ziaristii.com

Etichetă: turcia

  • Sub amenințarea Turciei, Grecia își mărește de 5 ori cheltuielile cu înarmarea! Chiar și așa, grecii alocă de 4 ori mai puțin Apărării decât dictatorul Erdogan

    Ambițiile expansioniste și agresivitatea regimului Erdogan au declanșat în Europa de Sud-Est și în Orientul Apropiat o cursă a înarmărilor fără precedent în ultimii 80 de ani. Pusă sub presiune de Turcia, care violează tratatele internaționale și spațiul maritim elen, Grecia a luat măsura istorică de a-și mări, în 2021, de 5 ori cheltuielile de achiziția de armament.

    Chiar și așa, grecii sunt mult în urma Turciei, principala forță militară din regiune, care deja a agresat militar, direct sau indirect, cei mai mulți dintre vecinii săi: Siria, Irak, Armenia, Libia, Grecia. Reapariția ambițiilor imperialiste otomane sub dictatorul Erdogan pune presiune pe vecini, care caută deopotrivă să își întărească armatele și să obțină sprijinul unor aliați externi. Siria, Armenia și Libia au apelat la Rusia, Grecia mizează pe ajutorul puterilor din Vestul Europei.

    Publicația ekathimerini.com a anunțat că Guvernul de la Atena a majorat suma destinată achiziției de armament la 2,5 miliarde de euro în 2021, față de 500 de milioane de euro în 2020.

    Șansele ca proiectul de buget să treacă de Parlament sunt maxime atât din cauza conjuncturii externe (Turcia lansează permanent provocări în apele teritoriale grecești, unde trimite nave de foraj pentru a prospecta după zăcăminte de gaze), cât și pentru că premierul Kyriakos Mitsotakis are majoritatea în legislativ.

    Grecia intenționează să cumpere urgent 18 avioane de luptă franceze Rafale. Contractul se va semna săptămâna viitoare, la Atena. Franța este un aliat important al Greciei, intrând deja în coliziune cu Turcia de mai multe ori chiar în Mediterana de Est, unde există nave militare franceze.

    Grecii mai vor să cumpere 4 noi fregate, muniții și alte echipamente.

    Distanța până la cheltuielile cu armamentul ale Turciei este însă, deocamdată, foarte mare. Armata turcă este a doua ce mai mare din NATO (după SUA), ca dimensiuni. Bugetul turc al apărării a crescut cu 65% în ultimul deceniu, iar Turcia se numără între primele 15 țări ale lumii la cheltuielile militare, raportat la rata de creștere a bugetului.

    În 2019, Turcia a cheltuit cu armata suma de 19 miliarde de dolari (circa 16,68 miliarde de euro), sumă în creștere cu 24% față de 2018.

    Prin comparație, Grecia a alocat apărării, în 2019, suma de 4,83 miliarde de dolari (4,24 miliarde de euro).

    Pentru a ne face o idee despre dimensiunea acestor cheltuieli, în 2019 SUA a fost pe primul loc în lume la cheltuieli cu armata – 649 de miliarde de dolari. Pe locul doi a fost China – 250 de miliarde de dolari.

    România a alocat armatei, în 2019, suma de 4,22 miliarde euro.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Erdogan a trimis armata turcă în Azerbaidjan, să atace Nagorno-Karabah, acuză Armenia. Avioane turcești F-16 și drone bombardează populația cu muniții interzise

    Dictatorul turc Recep Tayyip Erdogan și-a trimis armatele în Azerbaidjan, de unde avioanele F-16 și dronele Bayraktar atacă și bombardează cu muniție interzisă aglomerările urbane, spitale și chiar grădinițe din enclava Nagorno-Karabah, acuză președintele Armeniei, Armen Sarkissian. În conflictul armat izbucnit în septembrie, Turcia și Rusia se înfruntă indirect prin susținerea celor două țări aflate în conflict. Armenia e sprijinită de ruși, în timp ce Azerbaidjan are în spate Turcia tot mai agresivă.

    Azerii, care în ultimii 20 de ani au traversat o perioadă de prosperitate prin exploatarea resurselor de petrol, s-au înarmat puternic și, în octombrie, au pornit o ofensivă armată totală împotriva armenilor din enclava Nagorno-Karabah. S-au raportat masacre și crime de război comise de azeri, care au obținut importante câștiguri teritoriale. În pofida intervenției Occidentului și a ONU, Azerbaidjanul susținut de Turcia și-a continuat ofensiva, încălcând cele câteva acorduri de încetare a focului.

    Președintele armean Sarkissian le-a trimis liderilor mondiali o scrisoare în care anunță că situația este disperată și că în Nagorno-Karabah se execută, de către turci și azeri, o purificare etnică sângeroasă. Erdogan reia astfel politica Imperiului Otoman, care în timpul Primului Război Mondial a comis un genocid, circa 1,5 milioane de armeni fiind uciși sistematic și organizat de autoritățile turce în cel mai mare masacru cunoscut până atunci în istorie.

    Scrisoarea lui Sarkissian către liderii celor mai importante state ale lumii

    “După ce a respins orice încercare de soluționare pașnică timp de treizeci de ani, Azerbaidjanul, care primește acum sprijin militar și politic din partea Turciei, atacă din nou iubita patrie a Armeniei. Poziția Azerbaidjanului este, într-un anumit sens, o continuare a politicii cu care s-au confruntat armenii de când Imperiul Otoman a organizat genocidul armean în urmă cu aproximativ 105 ani. Aproximativ 1,5 milioane de etnici armeni au fost uciși sau exilați și persecutați în acest timp.

