celei vechi. Această structură este mai înaltă şi, din grinzile echipate cu şine, tehnicienii echipaţi cu corzi, numiţi ”veveriţe”, vor coborî în schelă pentru a tăia şi demonta piesele. Dezmembrarea, care va dura câteva luni, ar trebui să înceapă în februarie însă, pentru ca lucrările să avanseze, este nevoie ca vremea să rămână uscată şi să nu fie foarte frig, notează AFP. Spaţiul din faţa catedralei urmează să fie redeschis treptat accesului turiştilor, începând de la sfârşitul lunii ianuarie.
Interiorul catedralei a fost golit cu ajutorul roboţilor. Elementele au fost triate, inventariate şi depozitate în corturi amplasate în curtea anterioară.
Rămâne, însă, o mulţime de moloz în zona bolţilor. Acesta va fi aspirat cu dispozitive speciale de tehnicienii echipaţi cu corzi.
Spaţiile rezervate corului au fost protejate cu un acoperiş temporar şi vor fi demontate, pentru a fi curăţate, apoi vor fi reasamblate.
Orga mare, rămasă în mod miraculos intactă în timpul incendiului, trebuie curăţată, tub cu tub, pentru îndepărtarea prafului de plumb.
Se efectuează teste pentru decontaminarea celor douăzeci şi şase de capele ale catedralei, notează AFP. În acest sens, a fost testată o primă metodă, ce pare a fi cea potrivită.
Când naosul va fi redeschis, un zid temporar va fi ridicat în faţa transepturilor.
În clopotniţa nordică, ce a fost afectată de flăcări, cele opt clopote vor trebui coborâte şi vor fi reasamblate ulterior.
Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului a fost cuprinsă de flăcări, la 15 aprilie 2019, într-un incendiu puternic. Flăcările au năvălit prin acoperişul catedralei, celebru monument parizian, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei, şi au cuprins rapid turla octogonală în formă de săgeată, care s-a prăbuşit, urmată de întregul acoperiş. La momentul izbucnirii incendiului, catedrala se afla în curs de renovare, pe anumite părţi ale sale fiind ridicate schele. De asemenea, cele 16 statui din bronz de pe fleşa (acoperişul) catedralei fuseseră demontate pentru a fi restaurate.
Catedrala Notre-Dame din Paris, monument al arhitecturii gotice timpurii din Franţa, se află pe Ile de la Cite, insulă situată pe Sena, în inima Parisului, considerată leagănul antic al capitalei franceze. A fost construită în secolul al XII-lea, pe locul unui alt lăcaş de cult, respectiv Catedrala Saint-Étienne.
Catedrala Notre-Dame a găzduit, de-a lungul timpului, o serie de evenimente din istoria Franţei. Printre acestea se numără încoronarea lui Henric al VI-lea al Angliei ca rege al Franţei, în anul 1431, în timpul Războiului de 100 de ani, şi pe cea a împăratului Napoleon, în 1804.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
