ziaristii.com

Etichetă: Stefan Danila

  • Generalul Ștefan Dănilă, fost comandant al Armatei române: de ce nu sunt suficiente avioanele F-35 pe care le cumpărăm de la americani și ce ne mai trebuie să securizăm spațiul aerian

    Cele două escadrile de avioane de luptă F-35, din generația a 5-a, pentru care Armata a cerut marți aprobarea Parlamentului să înceapă procedura de achiziție, nu vor fi suficiente, opinează generalul cu patru stele Ștefan Dănilă, comandantul Statului Major General în perioada 2011-2015. Avioanele F-35 sunt foarte sofisticate, foarte scumpe de operat și greu de întreținut, iar folosirea lor pentru misiuni de poliție aeriană nu va fi rentabilă, a explicat generalul Dănilă. România va mai avea nevoie de niște avioane de luptă, dar de alt tip – mai ușor și mai ieftin de operat, pentru misiunile de rutină.

    Într-un interviu acordat luna trecută pentru Aktual24.ro, fostul comandant al Armatei române a explicat în detaliu: cele 32 de avioane F-35 ar fi suficiente să protejeze România în situația actuală. Lucrurile s-ar schimba însă dacă Rusia ar învinge Ucraina și ar ajunge la granița noastră. În acel moment, securitatea României va deveni foarte problematică.

    De ce costă 32 de avioane F-35 suma de 6,5 miliarde de dolari: „Achiziția presupune aeronave, muniția minimă, pregătirea unui număr minim de operatori la sol și piloți, un pachet logistic pentru o perioadă definită de timp, dar care se întinde pe cel puțin doi ani, precum și documentația tehnică”

    Solicitarea MApN înaintată Parlamentului, spre aprobare, prevede achiziția a 32 de avioane F-35, fabricate de Lokheed Martin și care ar urma să coste 6,5 miliarde de dolari. Generalul cu patru stele Ștefan Dănilă, fostul comandant al Armatei în perioada 2011-2015, a explicat pentru Ziaristii.com: „Achiziția presupune aeronave, muniția minimă, pregătirea unui număr minim de operatori la sol și piloți, un pachet logistic pentru o perioadă definită de timp (minimul ar fi doi ani), precum și documentația tehnică. Prețul diferă de la stat la stat. Și nu se vând avioanele la bucată, ci doar într-un pachet de acest fel. Un pachet identic pentru SUA sau Marea Britanie ar putea fi mult mai ieftin, deoarece aceste țări au fost parte a programului de dezvoltare, adică au plătit în avans, încă din perioada testelor”.

    Ulterior, România ar urma să mai achiziționeze o a treia escadrilă de avioane F-35. Așadar, în final ar fi vorba de 48 de astfel de aparate de luptă.

    Trebuie menționat că, în acest moment, avionul F-35 este cel mai avansat din lume. Mai există două țări care au încercat să producă avioane de luptă de generația a 5-a: Rusia (Suhoi Su-57) și China (Chengdu J-20). Rușii s-au împotmolit și, după repetate amânări, au lansat avionul în 2020, însă au suspendat producția din cauza problemelor tehnice, până azi fiind fabricate 21 de exemplare, din care 10 au fost de testare. Chinezii au introdus J-20 în 2009, dar acest avion nu a demonstrat până azi fiabilitatea în condiții de luptă. S-au produs circa 210 exemplare.

    Generalul cu patru stele Ștefan Dănilă: „Strict pentru misiunile de poliție aeriană, pentru misiunile de pace, F-35 este un avion prea costisitor. Deci e posibil să ne mai trebuiască și alte aeronave și să vedem modelul polonez, care a luat avionul FA-50 coreean, un avion mai mic, un consum mai redus, foarte bun pentru poliția aeriană”

    F-35 Lightning II a fost primul avion de generația a 5-a, introdus în 2006, s-a produs în cel mai mare număr (aproape 1.000 până azi) și a fost testat în condiții reale de luptă.