    Astăzi, nu numai generalii, ofițerii și experții militari turci operează pe partea azeră,  dar și avioanele de luptă turcești F-16 și infamele drone Bayraktar sunt implicate în Azerbaidjan. În fiecare zi, aceste mașini mortale bombardează Nagorno-Karabah, chiar și teritoriul armean.

    Mortale, dacă nu interzise, ​​arme precum munițiile cu dispersie au fost utilizate pe scară largă de mai bine de trei săptămâni împotriva civililor armeni, inclusiv a infrastructurii civile, inclusiv împotriva spitalelor, caselor și chiar a grădinițelor.

    Dacă adăugați la asta implicarea mercenarilor sirieni, a jihadiștilor, a fanaticilor radicali care acum îmi ucid poporul pe pământ armean, totul va deveni clar. Mercenarii organizațiilor teroriste internaționale care luptă în Orientul Mijlociu, în special Jabhat Al Nusra, Firqat Hamza și Divizia Sultan Murad, sunt implicați activ în război. De fapt, Armenia și Nagorno-Karabakh se confruntă cu terorismul internațional.

    Apelul meu către liderii musulmani și arabi este de a le cere să își folosească influența și înaltul prestigiu pe scena internațională pentru a opri imediat vărsarea de sânge și suferința umană“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Încă un deputat PSD condamnat pentru corupție! 6 ani de închisoare pentru o șpagă de 400.000 de euro, trafic de influență și spălare de bani

    * Superbă trezire a Basarabiei: Maia Sandu (36,15%) câștigă turul 1 în fața lui Igor Dodon (32,62%) și e favorită în finală!

    * Apelul unui polițist către bugetarii care cer “spor de Covid”: “Cu ce suntem noi mai expuși decât șoferii de taxi, ospătarii, casierii și bătrânii care vând în piață? Vă spun eu, cu absolut nimic!”

  • Tensiune maximă: Erdogan și-a trimis navele de foraj în apele Ciprului. UE somează Turcia să le retragă, dictatorul turc replică dur: “Ne apărăm interesele în Mediterana!”

    Tensiunea în apele Mediteranei de Est continuă să fie la cote maxime. Erdogan a trimis o altă navă turcă de foraj, Yavuz, în apele maritime unei țări membre UE, Cipru, după ce făcuse același lucru cu nava Oruc Reis în apele Greciei.

    Uniunea Europeană i-a cerut dictatorului să dispună retragerea navei Yavuz, care caută zăcăminte de petrol și gaze în apele cipriote, dar Erdogan refuză.

    În urmă cu câteva zile, după eforturi conjugate ale UE și SUA, se reușise evacuarea navei Oruc Reis din apele grecești.

    Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est

    “Recenta retragere a navei de cercetări seismice Oruc Reis este o etapă importantă care deschide calea spre un dialog semnificativ între Grecia şi Turcia. UE lansează un apel la o decizie similară în ce priveşte Ciprul“, a declarat Peter Stano, un reprezentant al lui Josep Borrell, șeful diplomației UE. În caz contrar, afirmă diplomatul european, „se vor alimenta tensiunile şi lipsa de securitate în Mediterana de Est într-un moment în care este posibilă detensionarea imediată şi reluarea dialogului şi negocierilor, singura cale spre soluţii durabile”.

    Dincolo de limbajul de lemn al diplomației stau faptele. Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est. Grecia a cumpărat în regim de urgență 18 avioane de vânătoare Rafale de la francezi. Președintele american Donald Trump a purtat lungi conversații cu cei doi aliați din NATO, președintele turc Erdogan și premierul grec Mitsotakis.

    Turcia „e dispusă la negocieri“, dar doar dacă primește zăcămintele din apele teritoriale ale Greciei și Ciprului

    Alternativ cu chemările la negocieri și reținere, există și avertismente. Charles Michel, președintele Consiliului European, a mers la Nicosia, capitala Ciprului, unde a declarat că „trebuie să fim fermi când vine vorba despre a apăra drepturile tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ciprului“.

    Statele membre UE se întâlnesc la Bruxelles, pe 24-25 septembrie, să discute dacă vor impune sancțiuni Turciei.

    Erdogan, care revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi în zone maritime ale Greciei și Ciprului, nu se arată deloc impresionat. Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO, după SUA, iar în ultimii ani s-a apropiat de Rusia, de unde a cumpărat sisteme antiaeriene.

    În timpul unei videoconferințe cu cancelarul german Angela Merkel, dictatorul turc n-a ezitat să-i spună direct, acesteia, că Turcia “își va apăra interesele în Marea Mediterană”. Erdogan este tot mai tentat să recurgă la forța armată pentru a smulge Greciei și Ciprului perimetrele cu hidrocarburi la care râvnește.

    Angela Merkel încearcă să medieze între Turcia și Grecia, dar președintele turc, considerând că este avantajat de superioritatea militară a țării sale, este puțin dispus la compromisuri. El i-a atras atenția cancelarei germane că dezacordurile din Mediterana de Est pot fi soluționate prin negocieri doar dacă va fi “echitate” – cu alte cuvinte, Cipru și Grecia să împartă resursele lor naturale cu Turcia. Acest stat „va continua să pună în aplicare o politică decisă şi activă pentru a-şi apăra drepturile”, a avertizat Erdogan.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • Agresiunile lui Erdogan redeschid cursa armelor în Balcani. Amenințată cu războiul de Turcia, Grecia se înarmează masiv. Primele cumpărături: 18 avioane de vânătoare Rafale, de la francezi

    Politica agresivă a dictatorului turc Erdogan a redeschis, după mulți ani, cursa înarmărilor în Balcani. Amenințată deschis cu războiul și confruntată cu tot mai multe provocări din partea Turciei, Grecia e nevoită să iasă din politica de austeritate dusă după criza din 2009 și își cheltuiește rezervele valutare pentru a cumpăra urgent armament modern.

