Înfrânt cu scoruri penibile în toate bătăliie politice la care a particuipat, actorul Florin Călinescu (64 de ani) își varsă fierea pe noua formulă de guvernare. Frustrările fostei mari vedete a Pro TV iau forma unor invective cu accente șovine.
Într-un mesaj pe Facebook, Florin Călinescu scrie haotic, incoerent, părăsit de rațiune, de spre „chiuroșcolacii” de la UDMR, care s-au dus „ca preșurile, la Budapesta, pentru a primi de acolo subiectele și predicatele acaparării Transilvaniei”.
Mesajul xenofob al lui Florin Călinescu
„Numele Mizeriei, Nemerniciei și Trădării Țării se cheamă PNL + USR-PLUS + Iohannis. Să legi la căruța guvernării câinele vagabond UDMR-ist, așa se cheamă.Adică, în secunda doi a negocierilor, chiurtoșcolacii să plece ca preșurile, la Budapesta, pentru a primi de acolo subiectele și predicatele acaparării Transilvaniei, asta depășeste orice limită.Vorbesc în nume propriu.Fără de partid, fără de tovarăși… haiduc…”
A candidat și la Primăria Capitalei: 1,7%
Deși beneficiar al unei mari cote de notorietate, Florin Călinescu nu prezintă și încredere în plan politic. Recent, cunoscutul om de televiziune a candidat la funcția de primar general al Capitalei, din partea Partidului Verde, însă a obținut doar 1,7% din voturi.
Singura lui consolare este că l-a depășit pe ultra-expiratul C. A. C. P. Tăriceanu, care a luat 1,6%.
Toate aventurile politice ale lui Florin Călinescu au eșuat lamentabil. Iar după fiecare nereușită, i-a crescut frustrarea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cozmin Gușă i-a acordat un interviu lui Dan Andronic, tovarășul său de întâlniri de taină cu Sebastian Gjiță, la Belgrad. Interviul, publicat pe evz.ro, a fost o bună ocazie pentru Gușă să vorbească despre „trădătorul” Rareș Bogdan, pe care-l tratează ca pe un sclav care a fugit de pe plantația sa.
Gușă recunoaște că avea un plan: să-și impună oameni pe lista PNL la europarlamentare, dar din partea Partidului Realitatea, pe care în mod formal l-a înființat Octavian Hoandră (lacheul lui Gușă). Inclusiv Rareș Bogdan ar fi urmat să candideze în această formulă stupidă.
Fragment din interviu
Dan Andronic: Ai o versiune a faptelor trecute din care rezultă că Rareș Bogdan îl susținea pe Klaus Iohannis la Realitatea TV în ciuda voinței tale. Pe vremea aia erați prieteni, aveați viziuni comune, d-aia nu prea pot accepta aceste explicații, fără unele amendamente.
Cozmin Gușă: Rareș Bogdan și-a ales un drum, deloc ușor, după cum l-am avertizat când a făcut pasul înspre PNL. Am avut o perioadă în care am fost supărat pe el și n-am mai comunicat deloc. Treaba a fost așa: planul meu ar fi fost să candideze pe listele PNL, dar din partea Partidului Realitatea, pe care l-a fondat inclusiv vechiul lui prieten Tavi Hoandră. Era firesc și normal să fi fost așa, în condițiile în care el sprijinea PNL-ul cu capitalul public de încredere pe care l-a caștigat la Realitatea TV, iar el ar fi putut să reprezinte în Parlamentul European o voce ce milita pentru libertatea presei și pentru civism, care sunt în mare pericol, spre inexistente, în România.
Dan Andronic: Mi se pare că înțeleg de unde vine supărarea pe Klaus Iohannis. Ți l-a “furat” pe Rareș Bogdan…
Cozmin Gușă: Deloc. La presiunile unora, el a preferat altfel, și asta m-a supărat profund, am văzut-o chiar ca o trădare. Eh, ce-a fost a fost, viața merge înainte, el are perspective bune dacă va face ceea ce trebuie. Pe scurt, am reînceput să mai vorbim. Nu știu dacă-i defect sau calitate, dar eu încerc să înțeleg în timp greșelile unor prieteni de care mă leagă multe, să fiu mai concesiv.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Codrin Ștefănescu, fostul secretar general adjunct al PSD, vorbește din nou despre trădare. El e furios că și-a pierdut funcția de secretar general adjunct, în care fusese numit, nu ales.