    Generalul Ștefan Dănilă, fost pilot pe Mig-21 Lancer și primul comandant al Armatei române provenit din arma aviație, a explicat: „F-35 va fi avionul viitor al majorității statelor din NATO. (…) Ar trebui să avem capacitatea asta (32 de avioane F-35 – n. red.) peste 10 ani. Peste 10-15 ani ar trebui să fim capabili să operăm aceste minim două escadrile de avioane. De ce? Pentru că, dacă majoritatea statelor membre NATO vor avea F-35, iar noi vom miza pe sprijinul aliat pentru apărarea teritoriului, înseamnă că trebuie să fim capabili să primim și să susținem aceste avioane care ar veni să ne sprijine”.

    Ofițerul a arătat de ce România mai are nevoie de un avion de luptă, pe lângă F-35: „Strict pentru misiunile de poliție aeriană, pentru misiunile de pace, F-35 este un avion prea costisitor. Și zic eu că nu se justifică să ai F-35 pentru poliție aeriană. Poliția aeriană presupune să fii văzut, nu să te duci în ascuns. Deci e posibil să ne mai trebuiască și alte aeronave care să facă poliție aeriană și să vedem modelul polonez, care a luat avionul FA-50 coreean, care e un avion mai mic, un consum mai redus, foarte bun pentru poliția aeriană. Pentru misiuni de poliție aeriană ar fi un avion bun. Dar cred că mai sunt și alte avioane și ar trebui văzut”.

     

    În ceea ce privește numărul minim de avioane de luptă pe care ar trebui să-l dețină România pentru a-și asigura securitatea, generalul Ștefan Dănilă arată că un calcul nu e deloc simplu, deoarece contează foarte mult scenariul în care ne aflăm. Dacă vorbim despre situația din acest moment, două escadrile de F-35 ar fi suficiente. Dar dacă intrăm într-un scenariu în care, în viitor, la conducerea SUA ajunge un președinte care retrage țara din Europa, atunci lucrurile s-ar schimba. Și mai dramatic ar fi scenariul în care Rusia ar învinge Ucraina și ar ajunge la granița României. În acel moment, se va putea vorbi direct de un risc de securitate major pentru țara noastră.

    „Trebuie să avem o capacitate minimă de reacție, adică în condițiile în care apar acte agresive, ostile, trebuie să fim în stare să ne apărăm. Eu zic că, în situația României, două escadrile de avioane de luptă de generația a 5-a ar fi suficiente. Dacă Ucraina ar deveni zona de influență a Federației Ruse, da, România poate să fie subiect de discuție, poate să fie conflict cu Federația Rusă”

    Mai jos, câteva din explicațiile generalului Ștefan Dănilă: „Rusia nefiind membru al NATO, în momentul în care Rusia ar ataca un stat membru NATO, ar ataca toată Alianța. Noi fiind membru NATO, ar deveni operaționale planurile de apărare. Deci nu ar trebui să avem o capacitate neapărat proprie pentru a ne apăra în fața rușilor. Pe de altă parte, nici nu am avea capacitatea de a menține o forță capabilă să facă față unei agresiuni a Federație Ruse. Trebuie să avem o capacitate minimă de reacție, adică în condițiile în care apar acte agresive, ostile, trebuie să fim în stare să ne apărăm. Adică dacă vine un avion de cercetare deasupra României și vrea să facă ce vrea el pe aici, noi trebuie să fim în stare să-l obligăm să aterizeze sau să-l doborâm. Sau dacă vine o formație de avioane ostile care forțează o aeronavă să iasă din spațiul aerian sau produce un eveniment de siguranță aeriană sau acționează asupra unei nave care este în zona de litoral. Trebuie să fim capabili să reacționăm. Cât de mare trebuie să fie această capacitate? Eu zic că, în situația României, două escadrile de avioane de luptă de generația a 5-a ar fi suficiente. (…) În condițiile în care ar rezolva problema cu Ucraina, în sensul în care Ucraina ar deveni zona de influență a Federației Ruse, da, România poate să fie subiect de discuție, poate să fie conflict cu Federația Rusă. În situația în care Ucraina rămâne stat tampon, rămâne de partea Uniunii Europene, de partea NATO, de cealaltă parte a Rusiei, adică în conflict cu Rusia, România nu poate să fie în pericol”.