    Situația din Mediterana de Est este explozivă, nimeni nu știe ce are de gând Erdogan, așa că Grecia n-are timp de pierdut. Presa elenă a scris luni că Atena achiziționează 18 avioane de vânătoare Rafale, produse de francezii de la Dassault.

    Este vorba de 10 aparate noi, din ultima generație, la care Franța va adăuga alte 8 aparate deja în uz, dintr-o versiune mai veche. Graba e atât de mare, încât s-a discutat ca o altă comandă de 20 de avioane Rafale, făcută de guvernul egiptean, să fie amânată pentru a se da prioritate livrărilor către Grecia amenințată de turci.

    Ministrul grec al finanțelor, Christos Staikouras, a informat că țara sa este pregătită să investească în armament pentru a crește “forța de disuasiune”. Un alt oficial din guvern a menționat că “ne aflăm în discuții cu Franța și nu doar cu Franța pentru a crește potențialul apărării țării noastre”.

    Turcii vor să exploateze economic o zonă care aparține Greciei. Erdogan le-a cerut generalilor să provoace incidente militare cu vecinii și amenință cu războiul

    Turcia, frustrată de faptul că în Mediterana de Est s-au găsit mari zăcăminte de hidrocarburi, dar niciunul nu se află în apele sale, joacă la intimidare pentru a smulge o parte din aceste perimetre de la vecinii Cipru și Grecia. În acest scop, Erdogan a semnat un tratat cu una din taberele care luptă pentru putere în Libia, prin care cele două părți convin să exploateze în comun o porțiune din Mediterana care începe de pe coasta turcă și se termină pe coasta libiană.

    Problema e că respectiva zonă trece de-a dreptul peste mai multe insule grecești.

    În ultimele săptămâni, turcii au căutat să provoace incidente cu grecii. Și-au trimis nave de explorare în zonele pe care le revendică și au intensificat activitatea marinei de război. Uniunea Europeană susține Grecia și Cipru, în timp ce Donald Trump încearcă să medieze conflictul dintre cei doi aliați ai SUA din NATO (Turcia și Grecia).

    În timp ce declară că el vrea aplanarea conflictului și negocieri, Erdogan amenință deschis cu războiul Grecia și Cipru.

    Erdogan are în acest moment la dispoziție a doua cea mai mare armată din NATO, după cea a SUA. Dictatorul le-a cerut generalilor săi să provoace incidente militare cu Grecia, scufundându-le vecinilor o navă de luptă sau o aeronavă, a scris presa germană. Generalii au reușit, până acum, să-i țină piept lui Erdogan, refuzând să execute ordinul.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Fiul-actor al lui Ilie Dumitrescu, prins drogat la volan, cu cocaină și canabis! În iunie a fost infectat cu Covid

    * Un fost judecător corupt, devenit avocat, a murit de Covid la 44 de ani. A luat virusul în vacanța din Grecia. Tovarășul său de concediu a murit tot de Covid, cu 16 zile înainte

    * VIDEO. Delir conspiraționist la Antena 3. “Virusul este un plan. E o ordine bine stabilită a butoanelor. Copiii sunt ținta!“

    * VIDEO. Doi nenorociți, soț și soție, bat sălbatic un copil de 13 ani. El îl dă cu capul de pământ, ea îi aplică lovituri de țață. Motivul: fetița lor ar fi fost lovită de mingea băieților care jucau fotbal

  • Asemănare șocantă între traiectoria lui Erdogan și cea a lui Hitler din 1938-1939. Dictatorul turc amenință Grecia și Cipru cu războiul: “Vor înțelege că Turcia are puterea de a rupe hărțile și documentele impuse”

    Comportamentul lui Recep Tayyip Erdogan, dictatorul Turciei, începe să semene tot mai mult cu cel al lui Adolf Hitler în anii 1938-1939. Retorica noului sultan este amenințătoare la adresa Greciei și Ciprului, de la care Erdogan vrea să smulgă teritorii marine bogate în zăcăminte de hidrocarburi.

    După ce s-au descoperit resurse de gaze naturale și petrol în perimetre din Mediterana de Est aflate în Zona Economică Exclusivă a Greciei și Ciprului, regimul lui Erdogan și-a reamintit, brusc, că Turcia a fost nedreptățită după Primul Război Mondial și că ar fi meritat o altă împărțire a insulelor din această zonă.

    Erdogan, către Cipru și Grecia, care nu vor să renunțe la apele lor teritoriale: „Fie vor înţelege limbajul politicii şi diplomaţiei, fie pe teren, cu experienţe dureroase”

    Dezgropând conflicte vechi de un secol, Turcia a generat incidente atât cu nave franceze, cât și cu Grecia, în ultimele săptămâni, urmărind să acapareze, prin forță și intimidare, zone din apele teritoriale ale statelor vecine. Vizate sunt Grecia și Ciprul.

