Tiranul de la Moscova pare să nu aibă limite în demența sa războinică. Kremlinul a amenințat vineri după-amiază că eventuala admitere a Finlandei sau a Suediei în NATO ar genera „consecinţe militare şi politice grave”, transmite BBC News.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, a afirmat că, în cazul în care Suedia sau Finlanda vor încerca să adere la Alianţa Nord-Atlantică, acest lucru „va genera consecinţe militare şi politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate”.
„Noi considerăm angajamentul Guvernului Finlandei în sensul unei politici de nealiniere militară ca fiind un factor important în garantarea securităţii şi stabilităţii în nordul Europei”, a declarat Maria Zaharova.
Finlanda cooperează cu Alianţa Nord-Atlantică în anumite structuri de securitate, dar premierul Sanna Marin a afirmat luna trecută că este „foarte improbabilă” depunerea unei cereri de aderare la NATO în timpul mandatului său.
Rusia se opune vehement extinderii NATO spre est şi cere garanţii de secuirtate din partea SUA şi a Alianţei Nord-Atlantice.
Înainte de a lansa atacul militar împotriva Ucrainei, Administraţia Putin ceruse garanţii că această ţară nu va adera la NATO. Ucraina a refuzat să se conformeze solicitării ruse și a fost atacată de armata rusă, la ordinul lui Putin.
Administraţia Nord-Atlantică a transmis clar că orice stat este liber să decidă aranjamentele sale în materie de securitate. NATO a subliniat însă că în acest moment nu există niciun plan de admitere a Ucrainei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Limbaj mizerabil și gândire pe măsură ale unui ambasador ce reprezintă Rusia într-o țară din Uniunea Europeană! De data asta nu e vorba de Valeri Kuzmin, șeful reprezentanței diplomatice a Rusiei la București, ci de Viktor Tatarințev, ambasadorul acestei țări la Stockholm, în Suedia.
Viktor tatarințev, ambasadorul Rusiei în Suedia, a acordat un interviu publicației locale „Aftonbladet”. Principala temă de discuție: situația tensionată din Europa, dar s-a discutat și despre o eventuală aderare a Suediei la NATO.
Replica diplomatului, care vorbește fluent suedeză, a fost exprimată în limbaj de mahala. Expresia a fost scoasă în evidență chiar în titlul interviului postat pe pagina de internet a publicației Aftonbladet.
De la „ne căcăm pe sancțiunile Occidentului” la „ne doare în cot de sancțiunile Occidentului”
Majoritatea publicațiilor străine care au preluat declarațiile ambasadorului rus au îndulcit ușor limbajul, preferând traduceri de genul:
„Ne doare în cot de sancțiunile Occidentului”;
„Nu dăm doi bani pe sancțiunile Occidentului”;
„Nu ne pasă deloc de sancțiunile Occidentului”.
Dincolo de limbajul suburban al declarației, Tatarințev și-a expus gândirea diversionist-cacofonică.
„Ni s-au impus deja atât de multe sancțiuni și, într-un fel, au avut efecte pozitive asupra economiei și agriculturii noastre. Suntem mai autosuficienți și am putut să ne creștem exporturile. De exemplu, nu avem brânzeturi italiene sau elvețiene, dar am învățat să facem brânzeturi rusești la fel de bune folosind rețete italiene sau elvețiene”, a declarat Tatarințev, potrivitLe Figaro.
„Noile sancțiuni nu sunt bune, dar nu sunt atât de rele precum spune Occidentul”, a insistat ambasadorul rus.
Acesta crede că țările occidentale nu înțeleg mentalitatea rusă: „Cu cât Occidentul pune mai multă presiune asupra Rusiei, cu atât răspunsul rus va fi mai puternic”.
În ciuda evidenței din teren, Tatarințev susține că Rusia încearcă să evite un război: „Este cea mai sinceră dorință a liderilor noștri politici. Ultimul lucru pe care și-l doresc oamenii din Rusia este războiul”.
Tatarințev a numit extinderea NATO drept principala amenințare la adresa Rusiei, adăugând că Moscova se opune acum la intrarea Suediei în Alianța Nord-Atlantică.
