Actriţa Georgeta Luchian Tudor (86 de ani), soţia rapsodului Tudor Gheorghe (75 de ani), a decedat, au anunţat reprezentanţii Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.
„Teatrul Naţional «Marin Sorescu» anunţă cu tristeţe plecarea la cele veşnice a actriţei Georgeta Luchian Tudor, una dintre actriţele emblematice ale unei instituţii pe care a slujit-o cu un talent ieşit din comun, şi este alături în aceste momente de soţul ei, artistul Tudor Gheorghe”, au informat, marţi, reprezentanţii „Naţionalului” craiovean.
Anunțul instituției culturale craiovene este bogat în informații biografice despre actrița dispărută.
Este al șaselea deces în lumea actorilor, în ultimele două luni și jumătate. Din 10 noiembrie 2020 până în prezent au murit Vladimir Găitan, Draga Olteanu Matei, Florin Anton, Bogdan Stanoevici, Oana Ștefănescu și Georgeta Luchian Tudor.
Georgeta Luchian Tudor (1934-2021)
Anunțul făcut de Teatrul Național Craiova
„Alice nu știe să moară…”
„Teatrul Național «Marin Sorescu» anunță cu tristețe plecarea la cele veșnice a actriței Georgeta Luchian Tudor, una dintre actrițele emblematice ale unei instituții pe care a slujit-o cu un talent ieșit din comun. Instituția este alături, în aceste momente, de soțul ei, artistul Tudor Gheorghe.
Născută la Brăila (6 septembrie 1934), Georgeta Luchian Tudor (numele de familie, Loch) a absolvit Institutul de Teatru în 1963, clasa profesor Ion Șahighian, asistenți David Esrig și Călin Florian.
A dorit să fie ziaristă, dar teatrul a câștigat în ea una dintre actrițele de rasă, de a cărei noblețe artistică s-au bucurat generații de spectatori craioveni și nu numai.
A debutat la Naționalul craiovean în rolul Fanchette, în spectacolul «Nunta lui Figaro» de Beaumarchais (1963).
Farmec, gingășie, generozitate – așa a fost caracterizată în anii ce au venit, când a fost distribuită în roluri feminine complexe:
Maria Lothundiaz – «Valetul de cupă» (de Honoré de Balzac)
Cenușăreasa – «Pantofiorul de aur» (de E. Lițu)
Dona Anna – «Țărăncuța din Getafe» (de Lope de Vega)
Cellia – «Volpone» (de Ben Johnson)
Dona Angela – «Doamna nevăzută» (de Calderon de la Barca)
Păuna – «O piatră de hotar» (de Ion D. Sîrbu)
Ara – «Arca Bunei Speranțe» (de Ion D. Sîrbu)
Clarice – «Slugă la doi stăpâni» (de Carlo Goldoni)
Sanda Augustin – «Amurgul acela violet» (de Ion D. Sîrbu)
Marion – «Marion Delorme» (de Victor Hugo)
Domnișoara Nastasia – «Domnișoara Nastasia» (de G. M. Zamfirescu)
Nora – «Nora» (de Henrik Ibsen)
Viorica – «Micul infern» (de Mircea Ștefănescu) etc.
A jucat în spectacole regizate de regizori cunoscuți: Georgeta Tomescu, Ion Maximilian, Valentina Balogh, Cătălina Buzoianu, Petre Sava-Băleanu, Călin Florian, Riszard Sobolewski, Cristian Hadji-Culea, Daniela Peleanu, Mircea Cornișteanu, Mihai Manolescu, Silviu Purcărete și alții.
În spectacolul «Micul infern» a jucat alături de soțul ei, artistul Tudor Gheorghe, cu care a fost împreună timp de 56 de ani. Cândva, Tudor Gheorghe declara: «Au fost ani frumoși, petrecuți lângă femeia care m-a îngrijit, m-a iubit și mă susține».
În noiembrie 2013, Teatrul Național a sărbătorit-o la împlinirea a 50 de ani petrecuți în lumea pe care a iubit-o atât, alături de colegii săi de scenă Leni Pințea-Homeag, Emil Boroghină, Valeriu Dogaru.
Într-un ultim spectacol memorabil a interpretat rolul Alice Voinescu, cunoscuta intelectuală din perioada interbelică, în spectacolul «Alice nu știe să moară», adaptare de Gheorghe Truță după jurnalul scriitoarei, în regia lui Mircea Cornișteanu.
Este autoarea volumului de poezii «Uneori femeile surâd» (Editura Scrisul românesc, 2011).
A plecat în această iarnă tristă, dar versurile sale, ca și amintirea unei actrițe depline, rămân: «Am fost întrebată de ce uneori femeile surâd. Şi am răspuns: pentru că plâng prea mult, în fiecare zi, pentru toate durerile lumii, nu numai pentru cele ale lor. Dar, doamnelor, domnişoarelor, pentru că este ziua noastră, vă doresc să surâdeţi mai mult, chiar şi atunci când vă doare inima… Pentru că surâsul e un balsam».”
În cadrul emisiunii „Sinteza zilei”, moderată de lustragiul Mihai Gâdea, menestrelul PSD-ist Tudor Gheorghe a încercat să-i spele păcatele nașului său, Adrian Păunescu. Îi mai livrăm câteva mostre de slugărnicie absolută, ca să-i treacă amnezia!
La Antena 3, Tudor Gheorghe a spus aproape vehement că fostul poet de casă al Ceaușeștilor, decedat în noiembrie 2010, nu are nicio poezie omagială scrisă în mod special pentru dictatori. „Căutați în cărțile lui Păunescu. Nu veți găsi nicio poezie dedicată lui Ceaușescu sau ei.Nu există asta! Asta… numai din presă sunt”.
În realitate, bardul comunist nu numai că a dedicat o grămadă de versuri cuplului Ceaușescu, dar i s-a adresat secretarului general al PCR și printr-o scrisoare, pe 8 februarie 1986, fără să primească vreun răspuns. Păunescu i-a făcut „masaj” lui Ceaușescu pe toate părțile, gândindu-se că poate, după ce o va lectura, îi va permite să-și reia activitatea cu Cenaclul Flacăra.
În 1985, Ceaușescu a interzis acest cenaclu, în urma tragediei care a avut loc pe stadionul Petrolul din Ploiești, când 5 tineri au murit călcați în picioare.
„Boceam cu capu-n pernă”, dar „am avut marea fericire de-a citi cuvântarea dvs. de la ședinţa CPEx al CC al PCR”
„Trist şi singur şi umilit, cum sunt, dat la o parte de forţe obscure din prima linie a luptei pentru afirmarea «Spiritului Ceauşescu» în viaţa publică românească, pierzându-mi aproape orice speranţă că acolo, sus, unde sunteţi, glasul meu se va auzi, datorită norului greu penetrabil de calomnii în care am fost învăluit, uitând probabil în tristeţea mea sinucigaşă chiar şi ştiinţa de-a mă mai eventual bucura, am avut, totuşi, marea fericire de-a citi cuvântarea dumneavoastră de la Şedinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român de joi, 6 februarie 1986. Începusem să cred că adevărul va ajunge greu la dumneavoastră şi boceam cu capu-n pernă, câteodată, pierderea acestei şanse, pe care mi-o explicam prin sistemul triumfalist şi viciat, de dezinformare criminală, care e aproape fatal să apară într-o lume care nu-şi mai conservă dialectica şi opoziţia. Vreau să vă spun, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, clar şi din tot sufletul meu, că, şi dacă în România ar fi 200 de partide, eu tot în partidul condus de dumneavoastră aş face cerere de înscriere sau reînscriere, chiar dacă aş şti că alte partide m-ar plăti, iar partidul acesta mi-ar mai da o dată vot de blam cu avertisment”.