    „Fie vor înţelege limbajul politicii şi diplomaţiei, fie pe teren, cu experienţe dureroase”, a proclamat sâmbătă președintele turc Erdogan. „Vor înţelege că Turcia are puterea politică, economică şi militară pentru a rupe hărţile şi documentele impuse”, a adăugat acesta, amenințător, menționând că “Turcia este pregătită pentru orice situație și rezultat”.

    Publicația Cumhuriyet a dezvăluit că 40 de tancuri au fost deja multate de la granița cu Siria, din Este, la granița cu Grecia, din Vest.

    În urmă cu o săptămână, ministrul de externe turc a avertizat că eventuala extindere a apelor teritoriale grecești la 22 de kilometri depărtare de granițele insulelor e motiv de război. Grecii au luat această măsură la insulele dinspre Italia și spun că ar putea recurge la aceeași soluție și spre Turcia, în urma manevrelor tot mai agresive ale flotei de război a lui Erdogan.

    Acum câteva zile, presa germană a dezvăluit că dictatorul turc le-a cerut generalilor săi să scufunde o navă de luptă sau să doboare un avion de vânătoare grec, pentru a face o demonstrație de forță. Deocamdată, generalii i-au ținut piept lui Erdogan, reușind să evite escaladarea conflictului.

    Izbitoarele asemănări dintre politica lui Hitler și cea a lui Erdogan

    Situația pe care o trăim azi în Turcia are asemănări izbitoare cu cea a Germaniei lui Hitler în anii premergători războiului.

    – Erdogan a venit la putere pe cale democratică, dar apoi a capturat instituțiile statului. Acum controlează totul cu mână de fier.
    – Hitler a venit și el la putere prin vot democratic, apoi a lichidat opoziția și a capturat toate instituțiile.

    – Erdogan invocă “o nedreptate” petrecută acum 100 de ani, când Turcia, în urma războiului cu Grecia, a semnat un tratat sub presiunea și monitorizarea marilor puteri. Turcii și-au recăpătat teritoriile de pe continent, dar au pierdut aproape toate insulele în fața grecilor.
    – Hitler a invocat, după venirea la putere, în 1933, nedreptățile suferite de Germania în tratatul semnat după Primul Război Mondial. El a reclamat zonele locuite de germani din Cehia, a anexat Austria sub pretextul unirii vorbitorilor de limbă germană, a remilitarizat Renania și a dat ultimatum Lituaniei, pentru a recăpăta un port. În cele din urmă, a somat Polonia să returneze Gdansk și să permită Germaniei construirea unei căi ferate și a unei șosele care să lege teritoriile din Vest cu provincia Prusia Orientală. Polonezii au refuzat să cedeze și așa a izbucnit Al Doilea Război Mondial.

    – Erdogan are un discurs tot mai agresiv, în care își amenință vecinii că, dacă nu cedează de bună-voie prin tratative, vor simți puterea armatei turce.
    – Exact același tip de retorică l-a avut Hitler în 1938-1939. A cerut pe ton ultimativ Cehoslovaciei să cedeze teritoriile locuite de minoritatea germană. Hitler a pretins tot timpul că este omul dialogului și că vrea negocieri, avertizând că, în caz contrar, va fi nevoit să recurgă la forță. Speriați, britanicii și francezii și-au trădat aliații cehoslovaci, cu care aveau tratat prin care se obligau să-i ajute în cazul unui atac. La Munchen, în 1938, Hitler a primit satisfacție, iar Franța și Marea Britanie au obligat Cehoslovacia să cedeze Germaniei teritorii foarte importante. La câteva luni distanță, în martie 1939, cancelarul german dezmembra complet ce mai rămăsese din statul cehoslovac. La rând a urmat Polonia, Hitler folosind aceeași strategie: voia negocieri, dar dacă polonezii refuzau revendicările Germaniei, urmau să fie atacați.

    – Erdogan și-a consolidat puternic în ultimii ani poziția de dictator al Turciei, prin epurări succesive în instituțiile statului și mai ales în armată.
    – Hitler a procedat la fel în Germania, înainte de a porni conflictele cu vecinii săi.

    – Erdogan a dat o prioritate absolută înarmării, pornind agresiuni împotriva vecinilor. Turcia, a doua armată din NATO ca mărime, a importat armament inclusiv din Rusia, renunțând tot mai mult la relațiile cu vechii aliați din NATO.
    – Hitler a direcționat sume importante către reechiparea armatei. A încheiat, până la urmă, tratat de alianță cu vechiul său inamic, Rusia sovietică, acesta fiind pasul decisiv spre declanșarea războiului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Fiul-actor al lui Ilie Dumitrescu, prins drogat la volan, cu cocaină și canabis! În iunie a fost infectat cu Covid

    * Un fost judecător corupt, devenit avocat, a murit de Covid la 44 de ani. A luat virusul în vacanța din Grecia. Tovarășul său de concediu a murit tot de Covid, cu 16 zile înainte

    * VIDEO. Delir conspiraționist la Antena 3. “Virusul este un plan. E o ordine bine stabilită a butoanelor. Copiii sunt ținta!“

    * VIDEO. Doi nenorociți, soț și soție, bat sălbatic un copil de 13 ani. El îl dă cu capul de pământ, ea îi aplică lovituri de țață. Motivul: fetița lor ar fi fost lovită de mingea băieților care jucau fotbal

  • Pericol de război în Balcani. Dictatorul Erdogan le-a cerut generalilor turci să scufunde o navă grecească!