„Dacă SUA și NATO nu ar fi provocat și agravat situația, nu ne-am fi opus aderării Suediei la NATO. Am fi respectat o astfel de decizie a Suediei. Dar acum situația de securitate în această parte a Europei s-a schimbat dramatic”, a spus ambasadorul rus, citat de Realitatea.md.
“We shit on Western sanctions”, Russia ambassador in Sweden Viktor Tatarintsev tells Aftonbladet. Pithily sums up Smolenskaya’s main method of communicating with the world these days.https://t.co/H66e5W5kfn
Tabăra conspiraționiștilor care s-au folosit de “modelul suedez” în pandemie pentru a pretinde că măsurile de protecție și carantinele sunt inutile a primit, joi, o lovitură puternică de la chiar regele Carl Gustav al XVI-lea al Suediei. Suveranul a recunoscut oficial că strategia națională, care a mizat pe imunizarea de turmă, responsabilizarea individuală a cetățenilor și măsuri de protecție cât mai relaxate, a eșuat dureros, cu un cost enorm de vieți.
Principalul vinovat pentru tragedie este acum autorul strategiei suedeze, epidemiologul Anders Tegnell. Planul său a dus la decese în special printre vârstnici, în centrele de îngrijire înregistrându-se focare masive de infectare și foarte multe victime. În urmă cu câteva luni, însuși Tegnell recunoștea, la postul național de radio, că s-a înșelat, că-și cere scuze și că, dacă ar putea să dea timpul înapoi, n-ar mai proceda la fel.
Acum, eroarea a fost recunoscută și de șeful statului. Regele Carl Gustav a declarat la postul național de televiziune: “Cred că am eșuat. Avem un număr mare de decese și acest lucru este teribil. Suedezii au suferit enorm în condiții dificile. Să ne gândim la toți acei oameni care nici măcar n-au reușit să-și ia rămas bun de la rudele care au decedat. Cred că este o experiență grea și traumatizantă să nu poți să-ți iei rămas bun”.
Suedia, țară cu o populație de 10,23 milioane de locuitori, a avut până acum 7.893 de decese și 357.466 de oameni îmbolnăviți. S-au înregistrat 779 de morți la milionul de locuitori.
România, cu un sistem medical infinit mai slab, dar care a adoptat în primăvară varianta lockdown-ului, are 13.969 de decese și 577.446 de îmbolnăviri la o populație aproape dublă. România a avut o rată a victimelor sub Suedia, de 728 de decese la milionul de locuitori.
Comparată cu țările vecine, care au un nivel de dezvoltare și medical asemănător, dar au ales varianta criticată de conspiraționiști a carantinei și restricțiilor, situația de la Suedia chiar arată catastrofal.
Danemarca (5,8 milioane locuitori) are până acum doar 171 de decese la milionul de locuitori, adică o rată a mortalității de peste 4 ori mai mică decât Suedia!
Finlanda (5,5 milioane locuitori) a avut o incidență a deceselor de 87 la milionul de locuitori, adică de peste 8 ori mai mică decât a Suediei.
Cel mai bine s-a descurcat Norvegia (5,37 milioane locuitori), cu doar 74 de decese provocate de coronavirus la milionul de locuitori, adică o incidență de 11 ori mai mică decât a suedezilor.
Aceste 4 țări nordice, foarte asemănătoare ca nivel de trai, de educație, densitate și educație a populației, cu un standard de protecție socială foarte ridicat, s-au deosebit în pandemie doar prin strategia adoptată în fața coronavirusului. Finlanda, Norvegia, Danemarca au mers pe “rețeta” clasică – restricții, lockdown, restaurante și baruri închise, distanțare socială, mască etc. Suedia a ales calea “relaxării” îndelung lăudată de OMS și de adepții teoriei că “epidemia e doar o răceală” și nu se impun măsuri speciale de protecție.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Valul doi al pandemiei de Covid-19 răvășește până și statele cele mai pregătite și organizate din Europa. Un document citat de Agenția Reuters arată că Guvernul Germaniei urmează să închidă aproape toate magazinele până la 10 ianuarie, după ce numărul cazruilor de coronavirus a trecut de 20.000 pe zi. Suedia, confruntată cu demisii ale medicilor care nu mai rezistă stresului și cu ocuparea a 99% din locurile existente în spitale, apelează la Armată.
