ziaristii.com

Etichetă: Transporturi

  • Drulă dă cu levierul în Cîțu: „Plec din cauza unui premier iresponsabil, care nu înțelege că e terminat politic“. I s-a adresat ca baronului sindical Rădoi: “Florine, s-a terminat!“

    Cătălin Drulă, ministrul demisionar al Transporturilor, a intrat „la rupere“ la premierul Florin Cîțu marți dimineața, când și-a făcut bilanțul înainte de a părăsi instituția. Drulă a estimat că actualul șef al Guvernului ar fi “terminat politic“ și la final i s-a adresat parafrazând expresia pe care a folosit-o în cazul baronului sindical Ion Rădoi: „Da, Florine, s-a terminat!“.

    Metaforic vorbind, discursul lui Drulă a fost un altfel de atac cu levierul la adresa lui Cîțu, pe care l-a demolat din cuvinte. Ex-ministrul Transporturilor a spus despre fostul său șef că e „un premier care face rău României în acest moment“. Apoi, a menționat că „plec din cauza unui premier iresponsabil și incapabil să înțeleagă ce înseamnă conducerea unui guvern, un premier despre care am spus odată că e un zombie politic și care nu înțelege că e terminat politic. Da, Florine, s-a terminat! Te agăți de putere, dar România nu te mai vrea!“.

    Cătălin Drulă l-a acuzat pe Florin Cîțu că s-a opus cu înverșunare reformării și modernizării căilor ferate: “La începutul acestui mandat spuneam că prioritatea noastră sunt investițiile și asta am livrat. Avem 3,7 miliarde de euro investiții din fonduri europene. Dar am avut un premier complet ostil domeniului feroviar. (…) Am avut trei axe pe care mi-am desfășurat activitaatea: profesionalism, integritate și curaj. Dacă îți lipsește curajul de a lupta cu sisteme corrupte și învechite nu poți să faci treabă. (…) Îi mulțumesc vicepremierului Barna, care a făcut minuni pentru a mă ajuta să fac treabă, în ciuda unui premier ostil. Dorim să continuăm această coaliție, cu PNL și UDMR, cu cine nu se mai poate este Florin Cîțu, un premier care face rău României în acest moment“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Toți miniștrii USR-PLUS și-au dat demisia din Guvernul Cîțu. Barna se întâlnește marți cu Klaus Iohannis

    * PSD salvează pentru a treia oară Guvernul Cîțu. Oamenii lui Ciolacu au boicotat moțiunea de cenzură a USR-PLUS – AUR

    * DOCUMENT. „Tabăra Cîțu” încearcă să blocheze două săptămâni moțiunea de cenzură, pentru a ajunge la vot după Congresul PNL

    * Orban, acuzații-șoc: „Un personaj foarte important din România a decretat ca Orban să nu mai fie președinte. Cîțu trebuia să devină guvernator BNR”

    * Consilierul premierului Cîțu: „Am informat Comisia Europeană, SUA, Israel și Germania despre planul USR-PLUS de a crea o nouă majoritate parlamentară cu un partid neofascist, antisemit”

    * Scrisoarea secretă a lui Cîțu către talibani

    * Mișu Negrițoiu despre Florin Cîțu, pe care l-a dat afară de la ING: „Un mic satrap, foarte învechit. Nu știe să lucreze în echipă”. Despre Klaus Iohannis: „Plutește” / „Orban este singurul care poate să ducă PNL mai departe, voi îl îngropați. Nu-mi pasă, dar păcat de țară!”