    Procesul de reechipare a armatei române e unul vital și trebuie accelerat pe cât posibil, lasă de înțeles generalul Dănilă. Două ar fi argumentele acestuia: 1) indiferent de eforturi, această mărire a capacității de apărare se face treptat și durează oricum ani, iar amânarea acestui proces n-ar duce decât la prelungirea situației proaste în care e România azi; 2) contextul internațional se poate oricând schimba. Nu doar că nu știm azi cum se va sfârși războiul ruso-ucrainean, dar nici cum va arăta în viitor alianța NATO.

    „Când vorbim despre o armată 2040 trebuie să luăm în calcul nu neapărat dispariția NATO sau a Uniunii Europene, ci incapacitatea NATO sau a Uniunii Europene să intervină”

    România trebuie să fie pregătită pentru scenariul negativ, în care e posibil ca un viitor președinte al SUA să evacueze forțele militare americane din Europa, ceea ce ar duce la prelungirea intervalului de timp în care ni se poate veni în ajutor, dacă suntem atacați de ruși.

    Iată cum vede lucrurile generalul Ștefan Dănilă: „Capacitatea de apărare unui stat se realizează într-o perioadă destul de lungă. Pentru a avea o capacitate operațională, adică să am ceva efectiv cu care să acționez, trebuie să am achiziționată tehnica, trebuie să am oamenii, să am structura realizată sau oamenii încadrați acolo și pregătiți. Am văzut că o achiziție poate să dureze de la 2 ani, pentru anumite echipamente, până la 7 ani. Am văzut că achiziția nu este suficientă. Trebuie să antrenez și personalul. Trebuie să am structurile realizate și trebuie să realizez infrastructura. Deci, pentru a fi siguri că avem anumite capabilități, trebuie să avem, câteodată, chiar 10 ani la dispoziție. Să știu că am o capabilitate aptă de utilizare în luptă. Modificarea structurii relației internaționale poate să vină destul de rapid și depinde tot mai mult și tot mai periculos de ce se întâmplă în Statele Unite. Și Trump a demonstrat că modificarea rezultatului alegerilor în Statele Unite poate să însemne o schimbare radicală de viziune la nivel macro, la nivel internațional. Acum să luăm foarte realist scenariile pe care le discutăm. Când vorbim despre o armată 2040 trebuie să luăm în calcul nu neapărat dispariția NATO sau a Uniunii Europene, ci incapacitatea NATO sau a Uniunii Europene să intervină. Și atunci vedem capacitatea proprie de acțiune în relație cu cine? Cu posibilul adversar!”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Șpăgile PSD-iștilor trebuie plătite de cineva: Ciolacu pune biciul pe sectorul privat. Guvernul a aprobat luni creșterea birurilor

    * Ministrul Boloș (PNL), pe urmele premierului Ciolacu (PSD): „Măsurile fiscale nu au impact asupra vieţii de zi cu zi a românilor”

    * Cum arată „reforma administrației”: în 2023, PSD și PNL au angajat la stat câte 21 de oameni pe zi! În administrație sunt cu peste 50% mai mulți angajați decât în 1990

    EDITORIAL CARTIANU. România văzută prin portbagajul lui Buzatu. Definiția PSD-ismului: o geantă cu bani, o oală cu mâncare, câteva sticle de vin, un baron feudal, o nevastă în Senat, o beizadea în Guvern, o amantă leșinată, un Solomon obraznic, un afacerist de casă, un ginere deputat și unul ucigaș

    * Șah-mat în 5 fotografii: ridicolul în care e aruncat Mircea Badea când susține că n-a existat flagrant în „cazul Buzatu”. Partida anti-justiție a sărit deja în apărarea mega-șpăgarului PSD

    * VIDEO. Filmulețul de 49 de secunde care-l îngroapă pe baronul Buzatu. DNA a făcut publică secvența-cheie a flagrantului: primirea șpăgii de peste 250.000 de euro