Măsurile sunt oarecum surprinzătoare având în vedere că sunt anunțate în Germania, care a ținut bine sub control pandemia și efectele sale până acum, și în Suedia – țară mult-lăudată de OMS pentru strategia diferită de abordare a valurilor de infectare cu coronavirus.
Germania mai lasă deschise doar supermarketurile, farmaciile și băncile
Germania a pus la punct un amplu plan de întărire a restricțiilor, considerând că măsurile de până acum nu au fost nici suficiente, nici eficiente. Printre măsurile din plan se numără și aceea a închiderii întregului comerț. Ar urma să mai rămână deschise doar supermarketurile, farmaciile și băncile.
Deocamdată, nu au apărut voci care să acuze o conspirație mondială împotriva micilor producători și comercianți germani.
Germania e deja în carantină parțială de circa 6 săptămâni. Barurile și restaurantele sunt închise. N-a fost însă suficient și duminică, de exemplu, s-au înregistat 20.200 de noi cazuri de infectare și 321 de decese. Nemții își testează masiv populația și nu fac pauză sâmbătă și duminică.
Suedia este într-o situație “îngrozitoare” și “fără precedent”. S-a făcut apel la Armată, iar Finlanda se oferă să preia bolnavii care nu mai au loc la ATI
Suedia, pe care toți conspiraționiștii lumii au dat-o exemplu pentru faptul că a adoptat o altă strategie, mizând pe imunizarea naturală “de turmă”, e acum în pragul colapsului cu sistemul medical. Valul de pacienți Covid-19 este foarte mare, iar unii angajați din spitale și-au dat demisia pentru că nu mai rezistă epuizării și stresului. La Stockholm, 99% din locurile de la terapie intensivă s-au ocupat. Primarul orașului cere intervenția Armatei, pentru a face față nevoii de personal medical specializat.
Problema acestei crize a fost rezolvată de guvernul suedez în “stilul China”: s-au suspendat de câteva luni bune raportările despre numărul cazurilor zilnice, despre numărul deceselor zilnice și al cazurilor active.
Dar realitatea nu poate fi ascunsă. Sineva Ribeiro, președintele Asociației Suedeze a Profesioniștilor din Sănătate, a declarat, citată de Bloomberg, că situația este “îngrozitoare” și “fără precedent”: „Din ce în ce mai mult, personalul medical se plânge de epuizare şi consideră demisia ca singură soluţie. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor“.
Irene Svenonius, primarul din Stockholm, a solicitat intervenția Armatei, care ar urma să suplimenteze personalul medical din rândurile doctorilor și asistenților militari. Este însă îndoielnic că Armata ar avea numărul necesar de cadre instruite pentru a compensa deficitul. Finlanda s-a arătat dispusă să ajute Suedia prin preluarea unor pacienți care trebuie internați la ATI.
Criza pune punct definitiv mitului construit în pandemie, conform căruia Suedia a gestionat mai bine criza acceptând sacrificii mari de oameni în primăvară pentru a fi ferită de valurile pandemice ulterioare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Relaxarea suedeză ia sfârșit. Confruntat cu creșterea alarmantă a numărului de infectări, Guvernul de la Stockholm a anunţat luni că limitează reuniunile publice la maximum 8 persoane. Este o premieră de la începutul pandemiei, informează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Până acum, Suedia a adoptat o strategie mai puţin strictă decât alte ţări în faţa pandemiei de Covid-19.
Limita de persoane pentru adunări publice, fixată până acum la 50-300 de persoane în funcţie de caz, se va reduce la 8 persoane timp de o lună, începând din 24 noiembrie.
Este o măsură „foarte intruzivă” şi „fără precedent”, dar „necesară” pentru a face să scadă curba de infectări, a justificat premierul suedez Stefan Löfven în timpul unei conferinţe de presă.
„Nu mergeţi la sala de fitness, nu mergeţi la bibliotecă, nu organizaţi mese, nici sărbători! Anulaţi-le!”, a îndemnat premierul Suediei.
Aceasta este una dintre rarele restricţii decise de ţara scandinavă, a cărei strategie atipică a făcut să fie privită cu rezerve, dar și cu interes.