    Președintele Turciei, dictatorul Recep Tayyip Erdogan, caută să provoace incidente militare cu Grecia și a cerut armatei sale să scufunde o navă de luptă sau să doboare un avion al acestei țări, dezvăluie publicația germană Die Welt.

    Potrivit jurnaliștilor germani, care citează surse din armata turcă, Erdogan face presiuni asupra generalilor săi să declanșeze un atac asupra Greciei. Până acum, ofițerii au rezistat și au refuzat să execute ordinele.

    Turcia este nemulțumită că în Zona Economică Exclusivă (ZEE) care-i aparține din Marea Mediterană nu se găsesc resurse naturale. Zăcăminte de petrol și gaze s-au găsit în Mediterana de Est, dar nu în locuri aparținând Turciei.

    Erdogan și-a trimis navele de explorare în astfel de perimetre și a trecut la ofensivă diplomatică și nu numai. Turcia a provocat incidente grave cu o navă de luptă franceză, în urmă cu câteva săptămâni. A încheiat un acord economic cu una din taberele care luptă pentru putere în Libia (gruparea respectivă este ajutată și cu armament și specialiști de turci), împărțindu-și o parte din Mediterana de Est. Problema e că zona respectivă, care pornește din țărmul libian și străbate marea până la țărmul turc, trece de-a dreptul peste mai multe insule grecești și cuprinde apele teritoriale ale Greciei.

    Erdogan a reînviat retorica naționalistă și islamică, dezgropând rivalitatea seculară cu Grecia. La ce îi folosește dictatorului turc un război cu vecinii

    Erdogan a reînviat în Turcia retorica naționalistă și islamistă care au dus în cele din urmă, în 1918, la prăbușirea Imperiului Otoman. Agresiunile și provocările la adresa vecinilor au început să curgă. Conflicul cu Grecia trebuie privit și în altă cheie, de natură istorică. La sfârșitul Primului Război Mondial, Aliații au vrut să împartă Imperiul Otoman, iar Grecia a primit o bună parte din teritoriul actual al Turciei, în Asia Mică. A urmat un război crâncen, până în 1922, în urma căruia turcii, conduși de Mustafa Kemal Ataturk, au reușit să îi scoată pe greci din Asia și să reocupe Istanbulul. S-a semnat pacea și s-a făcut schimb de populații, dar resentimentele adânci au rămas.

    Ataturk, diplomat, a știut să aplaneze tensiunile fiind conciliant. N-a păstrat statutul de moschee al Catedralei Sfânta Sofia – simbol al creștinismului –, ci a făcut-o muzeu, deschizând-o publicului larg, turiștilor și cercetătorilor. A secularizat țara, renunțând la statutul acesteia de vârf de lance al Islamului împotriva altor religii. Sultanul detronat era și Calif al musulmanilor, dar Ataturk a făcut Turcia republică democratică, desființând și acest simbol.

    Erdogan, venit la putere, ca premier al Turciei, în 2003, a împins treptat țara pe calea autocrației. În 2014 și-a asumat funcția de președinte al Turciei, iar în 2016, sub pretextul unei ciudate tentative de lovitură de stat, a instaurat, practic, dictatura personală. A lichidat brutal opoziția din țară și din străinătate, anulând cele mai multe din reformele lui Ataturk. Turcia a redevenit o putere agresivă și expansionistă, care-și atacă vecinii. Religia este folosită din nou ca “soft power” – pârghie de influență în lumea islamică și de control asupra milioanelor de turci din Occident. În vara acestui an, Erdogan a retransformat Sfânta Sofia în moschee.

    Acum, folosind vechile resentimente între turci și greci, încearcă să provoace un conflict armat de pe urma căruia speră să poată captura resursele naturale din Mediterana aflate în apele teritoriale ale altor state vecine. Miza este și zona din jurul Ciprului. Insula este divizată, de multe decenii, între partea statului Cipru, susținut de Grecia, și partea ocupată militar de Turcia, nerecunoscută de nimeni pe plan internațional.

    Erdogan a cerut ca armata să scufunde o navă greacă sau măcar un avion de luptă al acestei țări. Până acum, generalii au refuzat să execute ordinul

    „Dacă ar fi depins numai de președintele turc, marina sa militară ar fi scufundat o navă a Greciei în Mediterana deja de mult timp”, spune Die Welt, citând ofițeri turci. „Adevărul este că președintele turc Erdogan nu este interesat numai de gazele naturale din mare. Retorica sa naționalistă urmează un cu totul alt calcul”, mai scriu jurnaliștii nemți.

    Dictatorul turc, care și-a construit întreaga ascensiune din ultimii ani pe teoria inamicului extern care pune în pericol țara, s-ar putea folosi de un conflict militar cu Grecia pentru a încerca să își consolideze puterea. Socoteala este simplă: poporul ar urma să se strângă în jurul liderului în confruntarea cu inamicul secular, detestații greci.

    Erdogan, scrie Die Welt, le-a cerut generalilor săi să scufunde o navă elenă, fără a provoca însă și victime. Președintele turc are nevoie de un incident militar și de o provocare, dar nu îndeajuns de gravă încât să fie acuzat la nivel internațional de crime. Generalii turci au avut puterea să refuze acest ordin. Unul dintre oamenii lui Erdogan a venit atunci cu o nouă propunere, să fie doborât un avion de luptă al Greciei, dar în așa fel încât să i se dea pilotului posibilitatea să se catapulteze. Ofițerii au refuzat din nou.