    * VIDEO. A doua filmare cu care DNA îl zdrobește pe șpăgarul Buzatu

    * STENOGRAME. Buzatu: „Aranjați acolo, când vin eu să se prindă peștele ca lumea! Vin, pescuiesc 5 minute și plec!” / Martor: „Îi spun lui Emil să vină cu «mâncarea caldă»”

    * „Tâmpitule, prostule, unde sunt cartofii? Nu vezi că e numai carne pe masă? Tu nu știi că eu țin post?” Vasalitate feudală în Vaslui: asistenta lui Buzatu îl umilea pe șeful de la Protecție Socială pe județ, transformat în servitor

    * Pieleanu: „Buzatu e prietenul meu, sper să-și demonstreze nevinovăția!”. Chirieac: „Era cu metafizica, nu părea șpăgar ordinar”

  • Fost șef al Armatei române: „Suntem mai rău decât în faliment la nivel de instituții cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale!”. Generalul Dănilă spune că politica regională dusă de Iohannis e dezastruoasă

    Politica dusă de România în ultimii ani, pe plan regional, este una dezastruoasă, rezultă dintr-un interviu pe care generalul cu patru stele Ștefan Dănilă, fost comandant al Armatei în perioada 2011-2015, l-a dat pentru Aktual24.ro. Președintele Iohannis a înrăutățit relațiile cu Ucraina, statul român n-a făcut absolut nimic pentru românii care locuiesc în Ucraina, și-a ostilizat opinia publică din Moldova și n-a fost capabil să se adapteze la schimbările geopolitice survenite după izbucnirea războiului ruso-ucrainean, arată generalul Dănilă.

    Prin anularea vizitei la Kiev, din decembrie 2017, Iohannis a obligat toate instituțiile statului român să-și înghețe relațiile cu ucrainenii, explică generalul Dănilă. România ar trebui să-și reconsidere poziția pentru că Ucraina a devenit, din stat adversar, un aliat important, însă de la nivelul conducerii vin mesaje amestecate. Ar trebui să se treacă la construirea unei relații de prietenie cu ucrainenii, care în 10 ani vor deveni un stat foarte puternic, militarizat și sprijinit de Occident pentru a face față Rusiei. România trebuie să aibă relații de prietenie cu această nouă putere regională, alternativa fiind ca țara noastră să se autoizoleze și să se excludă singură din calcule, spune fostul șef al Statului Major General al Armatei române. Până acum, Iohannis – cel care ar trebui să convoace CSAT pe această schimbare de paradigmă – n-a făcut nimic.

    O altă problemă e Moldova, care alunecă încet-încet din sfera de influență rusească în sfera de influență ucraineană. România n-are o strategie coerentă față de Moldova și, deși această țară este extrem de importantă pentru noi, totuși nu se regăsește oficial ca zonă de interes pentru România în stategia de apărare și securitate. Mai mult decât atât, în ultimii 10 ani puterea de la București a emis intermitent semnale care au ostilizat opinia publică de la Chișinău.

    O altă problemă pe care România nu mișcă nimic o reprezintă securitatea la Marea Neagră. Generalul Dănilă spune că țara noastră ar fi trebuit să-și întărească urgent capacitățile de apărare în zona economică exclusivă prin achiziția de rachete performante și întărirea capacității de luptă aeriene, dar n-a făcut acest lucru. În lipsa unei flote puternice, conducerea țării ar fi trebuit să inițieze o apropiere față de singura țară care ne poate oferi sprijin în cazul unei agresiuni maritime – Turcia. Nu a existat nici această inițiativă.

    Nu în ultimul rând, fostul comandant al Armatei române afirmă că, în cele 18 luni trecute de la începutul invaziei, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a întrunit pentru a revizui strategia și prioritățile de echipare a armatei. Pentru că acum Ucraina e stat aliat, România nu mai are nevoie neapărat de forțe blindate, deoarece un atac la sol este improbabil. În schimb, ar trebui prioritizate investițiile în forțele aeriene, în apărarea antiaeriană și cea de litoral. Președintele Iohannis a fost complet absent și aici, fără a manifesta vreo inițiativă.