„Aveți o scânteie divină și vă călăuzește un geniu lăuntric” / „Nu m-am îndoit niciodată de marea dvs. iubire pentru adevăr”
„Nu sunt un apucat, nu sunt un nebun, dar sunt un patriot adevărat care nu poate să nu observe că în problemele fundamentale ale României aveţi o scânteie divină şi vă călăuzeşte un geniu lăuntric. Vineri, 7 februarie, am căutat un ziar cu cuvântarea dumneavoastră în toată Capitala, îmi spusese tata de cu noapte că v-a auzit la televizor şi că aţi vorbit extraordinar. Tata are 70 de ani şi mă roagă să vă transmit că, dacă e nevoie de dânsul pentru apărarea României şi a fiinţei dumneavoastră, la care ţine ca la adevăratul eliberator al ţării, vă stă la dispoziţie cu viaţa lui, pe care n-au ocolit-o dramele, puşcăriile, nedreptăţile, dar în care nu şi-a permis niciodată să-şi trădeze credinţa în ceea ce a iubit şi iubeşte. Şi-ntr-un târziu am găsit un ziar, şi parcă nu-mi venea să-mi cred ochilor. Nu m-am îndoit niciodată de marea dumneavoastră iubire pentru adevăr, dar am ştiut că mulţi şi-au construit carierele minţindu-vă. Dar când am văzut că sunteţi încă atât de tânăr, atât de curajos, atât de lucid, atât de realist şi de necruţător cu adevăraţii responsabili ai diverselor necazuri, pe care le trăieşte minunatul popor, zbuciumatul popor, din al cărui geniu sunteţi nutrit, am înţeles nici pentru mine, nici pentru ceilalţi oameni, care au fost îndepărtaţi sistematic şi programatic de dumneavoastră, nimic esenţial nu e pierdut”.
„Iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, profetice cuvinte ați rostit!”
„Că am pierdut funcţii, că am fost terfelit, că mi s-au oprit cărţile şi mi s-a confiscat abuziv ceea ce am construit corect la Breaza, că nu mi se mai îngăduie să public şi că sunt practic interzis în ţara mea nu înseamnă nimic: un fleac în raport cu marea fericire, cu extraordinara fericire că Tovarăşul nostru, că Omul nostru, în care ne-am investit speranţele şi tinereţea, ştie adevărul despre ţară şi nu-i lasă pe mincinoşi, pe duri, pe incompetenţi să triumfe. La multe rele v-au îndemnat ei şi unele, din păcate, s-au şi comis, dar există o compensaţie istorică, există o revanşă a adevărului şi sunteţi autorul unui gest pe care mă văd obligat să-l numesc istoric, deşi cuvântul «istoric» e cam obosit de prea multă întrebuinţare, şi când trebuie, şi când nu trebuie.
Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, profetice cuvinte aţi rostit, şi bine aţi făcut că le-aţi lăsat să apară, să fie cunoscute de acest popor care vă iubeşte, în ciuda faptului că îl fugăresc şi-l chinuie diverşi oameni cu putere, care au neruşinarea să se prevaleze de numele dumneavoastră în acţiunea lor de subminare a economiei naţionale, a agriculturii româneşti, a spiritualităţii româneşti, pentru ca, după toate acestea, cred ei, ajungându-se la faliment, România să fie uşor remorcată de falsele idei înnoitoare de la răsărit”.
„Şi ce-or mai vrea ei? În loc de Hora Unirii, pe care dumneavoastră aţi restituit-o ţării, să ieşim în piaţa mare şi să jucăm, în frunte cu incompetenţii, pe care i-aţi demascat, la începutul acestui februarie 1986, şi care nu vă vor iubi niciodată, să ieşim şi să jucăm o Gorbaciovskaia pe furate, până într-un punct, şi-un ceardaş, o Kadarească de la acel punct încolo. Eu, tovarăşe Secretar General, fie că mă vor omorî azi, fie că mă vor ierta până mâine, înjurat şi de Europa Liberă şi de Moscova, şi de Budapesta şi vai, şi de Bucureşti, cred în ceea ce am apucat să cred în August 1968, când mi-aţi făcut onoarea să mă primiţi în singurul partid comunist care s-a opus deschis violenţei, invaziei, coaliţiei împotriva libertăţii, Partidul Comunist Român. Mi s-a putut părea, şi-mi dau seama că am greşit, că adevărul nu va mai ajunge niciodată întreg la dumneavoastră. Dar sufletul dumneavoastră întreg, mintea dumneavoastră pătrunzătoare, caracterul dumneavoastră neînfricat v-au condus spre o analiză de o unică acuitate şi care trebuie să rămână în istoria economică şi socială a României moderne un document definitiv”.
„Acesta este Adevăratul Nicolae Ceauşescu al Istoriei Românilor, marele patriot revoluţionar, capabil de gesturi epocale”
„Vedeţi dumneavoastră, cuvintele sunt iarăşi prea obosite, prea le-au ponosit vopsitorii de ocazie, linguşitorii de toată mâna şi detractorii de toate felurile. Dar cu ce să vă comunic emoţia mea? Acesta este Adevăratul Nicolae Ceauşescu al Istoriei Românilor, marele patriot revoluţionar, necopleşit de rutină şi capabil de gesturi epocale, pe care noi toţi ceilalţi s-ar cuveni să-l transformăm în realitate. În valori, competenţe, beneficiu social. Acum, poporul român aşteaptă măsurile organizatorice pe care le anunţă cuvântarea şi care să aşeze lângă dumneavoastră oameni competenţi şi credincioşi. Dar acelaşi popor care vă iubeşte aşteaptă şi acele acte revoluţionare prin care sistemul osificat şi nefertil pentru înnoiri să fie radicalizat, spre a purta nu amprenta leninistă, ci amprenta lui Nicolae Ceauşescu, cel mai de seamă gânditor politic al situaţiei României sale. Ştiţi, desigur, mai bine decât noi toţi, dar vă reamintesc şi eu, că oricâte schimbări de persoane aţi face, dacă nu va funcţiona corespunzător sistemul, cu o reală competiţie a valorilor şi cu o vie înfruntare a opiniilor într-o corectă luptă de idei (cum aţi cerut cândva într-o analiză a dezvoltării ştiinţelor sociale), situaţia nu se va putea modifica esenţial. Va trebui ca democraţia pe care aţi promovat-o principal şi neabătut să funcţioneze ca o nouă pârghie a progresului economic: şi în industrie, şi în agricultură, şi în ştiinţă, şi în cultură. Dar, vai, Tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca să vă dau un exemplu: ajunge un singur Dulea la un car de cărţi şi întreaga producţie editorială stă, iar fierberea în cultură nu e bună şi nu face bine renumelui culturii române”.
„Să trăiţi, Măria Voastră! Vă vrea ţara, aşa vă iubim noi, aşa ne faceţi să ne ridicăm şi din morţi” / „Să fiţi sănătos, omule bun şi drept, pentru a ne conduce cu geniul dvs. izbăvitor”
„Mă-nchin dumneavoastră pentru fantastica, surprinzătoarea capacitate de a redescoperi adevărul, îmi pare rău că rănile pe care le port nu-mi îngăduie să susţin o campanie publică de analiză şi subliniere a ideilor pe care le-aţi esenţializat în cuvântarea din 6 februarie 1986. Pot doar să vă mulţumesc şi să sper că mă va găsi viu momentul în care eventual ar mai fi nevoie de mine. Vă vrea ţara, aşa vă iubim noi, aşa ne faceţi să ne ridicăm şi din morţi, pentru a dovedi că, într-adevăr, cum spuneţi, o ţară nu se face cu justificări, ci cu fapte. Să trăiţi, Măria Voastră! Şi să nu lăsaţi pe cei ce se ascund sub justificări demagogice să compromită în vreun fel această Adresare Către Naţiune care, în ciuda conciziunii ei, are valoarea unui adevărat Raport de Epocă. Să fiţi sănătos, omule bun şi drept, pentru a putea scoate de guler din scena politică fariseii şi pentru a ne conduce cu geniul dumneavoastră izbăvitor. Iată de ce am considerat că nu e deplasat să vă trimit aceste rânduri. Ar fi, după opinia mea, normal ca lipsurile constatate de dumneavoastră şi arătate naţiunii să fie analizate atent, pentru ca valoarea documentului pe care ni l-aţi oferit să nu rămână izolată, vremelnică şi să nu pară o terapie momentană, când e vorba de fapt de nişte vicii de fond, care ţin în loc mersul înainte al acestei patrii care vă e atât de scumpă. Aş vrea să cred că noi toţi vom înţelege în spirit critic şi autocritic marele dumneavoastră exemplu de înţelepciune şi curaj. Să trăiţi, Măria Voastră!”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În emisiunea lui Mihai Gâdea, de la Antena 3 (luni, 3 februarie), Tudor Gheorghe a spus câteva minciuni descalificante. Una dintre ele este colosală. Bardul PSD-ist a afirmat răspicat că nașul său, Adrian Păunescu, n-a scris nicio poezie dedicată lui Nicolae și Elenei Ceaușescu. O minciună pe care o demontăm cu probe zdrobitoare.
