Liviu Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană (sub a cărei autoritate funcţionează OLAF) la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pe motiv că la întocmirea Raportului OLAF i-au fost încălcate dreptul de a fi audiat şi prezumţia de nevinovăţie.
OLAF constatase o fraudă masivă cu fonduri europene, în „dosarul Tel Drum”, şi recomandase recuperarea prejudiciului de 21 de milioane de euro.
Decizia de a contesta Raportul OLAF este catastrofală pentru Dragnea, din două motive.
- Nu are nicio şansă de câştig la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, putând spera doar la o tragere de timp în „dosarul Tel Drum”. OLAF nu avea obligația de a audia pe nimeni, nici măcar pe Dragnea, pentru că a întocmit un raport, nu un rechizitoriu. Obligația de audiere revine Parchetului național (prin DNA).
- Atacând în nume personal, Dragnea se deconspiră ca fiind cel ce controlează Tel Drum, adevăr pe care l-a păzit cu străşnicie timp de aproape 20 de ani. În tot acest timp, ca patroni ai Tel Drum au figurat prieteni apropiați ai lui Dragnea, însă niciodată el. Metoda „acțiuni la purtător” a fost o bună acoperire pentru afacerea cețoasă din Teleorman, alimentată cu mai mult de o jumătate de miliard de euro din contracte pe bani publici.
Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare pentru cinci infracțiuni, în noiembrie anul trecut, între care constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fraudă cu fonduri europene. El a fost citat să se prezinte la DNA la începutul acestui an, dar nu s-a prezentat.
Până în prezent, Dragnea a negat vehement orice legătură cu Tel Drum, făcând din această tactică o armă de apărare în fața acuzațiilor DNA. Acum, prin acțiunea disperată de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, recunoaşte implicit că a avut un rol-cheie în afacerea Tel Drum. Acest amănunt ar putea să-l coste mult în ancheta procurorilor.