    În urmă cu doar câteva zile, ministrul de Externe al Turciei, un fidel de-al lui Erdogan, a amenințat Grecia cu războiul, dacă această țară își extinde limita apelor teritoriale de la 11 la 22 de mile marine. Grecia a evocat această măsură ca răspuns la provocările tot mai fățișe ale Turciei.

    Uniunea Europeană este de partea guvernului de la Atena în acest conflict, iar președintele american Donald Trump a încercat să medieze între Turcia și Grecia. Situația este cu atât mai gravă cu cât Turcia și Grecia fac parte din aceeași organizație, NATO, au semnate tratate de prietenie și de apărare reciprocă și cooperează cu SUA și celelalte țări din Uniunea Europeană.

    În ultimii ani, Erdogan a dat semnale tot mai clare că nu mai este interesat de apartenența la NATO, încheind chiar contracte de achiziție a unor echipamente militare cu Rusia.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Până să-l aresteze pe Rasdaq, Irina Loghin a fost lovită de Covid! Are 81 de ani, iar virusul i-a fost adus de soț și de fiu, de pe litoral

    * Patron de televiziune: “Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi înseamnă că e prost! Nu are ce căuta în business!” / „Am furat atât de mult ca să vă dau și vouă bani, mă!”

    * Cum era studentul Ludovic Orban. Poveste din vremea când actualul premier cânta la chitară, la muncile câmpului

  • Conflict de amploare între Turcia și Grecia. Dictatorul Erdogan își amenință vecinii cu războiul

    Turcia amenință Grecia cu războiul, într-o prelungire a șirului de acțiuni pe care această țară, devenită agresivă și expansionistă după instaurarea dictaturii lui Erdogan, l-a inițiat în ultimii ani.

    Turcii au început în mările limitrofe explorări ale unor perimetre unde există potențialul unor zăcăminte de hidrocarburi. Una din zone se află în Marea Neagă, lipită de un perimetru al României, dar nu acesta este mărul discordiei deocamdată, ci alte câteva aflate în Marea Mediterană de Est.

    Uniunea Europeană și Grecia consideră că locurile unde turcii fac acum explorări de zăcăminte sunt în afara zonei economice a acestui stat. În ultimele săptămâni, numeroase incidente au avut loc în aceste zone. Franța a intrat în conflict diplomatic cu Turcia când această țară s-a arătat agresivă cu una din navele guvernului de la Paris.

    Grecia, aflată la granița cu Turcia, este în prima linie a presiunilor regimului Erdogan.

    Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat, în această săptămână, că apele teritoriale ale țării sale vor fi extinse de la 6 la 12 mile nautice (de la 11 la 22 de kilometri) în partea sa vestică, spre Italia, și că ar putea fi luată aceeași măsură și în alte zone.

    Turcii, care își văd periclitate forările declarate ilegale de Uniunea Europeană, au reacționat violent, iar Mevlut Cavusoglu, ministrul de Externe al lui Erdogan, a răspuns că “acesta este un motiv de război”. Într-un interviu acordat postului de radio Al Haber, omul dictatorului de la Ankara a susținut că grecii “nu își pot extinde apele teritoriale la 12 mile în Marea Egee”.

    Sub Erdogan, Turcia a devenit un focar de instabilitate. Dictatorul a intrat în conflict cu aproape toți vecinii

    Între Grecia și Turcia există conflicte mai vechi – ținute însă sub control până acum – pe tema zonei limită a intererelor comerciale dintre cele două state.

    Lucrurile s-au schimbat după ce s-a aflat că în Mediterana de Est sunt zăcăminte de gaze. Scandalul a început efectiv când nava de explorări Oruc Reis a fost trimisă de turci în apele insulei grecești Kastellorizo, în iulie acest an.

    Comportamentul tot mai violent al Turciei confirmă tiparul déjà cunoscut istoricilor, potrivit căruia dictaturile sunt mult mai predispuse să devină centre de turbulență și focare de război decât democrațiile.

    Sub Erdogan, Turcia calcă apăsat pe urmele Rusiei lui Putin. Regimul “noului sultan” a înlănțuit provocările în ultimii ani. A atacat regiunile kurde de dincolo de graniță, intrând cu trupe și bombardând teritoriile altor state din Est – Siria și Irak. A transformat catedrala Sfânta Sofia din muzeu în moschee. A intrat în conflict cu Grecia, evenimentele escaldând rapid.

    Turcia e acum în conflict cu aproape toți vecinii. Relațiile cu Siria, controlată de un alt dictator, Al-Assad, sunt înghețate. După atacurile în Irak, nici legăturile cu această țară nu sunt normalizate. Rusiei i-a fost doborât un avion militar de către turci, acum câțiva ani. De atunci, dictatorii Erdogan și Putin s-au întâlnit de câteva ori și au discutat, dar cele două țări continuă să aibă interese antagoniste aproape peste tot – în Marea Neagră, Siria și Libia. Grecii au fost amenințați deja cu războiul. Erdogan practică un șantaj la adresa Uniunii Europene, amenințând că-i trimite la granițe milioane de migranți dacă nu primește miliarde de euro.

    Președintele american Donald Trump a încercat să intervină acum câteva zile, având discuții telefonice separate cu dictatorul turc Recep Erdogan și cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Atât Turcia, cât și Grecia sunt state membre NATO.