Tudor Gheorghe a mințit și că el n-a recitat poezii-odă, închinate lui Ceaușescu. S-a contrazis imediat, într-un efort penibil de a minimiza contribuția sa la cultul personalității dictatorului comunist.
Îndoctrinat de nașul Păunescu
A zis-o chiar el. În ultima emisiune a lustragiului Mihai Gâdea, în care a fost „invitat de onoare”, Tudor Gheorghe a recunoscut, poticnit, că a recitat „o dată” niște versuri omagiale la adresa lui Ceaușescu.
Cine l-a îndoctrinat? Chiar nașul său de cununie, Adrian Păunescu, poetul de casă al fostului dictator. Dezvăluirea bardului PSD-ist frizează ridicolul.
Dialogul Gâdea – Tudor Gheorghe
Mihai Gâdea: (…) Poate și ăsta este unul dintre motivele avalanșei de mizerii, de dejecții, de minciuni. Haideți să luăm câteva dintre ele. În perioada epocii comuniste, ați spus vreo poezie omagială tovarășului sau tovarășei, le-ați adus vreo odă în vreun fel, în versuri sau în muzică?
Tudor Gheorghe: Doamne ferește! Doamne ferește!
Mihai Gâdea: Dar asta se spune zilele astea pe Facebook.
Tudor Gheorghe:Nu, nu, nu! Am… la ideile… Adrian, săracu’… Adrian Păunescu. El mi-a spus. Zice: «Finuțule, te rog – era senzațional -, îți dau o idee. Tu crezi că eu – o chestie formidabilă, v-o spun acum – tu crezi că eu nu realizez ce scriu? Dar eu, ca să pot să țin Cenaclul Flacăra, să pot să-mi public cărțile mele de poezie reală și adevărată, eu trebuie să scriu și poeziile astea». Căutați în cărțile lui Păunescu. Nu veți găsi nicio poezie dedicată lui Ceaușescu sau ei. (Dă din cap în stânga și-n dreapta) Nu există asta! Asta… numai din presă sunt. Mi-a spus: «Învață o poezie frumoasă cu Ceaușescu și te vei elibera, te vor lăsa în pace definitiv». Și am făcut asta. Am învățat. Dar n-am apucat. (Ridică mâinile). Am cântat-o o dată, mi se pare, și atât a fost. (Ridică din nou mâinile, gesticulând). Dar pe scenă, niciodată, niciodată!”.
După ce, în primă fază, neagă recitalurile pentru Ceaușescu, Tudor Gheorghe recunoaște în cea de-a doua că l-a „uns” pe dictator, dar încearcă să minimizeze grotescul – ia, a fost acolo… un fleac!
VIDEO: Minciunile sfruntate ale lui Tudor Gheorghe
Tudor Gheorghe, 5 noiembrie 2010 (după moartea lui Adrian Păunescu): „Adrian Păunescu m-a cununat. A fost şi va rămâne naşul meu. De atunci, din momentul în care preotul mi-a spus în biserică să ascult de părintele meu spiritual, pot spune că relaţia mea cu Adrian Păunescu a fost alta decât a celorlalţi cu el”.
Ce zici, bardule mincinos? Astea tot „din presă” sunt?
La Gâdea, Tudor Gheorghe a mințit de-au înghețat apele. Că a simțit nevoia să-l perie pe nașul său Adrian Păunescu, să fie sănătos! Dar de ce o fi rostit el frazele acelea de mitoman amoral? Iată-le: „Căutați în cărțile lui Păunescu. Nu veți găsi nicio poezie dedicată lui Ceaușescu sau ei. Nu există asta! Asta… numai din presă sunt”.
Ia de-aici, bardule! Sau crezi că pe astea tot presa le-a scris?
Poezie omagială a lui Păunescu la adresa lui Ceaușescu: „Vă mulţumesc”
„Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nou
Că de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,
Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă.
————————————–
Parcă trăiam exilul himeric în pustiu
Şi fapta dumneavoastră avu deodată-n mine
Efectul formidabil al unui trăznet viu
Lovind în ce e putred ca-n rest să facă bine.
————————————–
Sunteţi atât de tânăr şi-atât de curajos,
Aţi deşteptat întreagă speranţa românească,
V-au dat strălimpezime durerile de jos
Şi-aţi doborât minciuna ca pe-o cumplită mască.
————————————–
Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod,
Ce ştie să aplece urechea spre Ion Roată,
Şi se-adresează ţării în cel mai simplu mod
Ca-n ’72, ţin minte: «Acum ori niciodată!».”
„Trăiască-n sănătate cârmaciul ţării noastre!”
„Celui drept, viteaz şi bun,
Ce la ţară ţine,
Azi, la Ziua Dumnealui,
La mulţi ani şi bine.
———————
Celui care pentru om
Face tot ce face
În contrastul planetar,
La mulţi ani şi pace.
———————
Celui simţitor la tot
Şi pe care-l doare
Tot ce-i om şi omenesc,
La mulţi ani şi soare.
———————
Celui ce iubeşte mult
Mintea îndrăzneaţă,
Pentr-un şi mai viu curaj,
La mulţi ani şi viaţă.
———————
Celui care e garant
Pentru libertate,
Întru sfântul drept la ea,
La mulţi ani şi toate.”
„Bocet pentru ăl bătrân”
O altă poezie omagială, scrisă după execuția celor doi Ceaușești, e de fapt o doină de jale. Mesajul poetic e conține minciuni istorice, revoltătoare. De exemplu: „Şi el s-a dovedit de neînfrânt / Că nu ne-a dat nici lacrimi şi nici sânge”.
Poezia are 12 strofe. Vi le prezentăm pe primele patru și pe ultima.
„Ce tragic timp păgân,
Se-mparte ţara noastră în partide,
De când l-am omorît pe ăl bătrân,
Mormântul lui nici nu se mai închide.
————————————–
Am tras în el ca-n malul de pământ,
Nu l-am putut în timpul vieţii frânge,
Şi el s-a dovedit de neînfrânt,
Că nu ne-a dat nici lacrimi şi nici sânge.
————————————–
Cu el am omorât-o şi pe ea,
Într-un concurs fanatic de păcate,
Şi-atunci păcatul nostru devenea,
Mai greu ca ale lor, împreunate.
————————————–
Aşa puţine vorbe mai rămân,
Într-o tăcere plină de rafale,
Şi vai!, l-am omorît pe ăl bătrân,
Erori peste eroarea vieţii sale.
————————————–
Şi totuşi, într-un tragic timp păgân,
I-am încărcat cu întuneric pasul,
De ce l-am omorât pe ăl bătrân
Și nici măcar nu-i facem părăstasul?”
VIDEO: Minciunile lui Gâdea, în apărarea odelor lui Tudor Gheorghe
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Parafrazând începutul „Manifestului Comunist” al lui Karl Marx, cuprindem în câteva cuvinte un scandal cu miros de ceaușism securist declanșat chiar la Craiova, capitala Olteniei natale a lui Tudor Gheorghe.
Îl știți: e menestrelul care, prin concertul „Degeaba 30”, a dovedit că merită să fie considerat unul dintre cei mai eficienți propagandiști anti-UE și, implicit, anti-democrație care au infestat România în ultimii ani.
În atmosfera toxică provocată în agora românească de (a)vânturile naționalist-comunistoide ale menestrelului Tudor Gheorghe, la Craiova, fieful cuplului PSD-ist Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a irupt un nou scandal în care sunt implicați turnători ai fostei Securități comuniste și membri importanți ai organizației locale a PSD, deținători de înalte funcții în administrația orașului Craiova și a județului Dolj.
Scandalul lovește comunitatea craioveană la puțin timp după un alt scandal, în care preoții Gheorghe Zamfir și Alexandru Isvoranu, foști profesori ai Facultății de Teologie din Craiova și colaboratori apropiați ai Mitropolitului Olteniei, Irineu Popa, au fost reclamați la Consistoriul bisericesc pentru a fi scoși din preoție pentru faptul că au colaborat, ca informatori, cu Securitatea comunistă.
