Proiectul legii de reorganizare administrativă a României, susținut puternic de Camera de Comerț a României și de numeroase asociații patronale cuprinzând sute de firme, a ajuns miercuri în Parlament, mărind presiunea pe coaliția PSD-PNL-UDMR, care se opune oricărei reforme. Proiectul a fost depus de deputatul independent Tudor Benga și prevede păstrarea a doar 12 județe și criterii stricte pentru definirea localităților – orașele să aibă minimum 10.000 de locuitori, iar comunele – minimum 5.000.
Despre reorganizarea teritorială a României se vorbește deja de decenii, dar clasa politică emanată după 1989 s-a opus cu înverșunare. Motivele sunt multiple, unul fiind baronii locali care și-ar pierde – mulți dintre ei – puterea, iar altul că o foarte mare parte din funcționarii administrației locale ar rămâne fără obiectul muncii. Aparatul de partid care drenează resursele publice și controlează votul la alegeri ar primi o lovitură majoră.
Această organizare de tip mafiot care sufocă România se confruntă însă din ce în ce mai acut, în ultimii ani, cu niște realități imposibil de ignorat. Aparatul administrativ, inutil și ineficient, consumă resurse enorme, pe care statul român nu are de unde să le mai scoată. Mărunțirea administrației în 41 de județe plus București face imposibilă obținerea de fonduri europene pe regiuni, așa cum se întâmplă în restul Europei. Nenumărate comune și orașe, declarate astfel de administrația Adrian Năstase în 2003, sunt total depopulate și nu mai corespund criteriilor minime de clasificare.
Mai jos, explicațiile deputatului Tudor Benga, care se suprapune, în demersul său, cu cererile comunității oamenilor de afaceri din România.
„Toată clasa politică fuge și mai ales coaliția PSD-PNL-UDMR care ține țara baronizata plecând fix de la fragmentarea administrativă excesivă a României“
„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale ale acestui subiect extrem de spinos: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate. E un subiect la care lucrez de multă vreme si care are foarte multe tehnicalităti însă care sub o formă sau alta trebuie să intre odată și odată în dezbaterea oficială a legislativului.
E un subiect foarte sensibil de care toată clasa politică fuge și mai ales coaliția PSD-PNL-UDMR care ține țara baronizata plecând fix de la fragmentarea administrativă excesivă a României. Și tocmai fiindcă actuala coaliție fuge de dezbaterea parlamentară a tuturor temelor mari de reformă a statului cred că e necesar aducem aceste teme în circuitul legislativ pentru a vedea exact și pozițiile CES-ului și ale CL-ului și ale Guvernului și ale partidelor și ale tuturor actorilor instituționali implicați.
Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasă de a reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosusțină și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa Guvernului și șefilor de partid. Am propus o viziune de comasare județelor care să respecte identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării, dar totodată și fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi. Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă așa cum am spus-o de nenumărate ori consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritoriala este una dintre cele mai importante.“