Codrin Ștefănescu consideră trădare ce s-a întâmplat marți noaptea în ședința Comitetului Executiv al PSD (CEx), când Viorica Dăncilă a fost îndepărtată de la șefia partidului.
Tot despre trădare vorbea și pe 30 iunie 2019, la o zi după ce Viorica Dăncilă fusese aleasă președinte al partidului, de către Congresul PSD.
Atunci n-a fost ales secretar general (Mihai Fifor – 2.366 de voturi, Gabriel Petrea – 717, Codrin Ştefănescu – 466, Felix Stroe – 189, Rodica Nassar – 77). Acum, prin dizolvarea Biroului Permanent Național, și-a pierdut funcția de secretar general adjunct.
Codrin Ștefănescu pe 27 noiembrie 2019
(la o zi după ce a pierdut funcția de secretar general adjunct al PSD)
„Iertați-ne! Incă nu știm să ne asumăm o înfrângere. Și în astfel de momente scoatem la iveală, în public, tot ceea ce este de neacceptat la noi. Lipsa de camaraderie și colegialitate, trădarea, lipsa de scrupule. Și multe vorbe grele rostite la nervi ce nu se vor șterge niciodată. Vă spun însă că PSD nu este așa în ansamblul său. La baza partidului sunt oameni extraordinari și curajoși. Foarte mulți! Care vor avea un cuvânt greu de spus în curând și de care eu voi ține cont întotdeauna.”
Codrin Ștefănescu pe 30 iunie 2019
(la o zi după ce i-a fost refuzată, prin vot, funcția de secretar general al PSD)
„Vreau să le mulțumesc celor care m-au susținut în toate aceste zile! Vreau să le mulțumesc celor 466 de colegi care m-au votat la Congres! Voi mi-ați demonstrat că există încă curaj și oameni de caracter.
Vreau să le mulțumesc și celor care m-au trădat! Mult mai mulți! Oameni pe care i-am susținut și apārat. Voi mi-ați arătat fața oribilă a ceea ce urmează să devenim curând. Adică lași, lipsiți de scrupule și fără de cuvânt. Ceea ce nu voi accepta niciodatā! Îl voi susține pe Liviu Pleșoianu pentru alegerile prezidențiale dacă rămâne consecvent ideii de a candida! Ceea ce îmi doresc cu adevărat! Adevărata bătălie abia începe!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Mihai Hîrjău, secretarul personal al lui Ceauşescu, a „tulit-o” din sediul CC al PCR în jurul orei 8.00. Elena Ceaușescu își striga disperarea, văzând trădători peste tot. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.
Povestea lui Mihai Hîrjău o știe cel mai bine Constantin Manea, şeful de cabinet al dictatorului. „La ora 8.00, Hîrjău, colegul meu, a acuzat dureri de stomac. Şi mi-a spus să fiu atent, că el o să lipsească vreo câteva minute. Zic: «Bine». A trecut o jumătate de oră, nu a mai venit înapoi. Am observat că şi unul dintre aghiotanţii lui Nicolae Ceauşescu dispăruse, şi anume Bălaşa. Rămăsese Tălpeanu, care era de serviciu. Tălpeanu ăsta era deja la pază acolo, la uşa de la cabinet, şi eu rămăsesem pe cap cu toate liniile telefonice şi cu toată nebunia care se dezvolta acolo.”
L-au căutat și prin WC-uri
Vine ora 9.30, Milea se sinucide, iar Ceauşescu e categoric şi-l numeşte pe fostul său ministru „trădător”. După altă jumătate de oră – mai povesteşte Constantin Manea -, „Ceauşescu a observat că lipseşte Hîrjău şi m-a luat pe mine la întrebări: «Unde e Hîrjău?». «Nici eu nu-l văd, l-a apucat durerea de stomac de la ora 8.00 şi e 10.00 şi nu mai vine. Am pus eu să-l caute peste tot, şi prin WC-uri pe aici, şi prin birouri, nu este». Zice: «Alt trădător. Să vie Postelnicu!». Şi a dat ordin ca Hîrjău să fie căutat, să fie arestat. S-a trimis după el, dar nu l-au găsit.”