Publicația online PRO-OLTENIA informează, în articolul cu titlul „Conducerea CJ Dolj îi promovează pe foștii turnători ai Securității comuniste?”, că în ședința Consiliului Județean Dolj de joi, 30 ianuarie 2020, atmosfera a devenit extrem de tensionată în urma discuțiilor aprinse dintre consilierii PNL Laurențiu Ivanovici și Cosmin Călin, pe de o parte, și Ion Prioteasa (PSD – președintele CJ Dolj) și Lucian Dindirică (PSD – managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova), pe de altă parte. Tema confruntătii: un apel lansat de un ONG local prin care se cerea demiterea, în regim de urgență, a managerului Bibliotecii Județene pe motiv de găzduire a unui eveniment „cultural” de reabilitare a imaginii Securității comuniste.
Lansare de carte cu securiști la prezidiu
Pe 14 decembrie 2019, sub egida Consiliului Județean Dolj și a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, la sediul bibliotecii a fost organizată lansarea cărții „Celula 0”, scrisă de Ion Dascălu, implicat (se pare ca ofițer de Securitate) în evenimentele sângeroase din Decembrie 1989. În prefață, cititorii sunt informați că în carte vor afla „fața nevăzută a organelor abilitate cu securitatea statului și a conducerii lui”. Evident, „organele abilitate” este un termen sub care se ascunde Securitatea comunistă.
La eveniment au participat, ca invitați și vorbitori, doi indivizi care au fost demascați de către CNSAS, în instanța de judecată, ca turnători la Securitate: Dan Lupescu și Mihai Marcu.
Dan Lupescu este cunoscut în Craiova ca fost jurnalist comunist la ziarul „Înainte” (organ al Comitetului Județean Dolj al PCR și al Consiliului Popular Județean) și fost director, după 1989, al Direcției Județene de Cultură Dolj. La sesizarea CNSAS, Curtea de Apel București, prin Sentința Civilă Nr. 4252 / 25.06.2012, constată calitatea de colaborator al Securității în cazul lui Lupescu Dan. Acesta a turnat la Securitate, ca informator, sub numele conspirativ de „Toma Alexandru/Alex”.
Paradoxal, fostul informator al Securității, Dan Lupescu, a vorbit despre Decembrie 1989 în incinta instituției pe ai cărei salariați îi turna la Securitate cu trei decenii în urmă. Conform Dosarului Fond Informativ nr. I 603 (cotă CNSAS), deschis asupra unui bibliotecar de la Biblioteca Județeană Dolj, monitorizat de Securitate pentru „grave manifestări dușmănoase la adresa orânduirii socialiste”, o notă informativă despre acesta era semnată de Dan Lupescu, sub conspirativul „Toma Alexandru”.
Dan Lupescu, informatorul Securității, un „de-al casei” la Biblioteca Județeană din Craiova
Turnătorul Dan Lupescu informa Securitatea că bibliotecarul a manifestat „o atitudine total deplasată, trădând grave convingeri politice. (…) Văzând vitrina cu lucrări ale șefului partidului și statului, acesta s-a exprimat batjocoritor, după care a îngenuncheat și s-a înclinat în fața volumului «Omagiu» publicat în 1978, comentând pe un ton zeflemitor că așa ar trebui să ne comportăm în fața operei șefului de partid și de stat”.
Mihai Marcu, un alt personaj dubios, a fost demascat de CNSAS, în instanță, ca informator. Astfel, Tribunalul București, prin Sentința Civilă nr. 2559 / 07.10.2008, constată calitatea de colaborator al Securității în cazul lui Marcu Mihai. Acesta a turnat la Securitate, în perioada 1979-1989, sub numele conspirativ de „Constantin Gheorghe”.
Mihai Marcu (al doilea din stânga), informatorul Securității comuniste, la lansarea cărții „Celula O”
Turnătorul Mihai Marcu a lucrat cu o eficiență deosebită în slujba Securității comuniste. Astfel că, după ce a executat, ca persoană de sprijin, două misiuni în cadrul cărora „a furnizat date verbal cu conținut bun și complet (…), ca urmare a aportului informativ deosebit, la numai un an de la recrutare s-a propus trecerea lui în rândul categoriei de rezidenți”. Altfel spus, Mihai Marcu, alias „Constantin Gheorghe”, a fost un foarte zelos turnător al Securității comuniste.
Acești doi indivizi, complici ai Securității, instrumentul de teroare și crimă al dictaturii comuniste, au fost onorați ca invitați oficiali la o acțiune „culturală” organizată într-o instituție publică de cultură din subordinea Consiliului Județean Dolj.
PSD-istul Prioteasa bagă sub preș mizeria securistă
Conform articolului din PRO OLTENIA,Asociația PRO DEMOCRAȚIA Craiova a reacționat la mișelie și a transmis către președintele și membrii Consiliului Județean Dolj un Apel intitulat „Dindirică Lucian Costin, managerul Bibliotecii Județene «Alexandru și Aristia Aman», continuă să batjocorească memoria eroilor asasinați în Decembrie 1989”, semnat de Carla Stoica, președinta Clubului Craiova al PRO DEMOCRAȚIA.
PRO DEMOCRAȚIA Craiova atenționează că este „inacceptabil ca o instituție publică, finanțată din banii cetățenilor unei țări care este membră a Uniunii Europene, să găzduiască activități publice la care să participe, în calitate de invitați oficiali, foști ofițeri sau turnători ai Securității comuniste”.
Conform PRO DEMOCRAȚIA Craiova, „conducerea Bibliotecii Județene «Alexandru și Aristia Aman» din Craiova nu este la prima acțiune de sfidare a memoriei jertfei celor asasinați în Decembrie 1989, în aceeași instituție, în ianuarie 2018, fiind găzduită lansarea unei cărți elogioase dedicată ultimului șef al Securității comuniste, Iulian Vlad”.
În consecință, asociația a solicitat Consiliului Județean Dolj să-l demită pe Dindirică Lucian Costin din funcția de manager al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova.
Ion Prioteasa (PSD) – președintele Consiliului Județean Dolj
Conducerea Consiliului Județean Dolj a oferit PRO DEMOCRAȚIA Craiova un răspuns în „limbă de lemn”, într-o penibilă încercare de a ascunde sub prevederi de regulament ticăloșia cu securiști săvârșită în instituția din subordine, exact în perioada în care se împlineau trei decenii de la asasinatele comise în Decembrie 1989. În documentul respectiv, se face referire la Regulamentul de organizare și funcționare al Bibliotecii Județene, care, la art. 3 (1), stabilește că „Biblioteca Județeană «Alexandru și Aristia Aman» este bibliotecă publică și îndeplinește funcții culturale și educațional-științifice, asigurând egalitatea accesului la informații și la documentele necesare informării, educației permanente, petrecerii timpului liber și dezvoltării personalității utilizatorilor, fără deosebire de statut social ori economic, vârstă, sex, apartenență politică, religioasă ori etnică”.
Cum se asigură „educația permanentă” și „dezvoltarea personalității utilizatorilor”, organizând sub egida Consiliului Județean Dolj și în spațiul Bibliotecii Județene o lansare de carte în care este spălată imaginea Securității comuniste cu ajutorul a doi foști turnători ai Securității, numai președintele Ion Prioteasa și subalternul său, managerul Dindirică, pot să explice. Un om decent și demn înțelege că nu există nicio legătură între cele două realități – educația în spiritul democrației europene și spălarea imaginii Securității comuniste.
Conducerea Consiliului Județean Dolj, în răspunsul oferit PRO DEMOCRAȚIA Craiova, se îngrijește și de apărarea celor doi foști turnători ai Securității, despre care precizează: „Cele două persoane la care faceți referire nu au nicio interdicție legală sau de altă natură care să-i priveze de participarea la evenimente culturale organizate sau găzduite de o instituție publică”. Altfel spus, faptul că cei doi ticăloși au nenorocit viețile oamenilor pe care i-au turnat la Securitate nu este defel vreun impediment în a fi invitați să participe, într-o instituție publică de cultură, la evenimente de reabilitare a imaginii Securității comuniste.
La final, în documentul emis de Consiliul Județean Dolj, se face un discret elogiu managerului Lucian Dindirică, amfitrionul de securiști și turnători, în a cărui activitate, „în cei 10 ani de când a ocupat prin concurs funcția de conducere, nu a existat nicio sincopă în exercitarea actului managerial”.
