Etichetă: tratat nuclear

  • Cum te simți române, luat la țintă de Putin, condus de Dăncilă și cu armata decapitată

    În timpul Războiului Rece, țara noastră a făcut parte din Tratatul de la Varșovia, organizație militară formată din statele blocului comunist european, condusă de Uniuniea Sovietică. E mult spus că în această organizație exista o relație de colaborare. Era vorba, mai degrabă, de supunere în fața Moscovei.

    Atunci, inamicii noștri erau capitaliștii, adică NATO, SUA și Uniunea Europeană. În ciuda tensiunilor din timpul Războiului Rece, politica militară a SUA și a NATO față de blocul comunist a fost una defensivă, de descurajare a confruntărilor. Nicidecum una de amenințare a civililor.

    Cetățenii din statele comuniste nu s-au simțit niciodată luați la țintă de armele nucleare ale SUA, Franța sau Marea Britanie.

    Pe când, URSS a făcut tot posibilul să se strecoare dincolo de Cortina de Fier, atât cu rachete cu rază medie de acțiune, cu submarine nucleare și să amenințe democrațiile lumii.

    Criza rachetelor din Cuba (1962) e un exemplu definitoriu. Atunci, liderul URSS Nikita Hrușciov a vrut să instaleze sisteme de rachete cu care să ia la țintă sudul SUA.

    Omenirea a fost foarte aproape de declanșarea unui conflict militar cu posibile implicații nucleare. Diplomația a învins în ultima secundă.

    În decembrie 1987, Ronald Reagan, președintele SUA de atunci, a semnat împreună cu Mihail Gorbaciov, secretarul general al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice), Tratatul de Neproliferare a Rachetelor cu Rază Medie de Acțiune.

    Acest document a reprezentat declanșarea „dezghețului” între vest și est, momentul în care comunismul începe să se fisureze.

    De 33 de ani niciun cetățean al lumii libere nu a mai fost ținta unei rachete nucleare. Aceste arme periculoase au fost scoase din uz, iar arsenalele nucleare conservate.

    Noile arme au perfecționate perfecționate să lovească, în principal ținte militare, combatanți în acțiune și să evite civilii.

    Această poveste frumoasă s-a încheiat odată cu decizia lui Vladimir Putin de a produce rachetele SSC-8, cu o rază de acțiune eficientă de 2.500 de kilometri.

    100 de astfel de rachete au fost produse de industria militară rusească, iar două batalioane de lansatoare sunt deja operaționale.

    Din această cauză, SUA și NATO, în urma constatării încălcării flagrante a tratatului semnat în 1987, au decis să dea Moscovei un termen de grație de 60 de zile pentru a renunța la rachete, iar apoi să denunțe tratatul. Ceea ce s-a și întâmplat.

    De sâmbătă, 2 februarie, locuitorii Uniunii Europene se vor trezi într-o lume diferită, una în care orașele lor au devenit ținte pentru armata rusă.

    Deloc întâmplător, domnul Stoltenberg, secretarul general NATO, s-a arătat extrem de îngrijorat de situația creată, amintind acest subiect în declarația de presă susținută împreună cu președintele Klaus Iohannis, la București.

    „Domnul Președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene”, a spus domnia sa.

    Dar despre această situație niciun oficial al statului român nu s-a preocupat să discute cu cetățenii.

    E un subiect lipsit de importanță, marea preocupare a ministrului Apărării Gabriel Leș, fiind aceea de a distruge stabilitatea armatei și de a se război cu președintele României.

    Prima tendință a mea și, poate a multor altora, a fost să ridic din umeri. Ce mare chestie e asta cu rachetele? Treburi politice.

    Dar, citind cu atenție reacția șefului NATO, am realizat că problema e gravă.

    Mesajul lui transmis de la București a fost adresat cetățenilor lumii libere, informându-i despre o nouă provocare pentru fiecare dintre noi.

    Dacă ai senzația că nu te va afecta, gândește-te că la fel de neafectați ca tine și ca mine au fost și pasagerii zborului MH 17 al companiei Malaysia Airlines, cu 283 de pasageri la bord și 15 membrii ai echipajului, care a decolat în data de 17 iulie din Amsterdam cu destinația Kuala Lumpur.

    Erau oameni care plecau în vacanță sau călătoreau în interes de serviciu a căror ultimă grijă era războiul.

    Cursa MH17 a fost doborâtă de o rachetă SAM (Surface to Air Missile), lansată de separatiștii pro Rusia din estul Ucrainei, a stabilit ancheta procurorilor olandezi.

    Sistemul de lansare Buk și racheta aparțineau armatei ruse, a stabilit aceeași anchetă oficială. Toți cei 283 de pasageri și cei 15 membrii ai echipajului și-au pierdut viața. Avionul n-a avut nicio șansă.

    Oricând, în lipsa unui tratat ce scoate din uz rachete și sisteme de lansare, niște „omuleți verzi” pot ajunge la butoane și produce o catastrofă. De sâmbătă, pericolul este real.

    Cum intră România în această nouă realitate? Cu un guvern condus de Viorica Dăncilă, un politician mediocru care în sondajele de opinie este recunoscută pentru „coeficientul de inteligență” și cu o armată decapitată de PSD în încercarea disperată de a-i provoca daune de imagine președintelui Klaus Iohannis în contextul alegerilor prezidențiale de anul acesta.

    Rareori, mi-a fost dat să văd atâta prostie, incompetență și meschinărie adunate la un loc.