    * A murit un om enorm: Ivan Patzaichin. Mare sportiv, uriaș caracter. Medaliat cu aur la 4 Olimpiade, campion mondial de 8 ori

    * Duminica neagră: a murit și actorul Ion Caramitru! În aceeași zi cu Ivan Patzaichin, și tot la Spitalul Elias

    * VIDEO. Meciul de fotbal Brazilia – Argentina a fost oprit de agenți sanitari care au luat de pe teren, în minutul 7, patru colegi ai lui Messi! Partida nu s-a mai jucat

  • Drulă: Avem record absolut după Revoluție la absobția fondurilor europene pe infrastructură. Până la sfârșitul anului ajungem la 1,6 miliarde de euro

    Absorbția fondurilor UE pe infrastructură a ajuns la un nivel-record, nemaiatins de România, de 623 de milioane de euro la jumătatea anului, iar până în decembrie se va trece de 1,6 miliarde de euro, a declarat vineri Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor. Declarațiile vin în contextul în care, după ce a ridicat licența de funcționare a operatorului privat GFR – vinovat de accidentul de la Fetești –, ministrului i s-a cerut demisia de către lideri PSD și de fostul președinte Traian Băsescu.

    Drulă a afirmat că „execuția bugetară a Ministerului Transporturilor – avem record atât pe fonduri europene, cât și pe cele de stat. Pe fonduri europene, avem recordul absolut de absorbție după Revoluție: 623 de milioane de euro aduși în România pe fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană. Am spus că ne-am pus o țintă record de 8 miliarde de lei și o vom respecta până la sfârșitul anului, asta înseamnă autostrăzi, căi ferate etc. Pe partea de fonduri de stat avem execuție 93%“.

    „În cel mult 2 luni vom semna un contract de achiziție pentru 20 de trenuri noi nouțe, electrice, cu opțiune de a cumpăra încă 17“

    Ministrul a vorbit despre cazurile teribile din ultima săptămână, când trenurile au avut întârzieri uriașe – unul plecat din Mangalia n-a ajuns la destinație nici după 24 de ore!

    Drulă spune, citat de G4Media, că acesta este efectul subfinanțării cronice din ultimii 30 de ani, iar soluția este înlocuirea actualelor locomotive și vagoane, care și-au depășit de multă vreme durata de viață: „Consecința subfinanțării cronice a sistemului feroviar nu e de ieri, e de 30 de ani. Ceea ce trebuie noi să facem este să scoatem sistemul din groapa în care a fost aruncat, asta nu se face din gesturi și vorbe, ci din capitalizarea investițiilor. Nu există eficientizare doar din gesturi, a eficientiza costă. Avem investiții demarate: În cel mult 2 luni vom semna un contract de achiziție pentru 20 de trenuri noi nouțe, electrice, cu opțiune de a cumpăra încă 17. 37 de trenuri de rame electrice, moderne, cu aproximativ 350 de locuri. Asta e parte din soluția de viitor și nu cârpeala care se desfășoară de zeci de ani în care reparăm locomotive de zeci de ani“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Sute de copii care veneau din tabără, de la mare, au stat 9 ore în câmp, aproape de București. Până la Arad vor face peste 26 de ore

    * Ordin de restricție: Vanghelie „i-a dat pumni în zona capului concubinei Oana Mizil”. Versiunea lui: „A făcut o spaimă și i s-au încleștat degetele de la mână și a început să se sperie”

    * VIDEO. Aghiotantul adus de Dragnea să-i îmbrâncească pe ziariști s-a ales cu capul spart. Un cameraman l-a lovit fără intenție

    * Fostul șofer al lui Liviu Dragnea conduce Federația Română de Atletism!

    * VIDEO. Șoșoacă, scelerată: „Dacă îndrăznește cineva să pună mâna pe noi, să ne vaccineze, va muri!”

    * Și Șoșocul delirează: „Jandarmeria voia să-i pună somnifere în apă, să cadă de acolo”! Dar „Stegarul dac”, vigilent, „a băut apa condensată de la aparatele de aer condiționat”! Până când i-a dat Zară o sticlă…

    * Și-a bătut joc de vaccinare și a murit de Covid la 34 de ani! „Am 99 de probleme, dar un vaccin nu este printre ele”. Ghinion: a mai apărut o problemă. Ultima

    * Cele 4 pensii speciale ale lui Valer Dorneanu: 9.180 de euro pe lună, dintr-un venit total de 17.200 de euro

    * Cozmin Gușă a fost eliminat din patronatul Realitatea Plus! Avea 49,5%, acum are 0,125%! Noua „jupână” e Alexandra Păcuraru, cu 99,75%