Familia Lucian Dindirică (consilier local PSD) – Anca Dindirică (manager TVR Craiova)
Aparatul administrativ din subordinea Consiliului Județean Dolj (controlat de PSD) nu ar fi avut cum să vorbească altfel despre managerul Lucian Dindirică, un personaj important al protipendadei locale a PSD. Dindirică este nu numai conducătorul Bibliotecii Județene. El este și unul dintre membrii grupării controlate de Lia Olguța Vasilescu în PSD Craiova, consilier din partea PSD în Consiliul Local Craiova, iar soția lui, Anca Dindirică, este manager al TVR Craiova (vestită prin fake-news-ul promovat la televiziunea publică, privind „inaugurarea” lucrărilor la drumul expres Craiova-Pitești de către o delegație de PSD-iști condusă de actualul pușcăriaș Liviu Dragnea, eveniment în urma căruia au rămas trei borduri așezate în câmp).
Apropo de TVR Craiova: de câțiva ani, acolo și-a găsit un loc confortabil ca jurnalist Simona Ștefania Mușuroi (fostă Lupescu), nimeni alta decât fata turnătorului Dan Lupescu și prietenă veche a actualei directoare, Anca Dindirică. Probabil că și acest fapt explică generozitatea cu care managerul Lucian Dindirică îl promovează pe fostul turnător al Securității ca oaspete de seamă la activitățile culturale organizate la Biblioteca Județeană.
Președintele Ion Prioteasa (PSD) a omis să informeze membrii Consiliului Județean Dolj despre Apelul înaintat de PRO DEMOCRAȚIA, însă „secretul” a fost aflat de consilierii PNL, care l-au interpelat pentru clarificări în ședința de consiliu din 30 ianuarie 2020. Detaliile schimbului acid de replici între consilierii PNL și reprezentanții PSD, Prioteasa și Dindirică, au fost redate în articolul din PRO OLTENIA.
Managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” nu a fost nici măcar mustrat de șefii săi – de partid și din CJ Dolj – pentru că a găzduit lansarea de carte cu turnători ai Securității. Iar cei doi turnători se fudulesc, în continuare, prin Craiova, pozând în „oameni de cultură și de carte”.
În loc de concluzie, un paradox: Tudor Gheorghe, menestrelul anti-UE, a fost turnat la Securitate?
Printre documentele care atestă activitatea de turnător la Securitate a lui Dan Lupescu – un „obișnuit al casei” la acțiunile așa-zis culturale organizate de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova – există o notă informativă semnată de acesta, din data de 25.09.1986, prin care semnala atitudinea necorespunzătoare conform normelor PCR a actorului T. G.
„Referitor la recitalurile lui T.G., se impune să precizez că mi-a atras atenția următorul aspect: În momentele când recită versuri din ciclul «La lilieci», de Marin Sorescu, face anumite pauze – le-aș zice cu tărie –, pauze pe care textul nu le conține. Prin această rostire a versurilor se deschid «porți» de înțelesuri noi, pe care textul nu le conține. De pildă: «Nici mălai nu mai e…» – recită făcând o pauză semnificativă și continuă: «… cum era pe vremuri». De aici, spectatorii sunt «stârniți» să se gândească la situația specifică datorită carențelor în organizarea aprovizionării, ei rămânând, având impresia, în fapt furnizată de interpretarea actorului, că astfel se critică anumita stare de lucruri”.
Tudor Gheorghe – menestrelul anti-UE și propagandist PSD
Să fie acest actor T.G., pomenit în nota informativă a turnătorului Dan Lupescu, una și aceeași persoană cu menestrelul anti-UE al vremurilor noastre, anume Tudor Gheorghe?
Dacă da, atunci istoria îi oferă lui Tudor Gheorghe cel mai solid argument că tinerii și copiii uciși în Decembrie 1989 nu au murit degeaba, ci, dimpotrivă, i-au oferit libertatea inclusiv lui, menestrelului ocrotit de „oamenii deștepți din Securitate”.
Tenebrele din trecutul relației lui Tudor Gheorghe cu Securitatea se vor risipi, mai devreme sau mai târziu. Până atunci, capitala Olteniei lui natale, vopsită în roșul PSD, partidul pentru care menestrelul făcea campanie electorală cu ceva ani în urmă, rămâne o primitoare gazdă de securiști. O enclavă bizară, în care slujitorii Securității și ai PCR supraviețuiesc confortabil și feriți, deocamdată, de judecata Istoriei.
Multă vreme, despre rolul malefic al lui Tudor Gheorghe în decembrie 1989, în „revoluția de la Craiova”, s-a vorbit mai mult în șoaptă. Încep însă să apară voci care o spun răspicat. Martori oculari ai acelor evenimente.
Un craiovean care atunci avea aproape 13 ani povestește, pe pagina o pagină de Facebook – Soim Press RO -, cum a apărut Tudor Gheorghe la Județeana de partid, pe 22 decembrie 1989, flancat de niște „securiști în trening”, cum a încercat să-i scoată din clădire pe revoluționarii „nechemați” și cum „a aruncat o grenadă înspre noi”.
Povestea cu grenadele aruncate de Tudor Gheorghe e afirmată și de generalul-magistrat Dan Voinea, care a condus Parchetul Militar în perioada 1997-2000 și a revenit în conducerea acestuia după 2004. Dan Voinea a fost procurorul penibil din „procesul Ceaușeștilor”, pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, dar tot el, și tot ca procuror militar, s-a ocupat ulterior de „dosarul Revoluției”.
Într-un interviu pentru „Evenimentul zilei”, Dan Voinea a spus la un moment dat: „La Craiova, cel care intra cu generalul Roșu și arunca grenade pe acolo, de s-a speriat mulțimea, era Tudor Gheorghe. Mulțimea nu se dădea la o parte ca să intre Armata, să ocupe Consiliul Județean, și (Tudor Gheorghe – n. red.) a aruncat (grenade – n. red.) ca să facă «potecă»”.
Generalul Voinea este un personaj dubios, care s-a făcut de râs de multe ori în privința afirmațiilor despre evenimente pe care, teoretic, le-a cercetat. De exemplu: „n-am găsit niciun spion sovietic la Revoluție” (deși sunt mii de dovezi care-l contrazic); „pe generalul Pîrcălăbescu n-am putut să-l anchetez pentru că murise” (iar Pîrcălăbescu, fostul șef al Gărzilor Patriotice, trăiește și azi).
De aceea, afirmațiile lui dan Voinea trebuie luate cu rezervă. În speța „Tudor Gheorghe, grenadierul de la Craiova” apare însă și mărturia unui participant la evenimente.
Mărturia de pe Șoim Press RO
„Jigodia. Cazul Tudor Gheorghe. Nu aveam nici 13 ani și eram revoluționar. Ce urât suna acest cuvânt! Știți cum sună cuvântul LIBERTATE, atunci când nu ai voie nici să-l gândești, nu să-l rostești? Nu aveam voie să rostim acest cuvânt. Prima dată îl scandezi cu teamă, apoi îl strigi cu oarece curaj și apoi este împușcat unul de lângă tine.
Veniseră lângă noi, ne flancaseră lateral câțiva securiști, eram doar o mână de oameni și apoi, după o oră – cred -, au început să vină câteva sute de la Uzina de Avioane din Craiova. Au trecut 30 de ani…
Brusc, am început să căpătăm oarece încredere. Eram câteva sute de oameni, era și un cameraman care, din ce îmi zicea, terminase Artele sau ceva de genul ăsta. Au mai apărut 100, maximum 200 de la IUG. Vine la mine un bărbos și îmi zice să mă duc acasă, pentru că sunt prea mic. Îl chema Radu Berceanu, toți îi zicea «tovarășul inginer».
Intram – pentru cei mici care știu ce înseamnă frica, nici eu nu știam – intram în Comitetul Județean de Partid, actuala Prefectură. Flancați, dintr-o dată, de «civili», nu simțeam teamă, aveam doar un curaj nebun.
După mai multe ore, se apucă ăi bătrâni să facă liste. Erau două categorii de oameni: cei care sosiseră din fabrici – repet, erau doar câteva sute – și câteva zeci mai atipici, altă ținută, mulți în trening.