    În doi ani, PSD nu numai că a reușit să distrugă DNA, Parchet General, Înalta Curte, CCR, Jandarmeria Română, Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor și multe altele, dar a reușit să fisureze sistemul de apărare și să pună în pericol siguranța și integritatea României.

    Dacă prin mintea vreunui pesedist trece gândul că această criză provocată în Armata Română va fi decontată de Iohannis, înseamnă că se pricepe la politică exact până la genunchiul broaștei.

    Plăcile tectonice pe care le-a declanșat Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă și Gabriel Leș, pornind acest conflict, vor avea efecte distrugătoare pentru PSD, dar din păcate și asupra României în general.

    Acel factor de stabilitate pe flancul estic al NATO reprezentat de România și recunoscut de toți partenerii noștri începe să se clatine din cauza unor lupte politice, poate importante pentru lăcomia unora, dar mici în comparație cu interesele cetățenilor.

    Încă sper, ca în al doisprezecelea ceas, dacă nu altceva, măcar mesajul șefului NATO să-i trezească și să reușească să vadă clar realitatea spre care ne îndreptăm.

    Și nu uitați, domnilor din PSD, de sâmbătă dimineața și dumneavoastră veți fi ținte, ca noi toți.

  • Iohannis și Stoltenberg, discuții la București despre noua rachetă a lui Putin

    Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a făcut o vizită în România unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și alți oficiali. Discuțiile au fost centrate pe noua realitate creată de amenințarea nucleară a Rusiei, care, prin noua rachetă balistică, poate lovi orice oraș din Europa.

    SSC-8 este o rachetă de croazieră, lansată de la sol care poate transporta încărcătură nucleară cu o rază de acțiune de 2.500 de kilometri. Primul test de zbor a fost în 2008, primul test de lansare a fost în 2014. Racheta a intrat în dotarea armatei ruse, încălcând astfel Tratatul de Neproliferare a Rachetelor cu Rază Medie de Acțiune (INF).

    Iohannis și Stoltenberg, discuții la București despre noua rachetă a lui Putin

    „Domnul Președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene”, a anunțat Jens Stoltenberg într-o declarație de presă făcută la Palatul Cotroceni.

    NATO i-au dat lui Vladimir Putin, în luna decembrie, un ultimatum de 60 de zile în ce privește retragerea acestei rachete din arsenalul rusesc. Ultimatumul expiră sâmbătă, 2 februarie. Din acel moment, tratatul de neproliferare între NATO și Rusia se anulează. Nu există niciun semn că reprezentanții Kremlinului vor face vreun pas înapoi.

    „Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF și autoritățile militare NATO au început deja să se intereseze de consecințe. NATO trebuie să mențină un element eficient de descurajare, precum și o apărare foarte credibilă și puternică”, a declarat domnul Stoltenberg, secretarul general al NATO, adăugând că „trebuie să avem în vedere însă și noi inițiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”.

    Rusia a fabricat în jur de 100 de rachete SSC-8 în 2018

    În februarie 2017, reprezentanți oficiali ai SUA au raportat că Rusia a desfășurat două batalioane de rachete SSC-8, se arată într-un raport publicat de Missile Threat.

    Unu batalion a fost desfășurat la baza de teste de rachete rusești situat în Kapustin Yar, sud-vestul Rusiei. Al doilea a fost mutat în decembrie 2016 de la Kapustin Yar la o bază operațională necunoscută, se arată în același raport.

    Lansator rusesc de rachete cu rază medie de acțiune cu încărcătură nucleară – Foto Wikipedia/Vitaly V. Kuzmin

    „Fiecare batalion cuprinde patru lansatoare, fiecare lansator fiind dotat cu șase rachete estimate. În decembrie 2018, Rusia a produs aproximativ 100 de rachete SSC-8”, conform datelor publicate de Missile Threat, un site specializat în prezentarea și descrierea rachetelor.

    SSC-8 reprezintă o amenințare pentru cetățenii Uniunii Europene

    Noua cursă a înarmărilor a fost declanșată de Vladimir Putin în martie 2018, cu câteva zile înainte de alegerile pentru un nou mandat de președinte al Rusiei. În acel eveniment, liderul de la Kremlin a prezentat noile arme, susținând că aceste rachete vor putea în curând să lovească orice țintă de pe glob.

    Vladimir Putin a luat la țintă Uniunea Europeană cu noile rachete cu rază medie de acțiune- Foto Facebook/Vladimir Putin, pagina oficială

    SSC-8 reprezintă, în primul rând, o amenințare pentru siguranța cetățenilor din Uniunea Europeană, iar în al doilea rând un motiv de îngrijorare pentru Pentagon care vede în acest pas făcut de Rusia un pericol la adresa stabilității globale.

    „România, după cum am spus de multe ori, susține cu fermitate consolidarea Alianței. Este cea mai puternică alianță care a existat vreodată, dar ca să rămână așa este nevoie de multă muncă. Ne bazăm pe o relație transatlantică solidă, care este indispensabilă pentru securitatea și prosperitatea spațiului euro-atlantic”, a declarat președintele Iohannis, susținând importanța NATO în noul context creat.

    De săptămâna viitoare, cetățenii Uniunii Europene se vor trezi sub amenințarea directă a rachetelor nucleare rusești, o amenințare care n-a existat în ultimii 33 de ani de la încheierea trataului de neproliferare. Acesta a fost semnat în anul 1987 de către președintele URSS Mihail Gorbaciov și președintele SUA Ronald Reagan.