    Mai jos, câteva dintre declarațiile generalului Ștefan Dănilă, șeful Statului Major General al Armatei române în perioada 2011-2015.

    „Ucraina peste 10 ani ar fi o Ucraină militarizată, foarte puternică și cu care nu ne putem permite să avem relații de ostilitate. Avem capacitatea de a crea o armată care să facă față unei forțe ca Ucraina? Probabil că ne-ar costa foarte mult și nu cred că am putea s-o facem. Trebuie să ne constituim într-un partener al vecinului. Adică trebuie să ne schimbăm atitudinea”

    „Noi trebuie să avem în vedere faptul că până nu demult relațiile noastre cu Ucraina erau ostile din cauză că Ucraina era într-o altă tabără. Acum este o problemă pe care trebuie să o luăm foarte serios în calcul și să construim o relație de prietenie cu Ucraina. Noi trebuie să stabilim relații de bună vecinătate cu Ucraina. Anularea vizitei la Kiev din decembrie 2017 (a președintelui Iohannis – n. red.) nu a adus niciun câștig. Dacă președintele și-ar fi continuat programul și ar fi mers la Kiev și ar fi discutat direct problema, ar fi fost un alt mesaj decât cel de închidere a relațiilor. Lipsa sau anularea acelei vizite a însemnat răcirea relațiilor la nivel diplomatic între România și Ucraina de la cel mai înalt nivel și automat celelalte instituții au trebuit să se blocheze, să nu mai aibă niciun fel de relații cu partenerii lor pentru că ar fi fost în contradicție cu politica la nivel înalt. (…) Să imputăm ceva statului ucrainean, când statul român nu a făcut un pas în direcția asta, ci a închis legăturile la nivelul cel mai înalt, nu este tocmai soluția”.

     „Acum vedem Republica Moldova intrând ușor-ușor sub o dominație ucraineană. Noi nu suntem pregătiți nici pentru asta. Cei care asigură securitatea Moldovei sunt ucrainienii. Din când în când… Spun asta pentru că nu există continuitate, nu există un efort conjugat și pe termen lung, bine direcționat… Așadar România, din când în când, mai susține Moldova în eforturile de intrare în Uniunea Europeană și chiar de intrare în NATO. De la noi, de la nivel politic, s-au transmis mesaje care au creat ostilitate în Republica Moldova din partea celor moderați, din partea celor care nu erau pro-ruși, din partea celor care erau chiar naționaliști moldoveni. Ei își doreau Republică Moldova independentă. Noi am transmis mesajul de unitate în sensul de în uniune cu România, să se producă unirea cu România. Pentru naționaliștii moldoveni acest mesaj a însemnat un mesaj agresiv din partea românilor, deci efectul a fost negativ. Un mesaj transmis inoportun și fără niciun fel de relevanță decât în sensul pozitiv pentru România, că nu s-a realizat nimic, nu eram pregătiți pentru așa ceva, am reușit doar să-i ostilizăm”.

    „Din păcate, după 2022, după ce a apărut conflictul (războiul din Ucraina – n. red.), după ce realitatea din jur s-a schimbat, nu a urmat o revizuire a apărării la București. Necesitatea revizuirii strategice a apărării este evidentă! Faptul că lângă noi se întâmplă un război, faptul că noi trăim o nouă realitate, faptul că Ucraina apare ca stat care ne este favorabil și nu un stat inamic îmbunătățește starea de securitate în România, dar schimbă nevoile! Adică unele capabilități de apărare ar trebui să devină prioritare, iar altele care erau prioritare înainte ar trebui să se ducă un pic mai încolo, pentru că nu mai e necesar. Noi nu mai suntem la graniță, nu ne mai învecinăm cu un stat ostil, prieten cu Federația Rusă. Spre exemplu, foarte clar, dacă noi am fi avut granițe terestre cu un stat ostil, însemna că trebuia să-mi dezvolt o capacitate de apărare cu blindate. Dacă nu am graniță directă pe uscat cu un stat ostil, atunci n-am nevoie de blindate! să fac o prioritate în achiziția de blindate, în condițiile în care nu există perspectiva ca în viitor să mă învecinez cu un stat ostil ar fi periculoasă. Ar trebui capacitate aeriană!”