Ne trezim la un moment dat cu unii care tot ziceau că o să-l aducă pe Tudor Gheorghe în Comitet. În situații de acest gen, pierzi noțiunea timpului… La un moment dat, îl văd pe Tudor Gheorghe venind, flancat de securiști, vreo doi chiar în trening, dinspre 30 Decembrie. Nu știam ce să credem, de unde știau ăștia unde stă Tudor Gheorghe…
Peste un timp îl văd pe Tudor Gheorghe la balcon, flancat de câțiva de-ai lor. Eeeh, ce zice Gheorghe la microfon? «Voinicii mei, ați strigat mult și ați strigat degeaba. Duceți-vă acasă!». Culmea este că o parte din mulțime s-a dus. Apoi, acest Tudor Gheorghe a făcut apel la generalul Roșu, comandantul Armatei a III-a, să scoată necunoscuții – adică pe noi – din Comitet.
La un moment dat chiar a aruncat cu o grenadă înspre noi. Au venit, într-un final, și militari români cu tancuri, multe erau T-34… Ce făcea această canalie? Îi instiga pe militari împotriva noastră!
Să continui? Eu și acum, după atâția zeci de ani, când aud cuvântul LIBERTATE, involuntar, simt miros de cordită – praf de pușcă.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O analiză atentă a versurilor pe care le cântă rapsodul PSD-ist Tudor Gheorghe, în spectacole sau la televiziunile prietene, arată nostalgia acestuia după regimuri totalitare și ostilitatea față de modelul democratic.
„Feriți-vă de măgăruș!”. Nu de „măgărușul” emisiunii lui Eugen Cristea din anii ’90, nici de cel care supraviețuiește epocilor moderne în unele sate. Acel asin te ajută: îți cară sarsanalele pentru un pumn de ovăz.
În cazul nostru, e vorba de ”măgărușul” roșiatic Tudor Gheorghe. E cel mai rău dintre ei, dacă se poate spune așa. Te ademenește la concerte – pe bani frumoși, căci arta se plătește -, unde e în stare să-ți sucească și mințile dacă nu ești atent. Te îndoctrinează ca marii tovarăși din Coreea de Nord.
E drept, omul are voce. I-a dat-o Dumnezeu – după cum afirma fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu -, însă gândirea menestrelului e de-a dreptul diabolică.
În secolul XXI, la 30 de ani de la căderea comunismului, acest rapsod PSD-ist continuă să se manifeste precum activiștii perverși de dinainte de 1989. Mai erau doi, Vadim Tudor și Adrian Păunescu, dar s-au dus să polueze ideologic lumea cealaltă.
Ce i-a cășunat activistului-trubadur Tudor Gheorghe în România Europeană a anului 2020? Unul din cântecele sale absolut abjecte, revoltătoare (suntem totuși membri ai UE, NATO, cu o democrație consolidată), se intitulează ”Criza”. E vorba de criza economică din România anilor 2009-2010, pe fundalul unei recesiuni mondiale. Un pretext de minciuni ordinare.
Prima strofă: ”N-avem varză de sarmale / Dar avem democrație”
În fapt, pe Tudor Gheorghe nu l-a durut nici măcar în pliul cotului de acel episod greu din viața cetățenilor români. A speculat momentul doar pentru a-i face un lobby mincinos, hidos, periculos celebrului ”dottore” Ponta. Și-a început recitalurile mărețe din 2012 atacând tot ceea ce ducea la cuvântul democrație. Doi ani mai târziu, s-a și declarat susținător fidel al premierului-plagiator în campania pentru prezidențiale.
Lustragiul ”ciumei roșii” și-a început concertul cu o strofă paralelă cu realitatea vremurilor noastre: ”N-avem ape minerale / N-avem gheață, nici hârtie / N-avem varză de sarmale / Dar avem democrație”.
Versurile sunt mai goale în esența lor decât trecătorii deposedați de haine în nuvela ”Mantaua” lui Gogol. Nu exprimă nimic. Nici urmă de metaforă, nici de comparație, nici de personificare. Sunt practic din altă lume, pe care ”trubadurul” o adoră. Ca să ți-o zicem băbește, tovarășe Gheorghe, ai voce, dar n-ai logică.
Apă minerală găsești la orice colț de stradă (nu e benefică în cantități mari, fiindcă te pricopsești cu litiază renală).
Vrei gheață? Pune-ți apă la congelator! Sau, probabil, ți-e dor de caloriferele înghețate din anii ’80 sau de cântecele concepute la lumina palidă a felinarului.
Un sul de hârtie costă 50 de bani. E pe toate coclaurile.
E plină piața de varză la Craiova, Tudore! O dau oltenii tăi, bieții de ei, cu nici doi lei kilogramul. Poți mânca sarmale de dimineața până seara. Tot prietenii tăi din PSD le-au pus botniță, neoferindu-le soluții pentru a-și comercializa marfa în altă parte.
Strofa a patra: „Duritate-n exprimare / Râs strident și mârlănie / S-a dus dracu’ orice candoare / De când e democrație”
Tudore, Tudore! Se vede că n-ai luptat pentru libertate, pentru o viață mai bună. Ai cântat în așa fel încât să nu-i superi pe tovarășii PCR-iști. Ce te făceai, ”trubadur” de x parale, dacă stăteai 17 ani în închisorile comuniste precum Corneliu Coposu, care a intrat după gratii cu 114 kile – era înalt, sportiv, voinic – și a ieșit cu doar 51? Mai vorbeai azi de ”duritate-n exprimare”, de ”râs strident și mârlănie”? În mod sigur, nu-ți mai ardea de asta. Ți-ar fi dat duritate și mârlănie gardienii comuniști pentru toată viața!
Mai e ceva: în PSD-ul toxic pe care-l slujești cu vehemență există personaje de-a dreptul sinistre prin felul exprimării, deși sunt senatori, deputați, președinți de filiale, unii chiar din Oltenia ta natală. Ia cască ochii și citește! Îi recunoști?
Claudiu Manda: „Băgați-aș p…la în mă-ta!”
Liviu Alexa: „Futu-ți morții mă-tii de p…lă mică!”
Ion Vlasie: „Îmi bag p…la-n gura ta! F…u-te-n gură să te f…t!”
Șerban Nicolae: „Eu am o poză în care dumneavoastră faceți sex anal!”
Tit-Liviu Brăiloiu: „Prințeso, sugi p…la!”
Aurelian Bădulescu: „Declar că o bag în p…da mă-sii pe Ana Ciceală!”
Ultimele trei strofe ne sugerează să votăm un regim totalitar
„Că sunt singur şi mă bate / Plânset vechi de ciocârlie / Dintr-o parte într-altă parte / Şi tac în democraţie.”
„De ruşine şi de frică / Pustnic vechi într-o chilie / Care, Doamne, nu mai pică / De când e democraţie?”
„Dar decât aşa părinte / Năclăit de pesimism / Scoate-mă din necuvinte / Dă-mă-n totalitarism!”
Notă:Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparține, în totalitate, unei persoane sau unui grup de persoane. În regimurile totalitare, distanța între stat și societate este, practic, anulată, în sensul că puterea întrupată de stat, prin partidul unic, pătrunde până și în viața particulară a fiecărui cetățean. Ideologia totalitaristă este opusă conceptului de societate deschisă. În istoria recentă, comunismul, nazismul și fascismul au fost regimuri totalitare. (Sursa: Wikipedia)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dezbaterea în jurul spectacolului „Degeaba 30” al lui Tudor Gheorghe a luat amploare. În horă a intrat și realizatorul RTV Victor Ciutacu care-i ia apărarea rapsodului.
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, s-a arătat revoltat de faptul că televiziunea publică a difuzat „Degeaba 30”, un spectacol populist în care sunt criticate protestele anti PSD, Uniunea Europeană și sistemul democratic.
Consultantul Andrei Caramitru s-a alăturat și el criticilor, scriind pe pagina sa de Facebook:
„Ați susținut protestele din ultimii ani? Ați luptat in piață sau prin vot? Ia uitați ce spune Tudor Gheorghe despre voi: Au făcut copiii nostri dinți, mușcă din bunici și din părinți, mușcă din văzduh și din pământ, mușcă din morții din pământ…! sau românii ‘protestează cu mormanul de pietroaie’, strigând ‘fără violență’. Un ticălos absolut. Atât”.