    Turcia a semnat un tratat cu Libia, Grecia a semnat cu Egiptul. Prevederile celor două înțelegeri sunt incompatibile

    În timp ce Erdogan a continuat să susțină că guvernul său e dispus la dialog, partenerii din NATO n-au fost deloc convinși de sinceritatea spuselor sale. „Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a comentat Judd Deere, subsecretar de presă la Casa Albă, într-o postare pe Twitter. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut și el un apel: „Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată cu respectarea dreptului internaţional”.

    Turcia, care s-a implicat militar nu doar în Siria, ci și în Libia, unde susține una din facțiunile militare aflate în lupta pentru putere, a anunțat că va face în Mediterana de Este manevre militare cu trageri de război.

    Parlamentul elen trebuie să voteze ratificarea acordului semnat cu Egiptul pentru demarcarea aşa-numitelor „Zone Economice Exclusive” (ZEE), acord care intră în coliziune directă cu pretenţiile Turciei. Regimul Erdogan a semnat cu Libia un tratat similar cu cel eleno-grec, în noiembrie 2019.

    Uniunea Europeană sprijină punctul de vedere al Greciei în ceea ce priveşte demarcarea Zonei Economice Exclusive.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Libia și enormele sale rezerve de petrol, împărțite între Rusia și Turcia? Putin și Erdogan și-au adus zeci de mii de mercenari în țară și sprijină tabere diferite

    Săptămânalul francez Le Canard enchaîne, citat de portalul europalibera.ro, ridică în ultimul său număr întrebarea dacă nu cumva Rusia și Turcia și-au împărțit deja Libia și uriașele sale resurse de petrol. Publicația franceză, care are surse în mediile militare și ale serviciilor de informații, scrie că în ultimele luni Erdogan și Putin au masat în Libia o imensă armată de mercenari, circa 20.000 de soldați aduși în majoritate din Siria, pentru a susține cele două tabere rivale care se înfruntă.

    Are loc, astfel, un fel de război proxi, prin intermediari și pe teritoriul altei țări, între cele două puteri. Erdogan îl susține pe Faez Sarraj, premierul guvernului de la Tripoli, care e și recunoscut oficial de ONU. Putin îl susține pe mareșalul Haftar, liderul rebelilor, care controlează partea de Est a Libiei. Franța, Egipt și alte țări arabe îl ajută tot pe Haftar.

    Turcia vrea să recâștige influența în fostele teritorii ale Imperiului Otoman, Rusia vrea să-și consolideze puterea în lumea arabă

    Turcia și Rusia s-au înfruntat și în Siria, alt stat devastat de război civil. Turcia a doborât chiar un avion rusesc, declanșând o criză diplomatică majoră.
    Noul sultan de la Istanbul, Erdogan, are mari ambiții geopolitice și strategice. Încearcă să reclădească sfera de influență în zona geografică pe care a stăpânit-o Imperiul Otoman, iar unii observatori afirmă chiar că există planuri pentru reinstaurarea Califatului (tradițional, sultanii otomani erau și califii lumii musulmane).

    Rusia este de asemenea în expansiune și caută să-și protejeze și să-și sporească influența în fostul spațiu sovietic, dar și în lumea musulmană. Siria este un vechi aliat al rușilor, care au alimentat-o cu armament încă din timpul războaielor arabo-israeliene. Fostul dictator libian Muammar el-Gaddafi păstra și el relații foarte strânse cu Uniunea Sovietică, fiind protejat diplomatic la ONU de această țară împotriva unor rezoluții atunci când a inițiat și finanțat atentate teroriste în Occident.

    Cum Siria și Libia au fost în trecut provincii otomane, Rusia și Turcia au ajuns să se înfrunte în aceste țări cuprinse de haos.

    În acest context, planurile Franței, care urmărește propriile sale interese și a avut un rol în prăbușirea regimului lui Gaddafi, par sortite eșecului în Libia.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Singurul antrenor român din Turcia a fost atacat cu o sticlă de bașkanul pe care l-a bătut la el acasă și l-a trimis la retrogradare!

    Marius Șumudică, antrenorul echipei turce de fotbal Gaziantepspor, l-a enervat atât de tare pe președintele clubului Denizlispor, încât bașkanul a aruncat după el cu o sticlă de apă. Motivul: echipa lui Șumudică a câștigat cu 1-0 la Denizli, într-un duel pentru evitarea retrogradării.

    Marius Șumudică

    Victoria celor din Gaziantep, cu mijlocașul Alexandru Maxim și fundașul Alin Toșca în primul „11”, a urcat echipa lui Șumudică pe locul 9 (din 18), la 10 puncte de primul loc retrogradabil, cu 5 etape înainte de final.

    Antrenorul român și-a manifestat bucuria în fața tribunei oficiale, unde a mers să-l salute pe președintele clubului său, Muslum Ozmen. Alături de Șumudică s-a aflat și portarul echipei sale, turcul Güvenç. Cei doi i-au dedicat victoria lui Ozmen, care, deși a suferit recent o operaţie la picior, a ţinut să însoţească echipa la Denizli, deşi merge ajutându-se de o cârjă.

    Nervosul bașkan Ali Cetin

    Aflat și el la tribuna oficială, președintele clubului-gazdă, Ali Cetin, nu a suportat manifestările de bucurie ale lui Șumudică și ale lui Güvenç. Bașkanul lui Denizlispor a aruncat o sticlă cu apă în direcția celor doi.