    „Din punctul meu de vedere, cineva trebuia să răspundă pentru eșecul achiziționării de corvete! Adică după 6 ani… Cel puțin! Deci, vorbim despre 6 ani din momentul în care s-a dat hotărârea lui Cioloș! Iar acum vorbim despre incapacitatea de a achiziționa corvete, care a fost expusă ca o necesitate de achiziție de nivel strategic! Și nu am reușit să facem asta! Suntem mai rău decât în faliment la nivel de instituții cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale. De la CSAT în jos, toți sunt vinovați.”

     „Rezultă foarte clar din conflictul actual că Ucraina, dacă ar avea nave, le-ar avea degeaba, pentru că le-ar doborî rușii. Noi ar trebui să ne securizăm căile de comunicați, ar trebui să ne securizăm porturile și zona economică exclusivă. Căile de comunicații: deocamdată, n-avem nave care să se ducă, dar există nave care vin în România, avem nevoie de resurse și ar trebui anumite căi de comunicații să le securizăm. Dacă nu suntem capabili cu forțele proprii, ar trebui să facem asta printr-un tratat. Cu cine? Cu turcii, care pot să asigure securitatea de la strâmtori până aici. Nu am auzit să facem asta! Ar trebui să mai avem o capacitate aeriană care să ne permită să supraveghem căile de comunicații și să intervenim, pentru că avioanele de luptă pot să facă lucrul ăsta. Am putea să avem drone care să facă acest lucru, pentru că e mai ieftin să faci cu drone supravegherea și chiar intervenția decât cu aeronave. Trebuie să întărim apărarea de litoral, trebuie să avem rachete de litoral care să poată să lovească la o distanță suficientă cât să ne apărăm zona economică exclusivă, adică să nu fie afectată de nave care să pătrundă aici”.

    „Ținem cont de capacitatea de acțiune a fiecăruia și vedem că oricare dintre vecini, mai puțin Ucraina, este incapabil să producă României o stare de pericol. Pentru că am fi capabili să reacționăm și să facem față. Dacă ne gândim la Ucraina, și Ucraina peste 10 ani ar fi o Ucraină militarizată, o Ucraină foarte puternică și o Ucraină cu care nu ne putem permite să avem relații de ostilitate. Și atunci avem capacitatea de a crea o armată sau o capacitate de apărare validă care să facă față unei forțe ca Ucraina? Probabil că ne-ar costa foarte mult și nu cred că am putea s-o facem. Și atunci sunt două lucruri pe care putem să le facem. Trebuie să ne constituim într-un partener al vecinului. Adică trebuie să ne schimbăm atitudinea și să facem tot posibilul să nu-l ostilizăm, dar în același timp să ne menținem interesele și să ni le promovăm cu multă inteligență, să nu pierdem din interesele noastre. Dacă nu reușim să dezamorsăm partea de conflict, e foarte grav, pentru că va trebui să realizăm un parteneriat cu un alt stat mai puternic, care în situația în care Ucraina ne arată bățul, să vină să o așeze în bancă. Strict, foarte plastic. Altfel, singuri nu am putea să facem față”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Al doilea „Colectiv” în guvernările Iohannis-PSD: doi morți și 56 de răniți în iadul de la Crevedia. Afacerea criminală a primarului PSD din Caracal

    * Accident grav: fostul ministru Ilan Laufer a intrat cu mașina într-un copac. Atât el, cât și soția sa și copiii lor sunt răniți

    * Sindicatul Europol acuză: pentru a-i proteja pe șmecherii veniți la mare, șefii IPJ Constanța le-au interzis polițiștilor să facă testări pentru alcool și droguri!

    * PSD și-a trimis avocata din Constanța să salveze de pușcărie beizadeaua drogată care a omorât doi tineri

    * Stolojan: „Reforma de acum a pensiilor speciale e o caricatură. Cei care se revoltă contra PNRR nu înțeleg nimic”

    * Încă o pensionare rușinoasă, după cea a șefului DNA: procurorul general „a tras pe dreapta” la 50 de ani, cu o pensie de peste 5.000 de euro!