Victor Ciutacu a publicat un text alambicat pe blogul său în care îi numește „năpârci” pe Daniel Funeriu și Andrei Caramitru.
„Nu trebuie să-i rescriu eu CV-ul. Și l-a construit singur. Prin muncă, prin talent, prin forță, prin dedicație. Face bine că nu se coboară la nivelul năpârcilor. Orice polemică ar deschide, avantajul ar fi la ăia. Am petrecut niște ani buni, fie ei și în planuri paralele, cumva împreună. Și a fost extrem de frumos. Doar că, vanitos ca orice oltean pur și perfect conștient de valoarea pe care o are, așteaptă ca tot Universul să se învârtă în jurul lui. Lucru imposibil de realizat. Dar, măcar în ceea ce mă privește, o infimă particulă la scara istoriei, știe că ușa și telefonul meu sunt oricând deschise pentru el…”
Din textul de mai sus se înțelege că și Ciutacu a avut unele neînțelegeri cu rapsodul, caracterizându-l pe Tudor Gheorghe ca „vanitos”.
Artistul în vârstă de 74 de ani este susținător al PSD, fiind un nostalgic al sistemului comunist. A fost un răsfățat al regimurilor politice atât în perioada dicataturii Ceaușescu, dar și după prăbușirea acestuia.
Daniel Funeriu l-a caracterizat ca fiind o „canalie talentată”, metaforă care surprinde perfect personalitatea și cariera artistică a lui Tudor Gheorghe.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În ședința Consiliului General București de marți, primarul Gabriel Firea i-a oferit titlul de cetățean de onoare al orașului rapsodului Tudor Gheorghe.
Această decizie controversată a Gabrielei Firea vine în contextul unui scandal declanșat în jurul spectacolului „Degeaba 30” al artistului, difuzat de televiziunea publică în data de 26 ianuarie, ziua dictatorului Ceaușescu.
Daniel Funeriu a criticat dur reprezentanția, spunând despre Tudor Gheorghe că e o „canalie talentată”. Fostul minstru al Educației a susținut că spectacolul e o rușine la adresa democrației române, fiind un afront adus memoriei celor uciși în tragicele evenimente din 1989.
De asemenea, sepctacolul lui Tudor Gheorghe e acuzat că promovează un discurs anti Uniunea Europeană, populist și naționalist.
Tudor Gheorghe, 74 de ani, e un rapsod nostalgic după regimul comunist care a gravitat mereu în jurul PSD. Acesta a fost un susținător al candidaturii lui Victor Ponta la președinție în 2014.VIDEO. Tudor Gheorghe, susținător al lui Victor Ponta în alegerile din 2014.
„Tudor Gheorghe este unul dintre cei mai mari artişti ai tradiţiei româneşti, reuşind de fiecare dată să prezinte concepte noi pentru concertele pe care le susţine şi să reinterpreteze într-o manieră originală moştenirea desprinsă din negura vremurilor ce face parte de secole din viaţa satului. Talentul şi prezenţa scenică sunt inconfundabile, iar sălile de concert sunt pline la fiecare apariţie a sa”, se arată în referatul de aprobare a proiectului iniţiat de către primarul general, Gabriela Firea, citat de Agerpres.ro.
Decizia Gabrielei Firea de a-i oferi titlul de cetățean de onoare unui artist acuzat de propagandă PSD poate fi riscantă în contextul în care edilul vizează un nou mandat. Alegerea ei îi va asigura susținerea grupului dur al votanților PSD, dar acesta nu e unul prea numeros în București.
În condițiile în care Guvernul Orban reușește să modifice legislația electorală, iar alegerile se vor desfășura în două tururi de scrutin, Gabriela Firea are puține șanse să câștige un al doilea mandat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a scris un mesaj emoționant, adresat celor care l-au înjurat după ce a criticat spectacolul populist al rapsodului PSD-ist Tudor Gheorghe.
„Cele vreo 1500 de înjurături strașnice din comentariile la luarea de poziție de ieri m-au făcut să mă simt din nou ca un stejar de care se scarpină porcii mistreți. Au mai fost astfel reacții și am mai simțit asta cu două ocazii: când am introdus BAC-ul cu camere de luat vederi în anul 2011 și când s-au văzut primele rezultate ale cruciadei anti-plagiat, cu doctoratul criminalului vesel, dottore (n.r. referire la Victor Ponta)…”, a scris Daniel Funeriu pe pagina sa de Facebook.
Fostul ministru al Educației din perioada Guvernului Boc a criticat spectacolul anti UE, naționalist și populist al rapsodului PSD-ist Tudor Gheorghe, intitulat Degeaba 30, difuzat de televiziunea publică exact în data de 26 ianuarie, ziua dictatorului Ceaușescu.
„Degeaba 30” e o referire directă la faptul că de la revoluție au trecut trei decenii degeaba, spectacolul fiind o jignire la adresa celor care au murit în acele zile la Timișoara, București și în alte orașe din țară în confruntarea cu regimul dictatorial al lui Ceaușescu și, apoi, cu conspiratorii lui Iliescu.
VIDEO. Spectacolul „Degeaba 30”, difuzat de postul public de televiziune.
Acest spectacol, susținut de Tudor Gheorghe, un artist nostalgic al regimului comunist, s-a desfășurat la Sala Palatului din București exact în data de 22 decembrie, începând cu ora 19.00, în același timp în care mii de bucureșteni alături de președintele Klaus Iohannis au participat la un marș de comerorare a eroilor revoluției.
Numele celor 1.142 de oameni uciși în evenimentele de acum 30 de ani au fost citite de Cristina Țopescu și proiectate pe fostul sediul al Comitetului Central al PCR. La doar câteva sute de metri distanță, rapsodul PSD-ist Tudor Gheorghe cânta la mandolină melodii anti Uniunea Europeană, îi lua la mișto în versuri pe protestatarii din Piața Victoriei și critica generația tânără că luptă împotriva PSD-ismului.
„Să mergem, totuși, dincolo de prăpastia dintre inteligenții mei cititori, educați și cu repere axiologice corecte, și cei care, din diferite motive, au rămas oarecum ‘de căruță’. Și pentru care viața se rezumă la munca fizică extenuantă sau nu tocmai valorizată social, plătită la limita subzistenței, eventual la o bere, o țuică sau un pahar de vin seara iar, a doua zi, o nesfârșită luare de la capăt cu aceleași perspective limitate la o supraviețuire mai mult sau mai puțin confortabilă.
Să îi iertăm pentru că, impresionați de voci care pun în versuri și note obida lor cotidiană, nu văd că tocmai cei care sunt cauza dificultăților lor sunt cei care, cu vorbe meșteșugite, fac să vibreze corzile lor sensibile”, a scris Daniel Funeriu.
Fostul ministru al Educației a scris o critică explozivă la adresa rapsodului PSD-ist Tudor Gheorghe în care critică spectacolul în care acesta minează încrederea în apartenența noastră la Uniunea Europeană, încrederea în democrație și libertate și, nu în ultimul rând, își bate joc de memoria celor care au plătit cu viața pentru ca noi să beneficiem astăzi de toate aceste libertăți.
VIDEO. Rapsodul PSD-ist Tudor Gheorghe, un mare susținător al lui Victor Ponta.
Fragmente din mesajul lui Daniel Funeriu:
– Băi, Tudor Gheorghe, ia fii atent aici: cât ai fi fost tu de talentat în muzică și versuri! Primul meu coleg de bancă, Cristian Herbei, și alți 1.000 de oameni nu au murit pentru ca tu să-i dai cu zdranga-zdranga, la mandolină, spunând că a fost degeaba!
– Băi, talent: nu-ți e rușine la senectute să spui că e tot una să iei, când ai chef, avionul spre Paris, cu statul la coadă 4 zile pentru 25 de litri de benzină?
Daniel Funeriu a dat o lecție de civism, asumându-și să critice dur un „răsfățat” al regimurilor PSD, o „canalie talentată”, așa cum i-a spus acesta, arătând cât de mare e toxicitatea mesajelor și câte minciuni transmite rapsodul în spectacolele sale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
De la Techirghiol, între două băi de nămol, rapsodul Tudor Gheorghe (74 de ani) le-a răspuns celor care l-au acuzat că face propagandă comunistă şi transmite mesaje anti-europene în spectacolul „Degeaba 30”, difuzat recent de Televiziunea Română.