Regatul suedez, cu 10,3 milioane de locuitori, a avut o strategie sanitară fără port de mască, fără carantină sau închiderea magazinelor, însă şi-a îndemnat populaţia să-şi limiteze contactele şi să lucreze în sistem de telemuncă, pe cât posibil. În Suedia, „recomandările” valorează cât nişte reguli, însă nu sunt însoţite de măsuri coercitive şi nici de sancţiuni, exceptând strict cazurile când este depăşită limita de persoane în timpul unor reuniuni publice.
Şi în sfera privată, aceasta din urmă este o recomandare, nu o interdicţie în sensul strict al cuvântului.
Restaurantele şi barurile vor continua să poată primi mai mult de 8 persoane, însă nu mai mult de 8 la aceeaşi masă.
În faţa celui de-al doilea val de pandemie, autorităţile suedeze au introdus deja luna trecută noi recomandări regionale mai stricte, ce constau în special în limitarea contactelor în afara gospodăriilor şi evitarea locurilor închise. Acum, ele vizează cea mai mare parte a teritoriului suedez.
De asemenea, Guvernul suedez a anunţat săptămâna trecută interzicerea vânzării de alcool după ora 22.00, până în februarie. În afară de aceasta, la Stockholm şi Göteborg, vizitele la căminele de bătrâni – puternic afectate în timpul primului val al pandemiei – sunt din nou interzise.
Bilanţul deceselor a început din nou să se agraveze în ultimele zile în Suedia: vineri au fost anunţate aproape 6.000 de cazuri de infectări şi 42 de decese suplimentare, ceea ce a majorat cifrele totale în Suedia la peste 177.000 de infectări şi 6.164 de morţi.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Suedia ar putea să primească o parte dintre bolnavii români de Covid aflați în stare gravă. Statul scandinav, care avea vineri la ATI doar 131 de pacienți, a răspuns apelului Comisiei Europene, ca statele de pe continent mai puțin solicitate să le ajute pe cele aflate în dificultate.
Suedezii au anunțat că sunt gata să primească pacienți de Covid în stare gravă din întreaga Europă. Doctorița Laura Ghibu Ventimiglia, stabilită în Suedia, a explicat pentru Adevărul: „Situația e ținută total sub control în Suedia, iar în secțiile de Terapie Intensivă bate vântul. Au și anunțat că sunt dispuși să primească pacienți în stare gravă din toată Europa, deci ar putea fi trimiși și români ca să fie tratați acolo. Avem doar 129 de bolnavi cu COVID la secțiile de Terapie Intensivă. În primavară am avut peste 1.000“.
Zilele trecute, autoritățile din Suedia au anunțat, totuși, că vor impune unele restricții. Nu se vor mai comercializa băuturi alcoolice seara și e posibil să se intre într-un lockdown parțial începând din 20 noiembrie.
În fața ascensiunii pandemiei, Comisia Europeană a anunțat că va pune la punct un sistem integrat prin care țările care mai au locuri la terapie intensivă să primească pacienți bolnavi de Covid din țările al căror sistem medical a fost copleșit. Franța (4.899 de pacienți vineri), Italia (3.170), Germania (3.127), Spania (3.123), Polonia (2.047), Belgia (1.452) și România (1.149) sunt pe primele 7 locuri în UE la numărul de pacienți în stare gravă. Dintre acestea, Germania se poate descurca în continuare bine, pentru că are un sistem medical foarte eficient. Celelalte state gâfâie, deși unele dintre ele au sisteme medicale bine puse la punct. Francezii au prea multe cazuri, în timp ce italienii și spaniolii sunt și ei sub amenințarea unei ascensiuni necontrolate, așa cum a fost astă-primăvară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Celebrul “model suedez” de abordare a pandemiei de coronavirus, relaxat și cu puține restricții, a dat oficial faliment. Însuși medicul epidemiolog care a stat în spatele strategiei a recunoscut eșecul într-un interviu acum, când țara sa a depășit 4.500 de victime.
Modelele matematice după care se calculează evoluția epidemiei arată că Suedia e încă departe de momentul depășirii crizei.