    * A murit un turnător odios al Securității: Bălăceanu-Stolnici. Cazul Vlad Georgescu – Radio Europa Liberă

    * Putin, deasupra cadavrului lui Prigojin: „O persoană cu o soartă complicată, care a făcut greșeli grave în viață”. Totuși, „un om de afaceri talentat”

    * Penetrarea Chinei la vârful statului român. Episodul 1: Iohannis și Ciolacu dau undă verde companiei Lenovo să intre pe piața 5G. Episodul 2: Premierul Ciolacu îl reactivează pe Ponta consilier

    * Orlando Teodorovici se gudură grețos pe lângă Șoșoacă: „S.O.S. este un partid frecventabil” / „Doamna Șoșoacă este omul cu care poți să faci echipă” / „Oamenii din S.O.S. vor binele României”

  • Generalul Dănilă, fostul șef al Armatei române, despre Zalujnîi, Gherasimov și Surovikin. „Zalujnîi a schimbat soarta războiului. Pierderile rușilor lui i se datorează”

    Generalul Gherasimov, comandantul armatei ruse, e un tip foarte bine pregătit, cu o personalitate foarte puternică, dar care a dezamăgit când a fost pus la comanda trupelor din Ucraina. „Generalul Armaghedon” Surovikin este poate cel mai experimentat ofițer din armata rusă. Generalul Zalujnîi, comandantul armatei ucrainene, este omul providențial care a schimbat soarta războiului. Acestea sunt caracterizările pe care generalul cu patru stele Ștefan Dănilă, fostul șef al Statului Major General al Armatei române, le-a făcut principalilor comandanți care se înfruntă acum în războiul ruso-ucrainean.

    Într-un interviu acordat Aktual24.ro, generalul Dănilă afirmă că Zalujnîi este un general al zilelor noastre, cu vederi moderne, care a adaptat perfect tacticile cu tehnologia, abordarea sa făcând posibil bilanțul pe care-l știm azi, cu peste 3.000 de tancuri pierdute de ruși într-un an și jumătate de război.

    Ofițerul român spune că-l știe personal pe generalul Gherasimov, șeful Statului Major General al armatei ruse. Acesta e foarte bine pregătit teoretic, dar când a preluat comanda pe câmpul de luptă s-a dovedit că nu e la fel de bun.
    În schimb, Surovikin – aflat acum în arest după revolta Wagner – este reprezentantul aripii dure, al celor din tabăra rusă care ar fi vrut mai mult război, folosirea mai intensivă a armamentului și mai multe distrugeri. În același timp, Surovikin rămâne probabil cel mai experimentat comandant din tabăra rușilor, după ce în primele luni de război mai mulți generali ai armatei lui Putin au fost uciși de ucraineni.

    Mai jos, caracterizările făcute de generalul Ștefan Dănilă, șef al Statului Major General al armatei române în perioada 2011-2015, principalilor comandanți de pe câmpul de luptă ruso-ucrainean.

    „Gherasimov este o personalitate extraordinar de puternică, un general cu cunoștințe teoretice foarte bune. Zalujnîi este unul dintre puținii patrioți adevărați identificați între generalii ucraineni. A demonstrat că e un general al zilelor noastre”

    „(…) Pe Gherasimov l-am cunoscut personal. Gherasimov este o personalitate extraordinar de puternică. Este un general cu cunoștințe teoretice bune, foarte bune. (…) Gherasimov ar fi trebuit să-și arate mai mult din capacitatea lui de conducere în momentul în care a fost numit conducătorul direct al operației. Această responsabilitate i-a fost atribuită pentru că au fost multe nereguli în conducerea operației. Au fost multe probleme privind asigurarea resurselor pentru cei de pe front. Au fost forțe lăsate fără muniție sau forțe epuizate pe front. (…)

    Cred că Surovikin este unul dintre generalii foarte bine pregătiți și foarte realiști, cu o experiență de luptă pe care nu cred că o au foarte mulți din generalii care conduc în momentul de față chiar forțele Federației Ruse. Au avut mulți generali care au fost trimiși aproape de linia frontului și au fost lichidați în primele luni ale conflictului, să ne amintim.