    * Două fete de 22 de ani aduc României primul „aur” la Olimpiada de la Tokyo: canotoarele Ancuța Bodnar și Simona Radiș! Plus: argint la 4 rame fără cârmaci (masculin). România urcă pe locul 16 în clasamentul pe medalii

  • (P) USR-PLUS are un program amplu pentru aducerea infrastructurii de transport la nivelul secolului XXI. Județul Constanța ocupă un loc foarte important în acest plan de dezvoltare și modernizare

    Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din esențialul domeniu economico-social al transporturilor reprezintă o preocupare prioritară pentru Alianța USR-PLUS. În Programul de Guvernare, pe care USR-PLUS îl propune electoratului la alegerile legislative din 6 decembrie, transporturile rutiere, feroviare, aeronautice și maritimo-fluviale sunt reprezentate prin programe concrete, foarte îndraznețe, dar realiste și fezabile în același timp.

    USR-PLUS vine cu proiecte importante și pentru infrastructura din județul Constanța, o zonă a țării extrem de importantă pentru transporturile interne și internaționale. În acest articol sunt abordate tematicile aeroporturilor (Otopeni, Kogălniceanu etc.) și companiei naționale Tarom, dar și ale CFR (Infrastructură, Călători, Marfă) și ale transportului rutier.

    Despre navele românești, porturile maritime sau fluviale și căile navigabile – în curând și pe larg. 

    Situația Aeroportului Kogălniceanu / Cum dorește USR-PLUS să dezvolte și să modernizeze infrastructura aeroportuară

    Un semn al subdezvoltării economice în care administrația PSD a împins județul Constanța este traficul extrem de redus de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu.

    În 2018, conform Asociaţiei Aeroporturilor din România (AAR), Aeroportul Mihail Kogălniceanu a înregistrat un trafic de 21 de ori mai mic decât cel din Cluj (129.235 de pasageri la Constanța, față de 2.782.401 la Cluj).

    Aeroportul Mihail Kogălniceanu este surclasat și de alte aeroporturi, din județe/orașe mai mici decât Constanța, cum ar fi: Sibiu, Bacău sau Suceava. Situația nu s-a modificat semnificativ nici în anul 2019. Deși primește fonduri importante din bugetul statului, între cele 16 aeroporturi din România, Aeroportul Mihail Kogălniceanu era pe locul 11, raportat la traficul de pasageri.

    Județul Constanța are atuuri imbatabile: marea, plajele, portul, proximitatea Deltei Dunării și poziția geostrategică. Dar, pentru a se dezvolta economic, Constanța are nevoie de investiții majore, realizate transparent, fără cotă-parte pentru mafia politică, are nevoie de fonduri europene și de o strategie de turism viabilă, care să depășească stadiul turismului estival și de weekend. Ca atare, este nevoie de modernizarea infrastructurii Aeroportului din Kogălniceanu dar și a celorlalte aeroporturi principale din țară.

    În paralel, Compania TAROM, care a acumulat pierderi de peste 1,5 miliarde de lei în ultimii 10 ani, trebuie reorganizată pe criterii de eficiență. Procesul de management al traficului aerian trebuie modernizat din punct de vedere tehnologic, iar domeniul aviației trebuie sprijinit și încurajat. Avem un potențial mare și o piață subdezvoltată din cauza barierelor tarifare și de segmentare a spațiului aerian.

    Transportul aerian este un motor puternic al creșterii economice, al ocupării forței de muncă, al comerțului și al mobilității în Uniunea Europeană. Acesta joacă un rol fundamental în economia Uniunii Europene și îi consolidează poziția de lider mondial. În România, infrastructura aeroportuară necesită modernizare și dezvoltare pentru preluarea volumelor de trafic în creștere.

    Pandemia COVID–19 a stopat pentru moment această creștere, ceea ce, pe de-o parte, ne dă o fereastră de răgaz pentru această dezvoltare. Pe de altă parte, pandemia a declanșat o criză fără precedent în domeniul aviației și este nevoie de un plan consistent de redresare a sectorului.