Falimentul oficial al “modelului suedez” a fost constatat chiar de către medicul epidemiolog din guvern care a gândit strategia
Bilanțul pandemiei în Europa, de la început și până în 3 iunie. Sursa: worldometers.info
Anders Tegnell, medicul epidemiolog din guvernul Suediei care a gândit strategia țării în epidemie, a recunoscut oficial că s-a înșelat, acest lucru traducându-se în „prea mulți morți”, și că dacă ar da timpul înapoi, ar proceda altfel.
Dar, până să se ajungă la această recunoaștere, în ultimele luni, Suedia a fost adesea lăudată de Organizația Mondială a Sănătății. Țara a fost dată drept exemplu de curaj și folosită ca argument de conspiraționiștii din lumea întreagă. Cei care pretindeau că restricțiile impuse în de guverne sunt niște abuzuri și exagerări inutile arătau spre țara scandinavă.
Viața guvernanților de peste tot a fost îngreunată de pozele venite din Suedia, în care se vedeau străzi și baruri pline de oameni veseli, strânși unii lângă alții fără nicio măsură de precauție.
Pentru oamenii din alte țări, consemnați în case, obligați să-și întrerupă slujbele și să prezinte actele poliției când ieșeau în oraș, vederea relaxării din Suedia amplifica frustrările.
Paie pe foc a pus inadecvata Organizație Mondială a Sănătății, care a dat Suedia ca exemplu de inteligență în gesionarea pandemiei de Sars-CoV-2.
În timp ce alte țări se pregătesc să declare oficial încheiată epidemia, Suedia e încă foarte departe de acest moment
Conform datelor prelucrate până la 31 mai de specialiștii de la site-ul endcoronavirus.org, Suedia este încă în apogeul epidemiei de Covid-19, deși țara a înregistrat deja peste 4.500 de morți
Numai că, odată cu trecerea zilelor și săptămânilor, rezultatele acestei abordări – care miza pe faptul că epidemia se va stinge de la sine, iar Suedia va atinge mai repede decât alții imunizarea de masă – au întârziat să apară. A trecut primăvara, s-a încălzit vremea, a venit și vara, iar epidemia pur și simplu nu dă înapoi în Suedia. Asta, în timp ce alte țări, care au instituit starea de urgență, se pregătesc deja să declare criza, în mod oficial, încheiată.
La o populație de 10,23 milioane de locuitori, Suedia raporta de la începutul pandemiei și până miercuri, 3 iunie, un total de 40.803 de cazuri de infecție cu coronavirus, din care 4.542 (11,11%) încheiate cu deces. Țara a renunțat să mai raporteze numărul celor vindecați și al cazurilor active.
Numai în ultimele 24 de ore s-au depistat 2.214 noi cazuri de îmbolnăvire și 74 de decese. Raportat la populația totală, se poate vorbi despre una dintre cele mai mari rate de deces din Europa: 450 de oameni la milionul de oameni.
Conform modelului matematic prelucrat de cei de la endcoronavirus.org, România este foarte aproape de momentul în care va putea declarată încheiată epidemia de coronavirus. Țara a înregistrat, până azi, 1.288 de victime, de aproape 4 ori mai puține decât Suedia, deși are o populație cu aproape 9 milioane de locuitori mai mare
Pentru o comparație eficientă, trebuie să spunem că România a înregistrat până acum 67 de morți de Covid-19 la milionul de locuitori (de 6,7 ori mai puțin decât Suedia!), Germania 104, iar Spania și Marea Britanie – câte 580 la milionul de locuitori. Mai prudente, țările din jurul Suediei au avut rate ale deceselor mai mici. Danemarca – 100 de oameni la milionul de locuitori, Norvegia – 44, Finlanda – 58.
Site-ul endcoronavirus.org, întreținut de experți în domeniu și care calculează curba epidemiei în zeci de țări, arată că Suedia este și azi în ultima dintre cele trei categorii: a) țări care au depășit criza, b) țări care sunt foarte aproape s-o depășească (printre care se numără și România), c) țări care mai au de tras până să depășească apogeul crizei.