    Șumudică a reacționat în stilu-i vulcanic: a arătat pumnul strâns spre tribună. Ali Cetin s-a înfuriat și mai tare, dând semne că vrea să coboare pe teren, pentru a-și vărsa nervii pe antrenorul român. A fost oprit cu greu de ceilalți oficiali ai gazdelor.

    Marius Șumudică a explicat la Digi Sport: „Noi ne-am bucurat pentru victorie. Este una imensă pentru noi, deoarece cu ea, practic, ne îndeplinim obiectivul. Başkanul nostru este lîngă noi, ţine foarte mult la echipă şi ne-am bucurat că am învins. Este normal ca adversarul să fie foarte nervos, mai ales că a intrat în hora retrogradării, aşa că înţelegem frustrarea lor. Bucuria mea este prea mare ca să fiu supărat pentru acest incident. Unul deranjant, e adevărat”.

    Turcii de la Gaziantep sunt mulțumiți de Șumudică, de aceea i-au prelungit contractul.

    Muslum Ozmen, președintele lui Gaziantepspor: „Noi am prelungit contractul cu antrenorul Marius Şumudică. Ne dorim să rămână aici. Suntem mulţumiţi de ceea ce a făcut şi avem un obiectiv măreţ. Aceeaşi părere o avem şi despre Maxim, Kayode şi Twumasi. Ne dorim ca Maxim să fie alături de noi şi sezonul viitor. Bineînţeles, multe lucruri s-au schimbat în fotbal şi trebuie să acţionăm în funcţie de limitele bugetului. Ne dorim să continuăm împreună, dacă cifrele sunt apropiate cu cele stabilite iniţial”.

    Kayode (27 de ani) este nigerian, Twumasi (26) – ghanez, iar Șumudică (49), Maxim (29) și Toșca (28) formează „legiunea românească” de la Gaziantep.

    Clasamentul la zi al Super Lig (Turcia)

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Un fost arbitru român de elită a murit la numai 49 de ani

    * FOTBAL. Perspectiva Euro 2020: după Islanda și Bulgaria/Ungaria, am înfrunta Olanda, Austria și Ucraina. La București!

  • Erdogan anunță că Facebook, Instagram și Twitter vor fi cenzurate sau închise în Turcia: “Aceste platforme nu fac bine țării”

    Rețelele de socializare precum Facebook, Twitter și Instagram vor fi închise sau “reglementate” în Turcia deoarece “nu fac bine țării”, a anunțat miercuri dictatorul Recep Tayyip Erdogan.

    Invocând faptul că familia sa ar fi fost jignită de utilizatori în comentarii pe platformele social media, Erdogan își pune astfel în aplicare un plan mai vechi. Încă din 2014 viza acesta strângerea șurubului în mediul online, dar la acel moment Erdogan nu era atât de puternic pe plan intern și nici conjunctura externă nu era favorabilă.

    Pretextul: jigniri online la adresa familiei ginerelui lui Erdogan. Utilizatorii de Twitter vinovați au fost arestați imediat de poliția turcă

    Ginerele lui Erdogan, Berat Albayrak, care este pus ministru al Finanțelor în Turcia, a anunțat pe Twitter că i s-a născut al patrulea fiu, iar soția sa a fost insultată la comentarii. Cei care au făcut referiri nepotrivite la nevasta ginerelului au fost imediat arestați de poliție.

    Erdogan a folosit prilejul pentru a anunța, la o ședință a partidului AK, pe care îl conduce, că se vor introduce noi reglementări pentru rețelele de socializare: “Aceste platforme nu fac bine țării. Vrem să le închidem, să le controlăm prin depunerea unei legi în Parlament cât mai rapid posibil”. Companiile care dețin rețelele de socializare vor fi obligate să desemneze reprezentanți în Turcia, cu misiunea de a răspunde de câte ori guvernul le cere ceva. În acest moment, guvernul lui Erdogan încă nu are controlul, iar Facebook, Twitter, Instagram și alte platforme ignoră presiunile.

    Erdogan, noul sultan al Turciei, a anulat reformele lui Ataturk, părintele națiunii moderne turce. Țara s-a întors la dictatura personală de tip medieval

    Mediul online a rămas ultimul loc în care Erdogan încă nu deține controlul absolut în Turcia. Toți pașii făcuți de această țară spre democrație începând cu 1922 – multe decenii, Turcia a fost cea mai liber și mai modern dintre statele musulmane. S-a pus chiar problema, la un moment dat, ca țara să adere la Uniunea Europeană – au existat discuții în acest sens.

    Reformele lui Mustafa Kemal Ataturk, cel care a abolit monarhia, a salvat Turcia de la dispariție după Primul Război Mondial și a introdus legi moderne, limitând influența religiei în viața popoprului, au fost întoarse de Erdogan.

    Acesta a acaparat puterea, iar azi conduce țara cu mână de fier, devenind, practic, noul sultan. Și-a pus rudele și slugile în funcțiile de conducere, controlează toate instituțiile, se folosește de violență și tortură pentru a reprima orice urmă de opoziție, duce o politică agresivă și duplicitară la granița cu Siria și Irak.

    Finanțează proiecte de “soft power” în numeroase state ale lumii, încercând să-și extindă influența prin intermediul religiei musulmane, pe care a reactivat-o ca instrument de control.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Efectul iresponsabilității: nicio relaxare în plus de la 1 iulie! Etapa a patra se amână. Explicațiile lui Nelu Tătaru

    * A murit criminalul în serie care i-a dat foc fetei de 17 ani! S-a spânzurat cu tricoul în pușcărie, a decedat la spital