Daniel Funeriu (fost ministru al Educaţiei în Guvernul Boc) şi Andrei Caramitru (fost consilier al președintelui USR, Dan Barna) l-au criticat dur pe Tudor Gheorghe pentru spectacolul intitulat „Degeaba 30”, difuzat de TVR 1 pe 26 ianuarie, ziua de naștere a răposatului dictator Nicolae Ceaușescu.
Contactat de Adevărul, Tudor Gheorghe a declarat arogant că, în faţa criticilor şi a acuzaţiilor, preferă să aplice vorba populară „câinii latră, caravana trece”.
„Nici măcar nu le resping, nu le iau în seamă. Nu mă interesează prostiile pe care le debitează ba unul, ba altul. Nu mă ating. E aşa de normal. Fiecare om are părerile lui. Te laudă mulţi şi te înjură puţini. Dacă nu exista nicio reacţie, mi se părea ciudat. Dar, bravo lor! Eu cred în ce am făcut, şi nu numai eu. O vorbă frumoasă: câinii latră, caravana trece. Dacă ăsta e limbajul lor, să fie sănătoşi. Eu sunt mai delicat”.
Întrebat despre „săgeţile” pe care le-a trimis spre Uniunea Europeană, artistul s-a limitat la a spune că detractorii săi nu au văzut spectacolul, ci doar au scos din context anumite afirmaţii. El a explicat şi de ce şi-a numit spectacolul „Degeaba”.
„Dacă asculţi tot spectacolul, de la cap la coadă, îţi dai seama despre ce e vorba. Dar ei, dacă nu au văzut spectacolul şi doar au luat fragmente… au scos din context. Spectacolul începe cu un omagiu profund, adevărat şi trist pentru cei care şi-au dat viaţa în ’89, pentru cei care au murit ca eu şi noi să stăm liniştiţi, să cântăm şi să putem să ascultăm aceste versuri. Se cheamă «Degeaba», dar nu pentru că nu s-a făcut nimic în ţara asta, ci pentru că o generaţie întreagă nu mai are încredere. E ţipătul de disperare al unei generaţii care se vede debusolată, care nu mai are încredere în capacitatea creatoare a acestui popor, o generaţie care a fost păcălită, care a tot aşteptat şi a tot aşteptat şi nu se întâmplă nimic. Despre asta e vorba, nu că nu s-a făcut nimic. S-au făcut lucruri. A, că avem de toate, da, şi e normal să fie aşa. Fiecare înţelege ce vrea şi ce poate”.
Bardul folosește parșiv anticomunismul tatălui său
În ceea ce priveşte acuzaţiile că ar face propagandă comunistă, Tudor Gheorghe a spus: „Doamne fereşte! Ce înseamnă să nu-ţi dai seama ce vorbeşti… Cum să fiu eu nostalgic după perioada comunistă când tatăl meu a fost condamnat politic 20 de ani, iar eu aruncat în stradă? Cum pot ăştia să spună aşa? Că n-am fost membru de partid, slavă Domnului! Eu n-am intrat în niciun partid politic. Eu am fost interzis să cânt în perioada aia. Mă rog, treaba lor, să fie sănătoşi”.
Tudor Gheorghe invocă trecutul anticomunist al tatălui său, dar „uită” să spună că bătrânul Ilie Gheorghe a dezavuat gestul fiului său de a se solidariza cu pușcăriașul Dan Voiculescu. Cu puțină vreme înainte de a muri, Ilie Gheorghe s-a arătat deranjat că numele său este folosit „în campania de salvare a unui comunist murdar”.
Tudor Gheorghe se și contrazice, căzând în ridicol. Zice că a fost „interzis” în comunism, dar tot el recunoaște: „Eu am fost mai mult plecat în străinătate înainte de ’89 decât după”.
„Sunt undeva la Techirghiol, îmi văd de sănătate”
Întrebat despre UE și politica din România, Tudor Gheorghe a dezvăluit că se află la Techirghiol, județul Constanța, unde, între două împachetări cu nămol, pregătește un nou spectacol.
„Eu acum lucrez la un spectacol atât de frumos, «Risipitorul de frumuseţi»… Sunt izolat, sunt undeva la Techirghiol, îmi văd de sănătate, îmi învăţ poeziile, cântecele. Dacă aş sta să ascult tot ce se întâmplă, dacă aş lua în seamă totul, atunci n-aş putea păstra o anumită puritate, o anumită frumuseţe a cântecului meu. Din când în când mai izbucnesc şi eu într-un spectacol cum e «Degeaba». Am şi spus, tot ce îmi doresc eu e să nu mai fie nevoie să spun vreodată «degeaba». Bine, dar ei nu vor să audă şi treburile astea. Lasă-i! Regret enorm de mult că trăim o perioadă în care e o aiureală politică şi că nu ne găsim încă drumul, dar asta nu e vina mea. Eu îmi fac drumul meu, ei să fie sănătoşi!”
Pus la punct de Daniel Funeriu și Andrei Caramitru
După spectacolul „Degeaba 30”, difuzat de TVR 1 pe 26 ianuarie, fostul ministru Daniel Funeriu i-a transmis un mesaj necruțător lui Tudor Gheorghe. Finalul acestuia: „Să-ți fie rușine, canalie talentată! Să-ți fie rușine, nu pentru că ți-ai bătut joc de eforturile a 20 de milioane de oameni, ci pentru că, la bătrânețe, ți-ai bătut joc de ce-ai făcut o viață întreagă, ți-ai bătut joc de talentul unic pe care l-ai primit de la Natură, ți-ai bătut joc de o țară și oamenii ei, pe care nu cred că ai să-i înțelegi vreodată! Pune-te, mă, în genunchi în fața copiilor acestei țări și cere-le iertare!”
Și Andrei Caramitru (USR) l-a taxat pe nostalgicul comunisto-pesedist: „Înțeleg ca Tudor Gheorghe – un cântăreț altfel foarte talentat – face propaganda pro-comunism și Ceaușescu. Cică au trecut 30 de ani degeaba. (…) E mai bine și pentru tine, domnule cu mustață și ghitară. Că faci bani frumoși din spectacolele tale, nu? Ai un fel de afacere a ta, care merge foarte bine. Și înțeleg ca îți place să mergi în vacanțe în străinătate. Mulți ticăloși și ipocriți în țara asta….”
Susținătorul lui Ponta cel „viu”
În 2014, Tudor Gheorghe l-a susţinut pe Victor Ponta la alegerile prezidenţiale. El și-a dat acceptul de a apărea pe afișele electorale ale PSD, cu mesajul: „Eu cred că la Cotroceni ar fi bine să ajungă Victor Ponta. Avem nevoie, ca președinte, de un cetățean român tânăr, inteligent și mai ales viu”.
Ponta a pierdut alegerile în fața lui Klaus Iohannis, despre care Tudor Gheorghe insinuase, mârlănește, că nu e „suficient de român” și de „viu”.
Tot în 2014, după ce Dan Voiculescu, patronul trustului Intact, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție, Tudor Gheorghe a transmis un mesaj de susţinere postului Antena 3. A fost momentul când tatăl său, Ilie Gheorghe, și-a renegat fiul cu gândire comuniso-pesedistă.
În octombrie 2018, într-un interviu pentru „Adevărul”, întrebat dacă a avut probleme din cauza faptului că tatăl a fost deţinut politic, Tudor Gheorghe a răspuns: „Tatăl meu a fost condamnat politic 22 de ani, pe timpul comuniştilor, iar eu atunci am terminat un institut de teatru şi am ajuns ce sunt. Nu am avut probleme. Tu crezi că cei de la cadre nu ştiau?! Dar au zis: «Copilul are talent, lăsaţi-l, mă, în pace, ce vină are el?!». Au fost oameni care mi-au şi atras atenţia la un moment dat: «Opreşte-te, nu mai spune, că nu e bine!». Se face o mare confuzie între Securitatea torţionară, care te aştepta să spui un banc cu Ceauşescu şi să te ia să te bată, şi Securitatea statului. Şi pe mine oameni aleşi, oameni deştepţi din acea Securitate, m-au ocrotit. Eu am fost mai mult plecat în străinătate înainte de ’89 decât după”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