    Dar construirea noului terminal al aeroportului Otopeni, refacerea pistelor și construirea noilor căi de rulare și parcare aeronave trebuie să fie pe lista priorităților. Avem nevoie de un nou terminal, deoarece traficul de pasageri înainte de pandemie era la limita maximă a terminalului actual. Planul de dezvoltare trebuie să includă interconectarea coerentă cu rețeaua de autostrăzi și căi ferate (drum expres de legătură și legătură pe calea ferată, dublă și electrificată).

    Detalii despre modul în care USR-PLUS înțelege să dezvolte și să modernizeze infrastructura aeroportuară găsiți în Programul nostru de Guvernare (pagina 308).

    USR-PLUS are soluții pentru trenuri curate și de mare viteză, care să circule pe o infrastructură feroviară modernă, de secol XXI

    Trenuri de mare viteză, moderne și curate, care străbat țara de la Constanța până în cel mai îndepărtat oraș. Cred că este ceea ce ne dorim cu toții de mai bine de 30 de ani. Din păcate, în România, viteza medie a trenurilor a ajuns la minime istorice: 44 km/h pentru pasageri și 16 km/h pentru marfă. Aproape 75% din rețeaua de căi ferate necesită reparații capitale.

    Trebuie să readucem călătorii pe calea ferată și pentru asta avem nevoie de trenuri la standarde europene, care pleacă și sosesc la timp. În zona marilor orașe, trenurile metropolitane sunt o alternativă viabilă la sutele de mii de mașini din trafic.

    E nevoie ca politica investițională să fie reorientată de la reconstrucții-mamut, care au costuri uriașe, durate de implementare de ordinul zecilor de ani și beneficii limitate (calea ferată rezultată nu este de mare viteză) către proiectele de reparație capitală care să readucă rețeaua la parametrii constructivi și să elimine sutele de limitări de viteză. Construcțiile noi trebuie gândite pentru beneficiu maxim per capital investit. O soluție este aceea a realizării unui mix de fonduri naționale, europene și regionale/locale pentru investiții în calea ferată. Spre exemplu pentru rețele suburbane (Brașov, Constanța, Cluj, Timișoara, Ploiești, Iași, Suceava) sau conexiuni pentru aeroporturi (București, Cluj, Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Sibiu). Pentru a cumpăra trenuri noi vor fi folosite fondurile europene prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

    Desigur, este inevitabilă reorganizarea CFR, prin:

    a) cumpărarea de utilaje pentru reparații, reînnoiri și investiții „in-house”;

    b) reintegrarea verticală a sucursalelor și societăților (SIMC, Electrificare, Telecomunicații) care se ocupă cu infrastructura într-un singur holding;

    c) fonduri pentru formare și angajare de muncitori și ingineri/tehnicieni;

    d) reorganizarea personalului TESA; e) pachete de servicii care să atragă călătorii și trenuri noi, moderne;

    f) frecvențe și legăturile bune.

    Nu în ultimul rând, trebuie gândită și reintegrarea sistemul de transport feroviar cu cel rutier printr-un sistem de bilete și un mers al trenurilor care să asigure transferuri între operatori și vânzări integrate de bilete.

    Stimularea transportului de marfă pe calea ferată se va realiza prin:

    a) investiții în terminale multimodale;

    b) investiții în accesele și racordurile esențiale pentru marfă, care azi sunt profund limitate (de exemplu, accesul în portul Constanța).

    Detalii despre programul nostru privind modernizarea căilor ferate (pagina 307): https://drive.google.com/…/1nlgafu…/view

    Viziunea USR-PLUS despre viitoarea infrastructură rutieră: autostrăzi și șosele moderne, care să acopere toată suprafața țării, să lege între ele provinciile istorice și să se conecteze la coridoarele auto europene

    La peste 100 de ani de la Marea Unire, România este departe de a avea o autostradă care să treacă Munții Carpați. Media de kilometri de autostrada construiți după Revoluție este de 24 km/an. Iar în ultimii 5 ani, media este de 28 km/an. În acest ritm, vom rămâne din ce în ce mai urmă față de Europa și vom fi condamnați la subdezvoltare. Avem nevoie de un salt, de o schimbare fundamentală a felului cum gestionăm infrastructura mare de transport.