Medicul Tegnell, autorul “modelului suedez”: “Dacă ne-am confrunta din nou cu această boală, am lua altă cale”
Confruntat cu realitățile momentului, medicul epidemiolog Tegnell, secretarul de stat suedez care a elaborat strategia țării sale în pandemie, a trebuit să-și recunoască eșecul. Jurnalistul de la Radio Suedia care i-a luat miercuri un interviu lui Tegnell a făcut observația că au murit prea mulți oameni în țară. Tegnell a acceptat acest lucru și, mai mult decât atât, a mărturisit: “Dacă ne-am confrunta din nou cu aceeași boală, având informațiile pe care le deținem astăzi, cred că am lua calea de mijloc între măsurile luate în Suedia și cele luate în celelalte țări”.
Publicația britanică The Guardian a remarcat că Suedia a avut, în ultima săptămână, cel mai mare număr de decese din lume raportat la numărul total de locuitori.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Conspiraționiștii, anti-vacciniștii și anarhiștii români invocă insistent „modelul suedez” în abordarea pandemiei coronavirus. Ei susțin că nu se justifică măsuri stricte, întrucât pericolul nu e Covid-19, ci prăbușirea economiei. Teoria lor e clătinată serios chiar de evoluția situației din Suedia.
„Modelul suedez” înseamnă o strategie mai relaxată pentru combaterea pandemiei de coronavirus decât în majoritatea țărilor europene. Suedia a păstrat majoritatea școlilor, restaurantelor și afacerilor deschise în timpul pandemiei. Abordarea Suediei a atenuat impactul asupra economiei, creșterea economică scăzând în primul trimestru mult mai puțin decât în Danemarca sau Norvegia.
Acest model, care are avantajul de a nu afecta prea mult economia țării și nivelul de trai al oamenilor, și-a arătat însă atât limitele, cât și fața perversă: timp de 7 zile la rând, Suedia a înregistrat cel mai mare număr de decese de Covid-19 pe cap de locuitor din Europa, informează Reuters.
Deși numărul deceselor este în scădere în țara scandinavă, autoritățile au raportat o medie de 6,25 decese la un milion de locuitori, pentru 7 zile la rând, între 12 și 19 mai, potrivit site-ului Ourworldindate.org.
Cifra este cea mai ridicată din Europa, fiind peste cea a Marii Britanii, care a înregistrat 5,75 de decese la un milion de locuitori.
Joi, 21 mai, Suedia (țară cu 10,2 milioane de locuitori) înregistra 3.831 de decese, 31.523 de persoane infectate și 4.971 de persoane vindecate.
Suedia ocupă locul 15 în lume la numărul de morți, ierarhie în care România ocupă poziția a 24-a, cu 1.151 de decese, deși are o populație aproape dublă.
Raportat la perioada întregii pandemii, Suedia încă are mai puține decese pe cap de locuitor decât Marea Britanie, Spania, Italia și Franța, care (cu excepția britanicilor în prima fază)au optat pentru implementarea carantinei.
Comparația relevantă nu este însă cea cu țările care sunt mari atracții turistice, ci cu cele asemănătoare ei, din areaul săul geografic. La acest capitol, Suedia este repetenta zonei, având mai multe decese pe cap de locuitor decât Danemarca, Norvegia și Finlanda.
Strategia suedeză, bazată preponderent pe conformare voluntară și respectarea unor reguli de igienă de bază, a fost criticată drept un experiment social periculos cu viețile oamenilor, dar a și fost dată drept exemplu de model pentru viitor de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a indicat Suedia – ajunsă la 20.000 de cazuri de coronavirus – drept exemplu de urmat pentru trecerea la „faza 2”. Și răspunde încă o dată (ridicol!) acuzațiilor SUA: „Am reacționat la timp”.
Cotidianul italian La Repubblica arată că OMS a indicat Suedia drept modelul de urmat pentru faza a doua a pandemiei, aceea a coabitării alături de virus. Dacă lumea întreagă s-a întrebat asupra eficienței „modelului suedez”, Organizația Mondială a Sănătății nu are dubii.
„Oamenii cred că Suedia nu a făcut nimic pentru a opri pandemia, dar nu este nimic mai fals”, a spus șeful Programului pentru Urgențe Sanitare, irlandezul Mike Ryan. „Suedia a luat măsuri de sănătate publică extrem de puternice. Ceea ce au făcut diferit a fost faptul că s-au bazat pe un raport foarte mare de încredere cu populația”.