    Dar între cei doi, între Surovikin și Gherasimov, aș spune că Gherasimov este mai echilibrat și are o perspectivă pe ansamblu, o perspectivă strategică privind întreaga capacitate de apărare a forțelor ruse. Surovikin este tipul de comandant. Adică îi dai o misiune, îi pui la dispozise resursele și el își îndeplinește obiectivul. Deci, unul are clar calitățile unui șef de Stat Major General și celălalt este un comandant. (…)

    Zalujnîi este unul dintre generalii tineri, unul dintre puținii identificați de către conducerea politică a Ucrainei ca fiind un adevărat patriot și nefiind racordat la niciun grup cu legături cu Federația Rusă. Identificarea lui Zalujnîi a fost destul de dificilă. Majoritatea ofițerilor cu rang înalt din armata ucraineană aveau cursuri făcute în Federația Rusă. Aveau cercuri de prieteni în Armata Rusă și corespondau, discutau și erau foarte greu de văzut separat de politica, de atitudinea, de mentalitatea pe care o aveau înainte de 2014.

    Zalujnîi a demonstrat că este un general al zilelor noastre. Adică a reușit să vadă cât de importante sunt informațiile furnizate de drone și cât de bine pot fi utilizate dronele, cât de important este să folosești grupuri mici împotriva unor forțe de blindate. În prima fază a războiului, Zalujnîi a reușit să organizeze o apărare eficientă. Nu știm exact care au fost pierderile armatei ucrainene, dar eu zic că pierderile pe care le-ați spus mai devreme ale Federației Ruse (peste 3.000 de tancuri – n. red.) au fost generate de competența lui Zalujnîi. El a a reușit să distribuie în teritoriu responsabilitatea și competența luării deciziilor până la niveluri foarte mici. În același timp, informațiile ajung la el și știe să le utilizeze. Nu știu ce fel de consilieri are, nu știu cu cine colaborează, dar modul în care a organizat și pregătit Zalujnîi contraofensiva îmi spune că este un general al zilelor noastre, un general care a putut să schimbe soarta războiului.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Al doilea „Colectiv” în guvernările Iohannis-PSD: doi morți și 56 de răniți în iadul de la Crevedia. Afacerea criminală a primarului PSD din Caracal

    * Accident grav: fostul ministru Ilan Laufer a intrat cu mașina într-un copac. Atât el, cât și soția sa și copiii lor sunt răniți

    * Sindicatul Europol acuză: pentru a-i proteja pe șmecherii veniți la mare, șefii IPJ Constanța le-au interzis polițiștilor să facă testări pentru alcool și droguri!

    * PSD și-a trimis avocata din Constanța să salveze de pușcărie beizadeaua drogată care a omorât doi tineri

    * Stolojan: „Reforma de acum a pensiilor speciale e o caricatură. Cei care se revoltă contra PNRR nu înțeleg nimic”

    * Încă o pensionare rușinoasă, după cea a șefului DNA: procurorul general „a tras pe dreapta” la 50 de ani, cu o pensie de peste 5.000 de euro!

    * A murit un turnător odios al Securității: Bălăceanu-Stolnici. Cazul Vlad Georgescu – Radio Europa Liberă

    * Putin, deasupra cadavrului lui Prigojin: „O persoană cu o soartă complicată, care a făcut greșeli grave în viață”. Totuși, „un om de afaceri talentat”

    * Penetrarea Chinei la vârful statului român. Episodul 1: Iohannis și Ciolacu dau undă verde companiei Lenovo să intre pe piața 5G. Episodul 2: Premierul Ciolacu îl reactivează pe Ponta consilier

    * Orlando Teodorovici se gudură grețos pe lângă Șoșoacă: „S.O.S. este un partid frecventabil” / „Doamna Șoșoacă este omul cu care poți să faci echipă” / „Oamenii din S.O.S. vor binele României”