    Multă vorbărie, carioci colorate și hărți utopice – asta a livrat clasa politică veche. Sub politicieni, aceeași birocrați protejați politic, veșnic în funcție, indiferent de guvernare, care nu răspund niciodată pentru ratările tuturor proiectelor. Politicienii sunt doar incompetenți și caută imagine, problema mai gravă este sistemul de sub ei. Pe acela îl vom schimba.

    Au devenit o regulă proiectele pregătite prost, cu studii și analize tehnice făcute pe genunchi, cu licitații interminabile, blocate apoi într-un hățiș legislativ, lipsite de avize sau autorizații și supuse unei fugi cronice de responsabilitate. Finanțarea este greoaie, limitativă și impredictibilă. Toate aceste neajunsuri ne-au arătat din nou și din nou cum autostrăzile României se construiesc cu țârâita, cu amânări după amânări. Plătim cu toții mult prea mulți bani, timp și nervi pentru o rețea de transport învechită, neperformantă și criminală.

    Prioritatea absolută a construirii de infrastructură în România este conectarea provinciilor istorice cu drumuri rapide și sigure. Trebuie legată Transilvania de Muntenia și trebuie finalizat coridorul european Nădlac-Constanța prin proiectele A1 Sibiu-Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului.

    Moldova este defavorizată prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Siret-A3-București.

    Pentru județul Constanța și pentru zona Dobrogei, finanțarea europeană este esențială în ceea ce privește, spre exemplu, un drum expres Măcin-Constanța-Vama Veche, alături de cele de pe rutele Pitești-Craiova, Arad-Oradea și proiectele din Master Plan și coridoarele trans-europene de transport care străbat România – A3 Ploiești–Brașov, A6 Lugoj–Caransebeș- Turnu Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj-Oradea-Vama Borș, A13 Sibiu-Brașov-Bacău – pentru legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.

    În vederea realizării acestor proiecte, sunt necesare măsuri cum ar fi:

    • Operaționalizarea companiei CNAIR, specializată în mari investiții rutiere. Reluarea contractelor de asistență tehnică cu experți externi (ex: din Austria). CNIR se va ocupa exclusiv de implementarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres. Va fi o companie care va angaja numai profesioniști ai domeniului care vor contracta și monitoriza proiectarea, supervizarea și lucrările deconstrucție de infrastructură rutieră nouă.

    • Accent pe regionalizarea activității companiei. Fiecare structură regională va avea responsabilități mult mai mari în privința drumurilor naționale din zona ei de acțiune.

    • Parteneriate între CNAIR și autoritățile locale/județene pentru preluarea proiectelor de tipul centurilor rutiere, drumurilor de legătură la rețeaua primară, finanțarea fiind asigurată în continuare din fonduri europene și bugetare.

    • Desființarea taxelor de trecere a podurilor dunărene de la Fetești, Vadu Oii și Giurgiu. Accesul pe infrastructura națională se plătește o singură dată prin rovinietă, nu prin multiple taxe oportuniste.

    Este absolute necesară o nouă abordare în implementarea marilor proiecte de infrastructură cu: finanțare adecvată, un calcul realist al costurilor, restructurarea companiei naționale de autostrăzi, angajarea de profesioniști și stabilirea unor priorități clare.

     Măsuri concrete

    1. Finanțarea adecvată a infrastructurii de transport: un program pe 10 ani

    Un salt de dezvoltare a rețelei de autostrăzi vine cu un necesar de finanțare semnificativ. Până acum, pentru că implementarea proiectelor a mers prost, nu s-a văzut nevoia de bani. Statul nu a fost în stare să cheltuiască nici fondurile europene aflate la dispoziția sa.