Silviu Curticeanu și cartea sa de memorii
Silviu Curticeanu, şeful Cancelariei, a fost martor la reacţia Elenei Ceauşescu când a aflat că Hîrjău a dispărut. El a povestit în 1991: „Ea era în anticameră şi ţipa, mi-a zis chiar aşa: «Curticeanu, trădare la Armată, trădare la Cancelarie!». Eu întreb: «Ce-o mai fi acum?». Ea spune: «Păi, a fugit Hîrjău». Zic eu: «Poate e pe aici, pe undeva». Hîrjău trebuia să fie în sala unde făcea el primirile. Culoarul între camera lui Ceauşescu şi sala de şedinţe avea două sonerii, pe 1 şi pe 2. De data asta, l-a sunat pe Hîrjău, el nu era acolo. Manea, când a văzut că nu este Hîrjău, a intrat el, că se mai întâmpla, se mai compensau unul pe altul. Manea a ieşit afară, dar în timpul acesta venea ea, Elena Ceauşescu. A aflat că nu e şi a început o nebunie, toţi întrebau «unde e Hîrjău?»”.
„M-am dus aşa, parcă eram drogat”
Mihai Hîrjău a povestit cum şi când a plecat din sediu. „Pe la 8.30, în timpul desfăşurării şedinţei convocate de Ceauşescu, am plecat acasă, unde mi-am întâlnit soţia şi copilul. Erau foarte îngrijoraţi de ce se întâmpla. De fapt, pe la 5 dimineaţa, când mai trecusem în fugă pe acasă, le-am spus că situaţia este de un dramatism ieşit din comun. Acum le-am spus că eu nu mă mai întorc la sediu. Vecinii care erau pe acolo au spus că mă ascund. În sfârşit, m-am dus precipitat la o mătuşă a unui coleg de facultate. Am stat acolo câteva ore, până pe la 14.30…”
Șerban Săndulescu
Membru în Comisia „Decembrie 1989”, senatorul Şerban Săndulescu – aflat şi el în sediul CC pe 22 decembrie – îl întreabă pe Hîrjău: „Nu v-a fost teamă că, dacă Ceauşescu vă caută şi nu vă găseşte, o să aveţi probleme?”. Hîrjău răspunde: „Ştiu că am fost căutat acasă în jurul orei 11, a fost un risc pe care mi l-am asumat, dar am zis că mi-l fac pe propria piele”.
Solicitat să motiveze „dezertarea”, Hîrjău povesteşte: „Eu am văzut aici o atmosferă de război. Dimineaţa, toate holurile acestea erau înţesate cu oameni cu armele de gât – eu vă spun toate acestea pe un ton moderat, dar ceea ce se întâmpla atunci eu nu pot să reproduc, toate lucrurile aveau un tragism, o desfăşurare… Şi, în aceste împrejurări – cramponarea lui Ceauşescu de putere, hotărârea lui de a merge până la capăt, apelul la o rezistenţă absurdă… Mi-am făcut, sigur, diverse gânduri: dacă coboară la subsol, la adăpost? I-ar luat cu el pe toţi cei care erau cu el, să deschidă foc. Intram într-o situaţie în care, dacă scăpam cu viaţă, puteam să-mi pun ştreangul de gât”.
Aşa că a plecat. „I-am spus lui Manea că mă duc la toaletă şi am luat-o… parcă îmi conducea cineva paşii. Spre intrarea B, m-au întrebat ofiţerii: «Unde mergeţi?». «Dom’le, merg că am treabă aici». Deci am mers aşa, m-au văzut în haină… până când am văzut barajul de soldaţi, de tancuri, tot ce era pe stradă, şi m-am dus aşa, parcă eram drogat.”
– Va urma –
———————————————
Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!
Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.