Conform lui Mike Ryan, suedezii au trecut direct la faza a doua pandemiei, aceea a coabitării cu virusul, la faimoasă „fază 2” la care întregul mapamond se pregătește să treacă. „Dacă trebuie să creăm un nou model de a trăi, cu o întoarcere la viața normală, fără lockdown (carantină – n.red.), eu cred că Suedia este un model de urmat. Ei au înțeles cum să coabiteze cu virusul în timp real, modelul lor este bazat pe o strategie puternică de autocontrol și o mare încredere și colaborare din partea populației. Vom vedea dacă va fi un model de succes deplin sau nu”.
Spre deosebire de restul lumii, Suedia – care tocmai a raportat că a depășit 20.000 de persoane infectate cu coronavirus – nu a impus măsuri drastice de izolare socială, ci a aplicat „o puternică strategie de sănătate publică, punctând pe măsuri sporite de igienă, de distanțare socială, protejând persoanele din casele de bătrâni. Lucrul cel mai important a fost raportul de încredere cu populația, care a avut o puternică voință de a colabora pentru distanțarea socială și care și-a impus reguli de autocontrol. În plus, sistemul sanitar a rămas mereu la un nivel corect al capacității de reacție în fața pandemiei”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Negocierile în ce privește bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au eșuat. Șefii de state și de guverne ale celor 27 de membri au rămas inflexibili, fiecare apărându-și poziția. S-au format două tabere: statele „frugale” Austria, Suedia, Danemarca și Olanda care doresc un buget pe șase ani sub 1% din PIB-ul statelor UE, iar statele mai puțin bogate din estul și sudul continentului care vor un buget de 1,1% din PIB-ul UE. Franța și Germania și-au păstrat rolul de arbitri ai discuțiilor.
VIDEO. Conferința de presă de la finalul lucrărilor.
Rămân diferențe mari, în special între țările înstărite care au contribuție netă la buget (plătesc mai mult decât primesc) și țările care beneficiază net de fondurile UE (primesc mai mult decât plătesc) și nu este clar când liderii vor relua negocierile.
Timpul rămas este scurt, întrucât următorul ciclul bugetar se va desfășura în perioada 2021 – 2027 și vor fi necesare foarte multe decizii tehnice după încheierea unui acord pentru a evita perturbările programelor UE. Negocierile dintre liderii europeni au fost întârziate de situația Marii Britanii. Nu puteau fi începute până nu exista o rezolvare a Brexit-ului.
Grupul celor patru țări, conduse de premierul olandez Mark Rutte, au refuzat să accepte un buget de peste 1 la sută din PIB-ul UE, un prag simbolic pe care criticii l-au denunțat ca fiind un impediment inutil în ce privește marile ambiții ale blocului de la problemele schimbărilor climatice până la transformarea digitală.
Negocierile privind bugetul Uniunii Eurupene sunt întotdeauna dificile și, de obicei, necesită mai mult de un singur summit extraordinar. La asta se adaugă și pierderea contribuției Regatului Unit care crează un deficit de 70 de miliarde de euro pentru o perioadă de șase ani.
”Dacă grupul celor patru ţări bogate Suedia, Danemarca, Ţările de Jos şi Austria insistă (asupra poziţiei lor privind bugetul UE), atunci putem pleca direct acasă”, a declarat premierul Cehiei Andrej Babis.
În ciuda eforturilor susţinute pentru avansarea către un acord final asupra viitorului buget, nu s-a putut ajunge la niciun rezultat în acest moment, pe fondul menţinerii diferenţelor de abordare dintre statele membre care solicită un volum total al bugetului de 1,00% din PIB-ul UE şi statele membre care pledează pentru un buget mai ambiţios.
„În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile preşedintelui Consiliului European de a lua în considerare aşteptările şi sensibilităţile statelor membre în raport cu elementele noului buget şi a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România. În egală măsură, a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcţia unui acord”, se arată într-un comunicat emis de instituția prezidențială, citat de Agerpres.ro.
Conform declarațiilor președinteleui, România e dispusă la compromisuri, dar susține un buget de peste 1% din PIB-ul statelor UE. În plus, Klaus Iohannis a cerut un acces mai ușor la fondurile europene.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