    Această stare de lucruri se va schimba semnificativ în următorii ani, odată cu măsurile de reformă și cu programul amplu de construcție de autostrăzi transcarpatice. În prezent, investițiile anuale în dezvoltarea rețelei rutiere naționale (construcție de autostrăzi și drumuri naționale) se situează cam la 0,5 mld. euro. Estimăm ca nevoia de finanțare să crească exponențial: ~1,3 mldeuro în 2021, ~2,4 mld euro în 2022, ~5 mld euro în 2023, ~7-10 mld euro în 2024.

    Este evident că un astfel de necesar de finanțare nu poate fi acoperit din alocări făcute ca până acum, așa că propunem:

    ·         Contractarea de fonduri din Planul de Redresare (“Recovery Fund”)

    ·         Creșterea alocării pentru autostrăzi din fondurile structurale 2021-2027 prin renegocieri bazate pe nevoile României. Circuitul financiar actual va fi schimbat pentru a nu mai bloca alocări în proiecte cu risc de eșec, ci pentru a finanțat fluid proiectele mature.

    ·         Contractarea de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială) și din partneriatul cu U.S. EXIMBANK

    ·         Creșterea semnificativă a fondurilor din bugetul de stat – de la 0,15 mld euro în prezent la 1 mld euro la finalul perioadei de guvernare

    2. Reformă structurală. Profesionalism în gestionarea infrastructurii de transport

    Instituțiile care se ocupă de drumuri și căi ferate în România, Ministerul Transporturilor și companiile subordonate, au eșuat dramatic în misiunea lor, iar lipsa de competență a acestora a ajuns de notorietate. Un program transformațional pentru infrastructura de transport a României, în valoare de zeci de miliarde de lei, nu poate fi gestionat decât cu profesionalism, continuitate și responsabilitate.

    Încrederea între mediul public și mediul privat (ingineri, proiectanți, constructori) este esențială pentru implementarea acestui program ambițios. Statul trebuie să fie un partener predictibil, corect și implicat în ceea ce ține de el, iar mediul privat trebuie să vină cu eficiență, expertiză și inovație în acest parteneriat pentru transformarea infrastructurii românești. Statul externalizează serviciile și lucrările unde mediul privat e mai eficient, dar în același timp în partea publică gestionarea infrastructurii trebuie să devină un centru de excelență cu oameni plătiți pe măsura muncii pe care o fac.

    Guvernul USR PLUS va operaționaliza Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), înființată în anul 2016 și lăsată de izbeliște în ultimii ani. Vom solicita selectarea managementului companiei în mod transparent și competitiv. Vom vota includerea în Consiliul de Transparență a reprezentanților societății civile.

    CNIR va fi operaționalizată cu asistența tehnică a experților Băncii Europene de Investiții și a experților celei mai de succes companii similare din Europa, cum ar fi ASFiNAG din Austria. CNIR va forma o echipă de elită, un loc unde orice inginer, proiectant sau manager de proiect va fi mândru să lucreze la un proiect transformațional pentru România: conectarea provinciilor istorice prin căi rapide de transport rutier.

    Procedurile pentru realizarea exproprierilor, obținerea avizelor și autorizațiilor nu mai pot continua în aceeași logică a funcționarilor care plimbă hârtiile din stânga în dreapta în căutarea unei ștampile. Hățișul legislativ și sutele de pagini inutile de hârtie care blochează proiectele cu anii trebuie eliminate.

    3. Priorități stabile. Conectarea provinciilor istorice. “Nimeni nu e lăsat în urmă”

    Prea mult timp autostrăzile s-au prioritizat după locul de unde e ministrul sau cine e mai puternic la el în partid. Moldova a fost lăsată în urmă și infrastructura de acolo e prioritate absolută pentru noi. Proiectele au fost începute sau abandonate după raportul forțele de putere din partidele de la guvernare.

    Până acum, prioritățile s-au schimbat după ministru, iar în ultimii 10 ani am avut peste 15 miniștri ai Transporturilor! Un program coerent de transformare a infrastructurii poate avea succes doar dacă are priorități stabile pe 10 ani sau mai mult.

    Prioritatea absolută a construcției de infrastructură în România este conectarea provinciilor istorice cu drumuri rapide și sigure. Avem nevoie să ne legăm țara după mai bine de 100 de ani de la Unire prin drumuri moderne peste Carpați.

    Rețeaua de drumuri rapide și sigure trebuie să conecteze toate zonele țării pe principiul “nimeni nu e lăsat în urmă”. În același timp, politica investițională trebuie să fie predictibilă și realistă față de resursele disponibile, prin alegerea acelor soluții tehnice care maximizează beneficiul per leu investit. 

    Estimare a impactului bugetar:

    Măsura prevede acces la noi surse de finanțare externe, dar și o creștere a alocării de la bugetul de stat de 2 mld €. 

    Mai multe detalii ale programului de guvernare USR-PLUS: https://www.usrplus.ro/40_de_angajamente_la_guvernare

    ——————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA (U.S.R.) – Filiala județeană Constanța

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200021

  • 2-0 pentru Iohannis: nici Mircea Drăghici, trezorierul șmenar al PSD, nu va fi ministru!

    După Lia Olguța Voiculescu, și Mircea Drăghici a anunțat că își retrage candidatura pentru Ministerul Transporturilor, din cauza refuzului lui Klaus Iohannis de a-l numi ministru. Drăghici este trezorierul PSD, poziție din care, în complicitate cu Liviu Dragnea, a deturnat sume uriașe spre propria bunăstare.

    Propus de premierul Viorica Dăncilă pentru funcția de ministru al Transporturilor, Mircea Drăghici a înțeles că nu va fi numit niciodată de președintele Iohannis. El se afla în aceeași situație ca și Lia Olguța Vasilescu, refuzată de șeful statului și la Ministerul Transporturilor, și la cel al Dezvoltării.

    Mircea Drăghici are și ceva probleme penale. Lăcomia l-a adus în atenția procurorilor, care au anunțat pe 28 noiembrie 2018 că îl cercetează penal pe Drăghici, după dezvăluirile din „Newsweek România”, preluate de majoritatea presei române. Ziariștii au arătat că o bună parte din banii primiți de PSD drept subvenție de la stat au ajuns să susțină familiei Drăghici. Trezorierul a deturnat spre propriul confort aproape un milion de euro, astfel:

    • 1,8 milioane de lei (aproape 400.000 de euro), sub formă de publicitate, pentru firma soției sale, cercetată de DNA;
    • 188.000 de euro pe mașini de lux folosite exclusiv de soții Mircea și Georgiana Drăghici;
    • 380.000 de euro pentru închirierea unei vile în Pipera.

    Anunțul lui Mircea Drăghici privind retragerea candidaturii, publicat pe Facebook, este o mostră de demagogie găunoasă. Deputatul PSD vorbește de „viziune”, „muncă”, „perseverență”, „sacrificii”, „performanță”, „responsabilitate”, „strategie coerentă”. Și ne amintește că el se află „în slujba românilor și a țării, unde nicio miză personală nu își are locul”! Nicio miză personală, mai puțin cele trei Mercedes-uri, vila din Pipera și banii de la televiziunea nevestei, toate acestea din banii poporului român, via PSD!

    Comunicatul lui Mircea Drăghici (pe Facebook)

    „Am luat decizia de a-mi retrage candidatura pentru funcția de Ministru al Transporturilor. Cred cu tărie că lucrurile importante se fac nu doar cu viziune, muncă și perseverență, dar și cu sacrificii. Am fost dintotdeauna și voi rămâne un om de echipă și vreau să mulțumesc tuturor colegilor din CEx pentru încredere și susținere.

    Îmi doresc un Minister al Transporturilor performant, cu mari proiecte deblocate, cu un plan de investiții și cu o strategie coerentă și sustenabilă și pentru acest deziderat voi continua să îmi pun la dispoziția colegilor sprijinul și experiența, indiferent de poziția sau funcția în care mă aflu. Cred că e responsabilitatea întregii clase politice să nu uite că se află în slujba românilor și a țării, unde nicio miză personală nu își are locul”.