Încep trei campionate mari, super-jucate la noi pe site, în aplicație și în agenții. Premier League, La Liga și Ligue 1. Iată câteva particularități despre trofeele din aceste campionate.
Cel mai greu și mai mare trofeu al campioanei se acordă în Anglia
În Anglia, Manchester City e deținătoarea unui trofeu relativ tânăr, care împlinește… 30 de ani! Dar un trofeu cu greutate (25 de kilograme, cele mai greu dintre cele 5 trofee majore în ligile de top) și cel mai înalt (104 centimetri).
Manchester United e prima echipă care l-a câștigat și echipa care l-a câștigat de cele mai multe ori: 13. Dar City ajunge la al 7-lea succes!
Simbolistica e aparte. Cei trei lei sunt împreună doar atunci când căpitanul campioanei ridică trofeul. Un moment magic, în țara inventatorilor fotbalului modern. Vei vedea numai doi lei pe trofeu, dar regele animalelor reprezintă și regele fotbal, iar treimea e completată în momentul în care trofeul e acordat și ridicat spre cer.
Trofeul cu cei mai mulți… gemeni se acordă în Spania
La urmă, uriașa Barça! Xavi a readus titlul pe „Camp Nou” după 4 ani, iar trofeul pe care-l primește din 1949 campioana Spaniei se va alătura unei colecții impresionante de 23 de trofee, dintre care 4 sunt originale!
Da, în Spania, dacă-l câștigi de 5 ori, păstrezi exemplarul original, iar un alt exemplar original urmează să fie creat, respectând identic designul trofeului care din 1949 încoace recompensează triumful în divizia de elită a fotbalului spaniol.
Fiecare jucător care a ridicat aceste trofee a zâmbit fericit și împlinit. Fie că a fost o singură dată, fie că a durat doar 3-4 secunde sau chiar mai puțin, acea atingere e o replică originală a creației din Capela Sixtină, lăcașul de cult unde oficiază însuși Papa (actualul suveran pontif, Papa Francisc, argentinian de origine, este el însuși un fan al fotbalului).
Trofeul fanilor și al realismului magic sud-american e în… Franța!
PSG a câștigat pentru a 9-a oară L’Hexagoal, trofeul acordat campioanei Franței. Un trofeu „nou”, atribuit din 2007 încoace și câștigat prima oară de Olympique Lyon. Ce e special la L’Hexagoal e că numele i-a fost stabilit prin votul fanilor.
Trofeul e opera unui sculptor argentinian, Pablo Reinoso, și reprezintă stilizat conturul hexagonal al Franței și al hexagoanelor de pe mingea de fotbal, mingea arhetip în cel mai iubit sport de pe Pământ.
Weekend-ul viitor încep și campionatele Italiei și Germaniei. Află aici curiozități despre trofeele pe care le primește campioana!
Cel mai valoros – trofeul campioanei Italiei
Napoli a câștigat pentru a treia oară Scudetto, trofeul acordat echipei care triumfă în Serie A. O cupă creată de sculptorul Ettore Calvelli, acordată prima oară la finalul ediției 1960-1961.
Chiar dacă italienii și-au aflat prima campioană în 1898 (Genoa), trofeul actual datează de 62 de ani și a fost câștigat prima oară de Juventus Torino, echipă care l-a câștigat și de cele mai multe ori, 25.
Trofeul cu memoria cea mai bună e în Germania
În Germania, Meisterschale pare că e predestinat să fie cucerit de Bayern München. Trofeul se acordă din 1949, dar are gravate pe el absolut toate campioanele Germaniei (nu doar cele din 1963 încoace, era Bundesligii), pornind cu campioana din 1903.
Prima echipă care l-a câștigat a fost VfR Manheim, în 1949, iar Bayern a triumfat de cele mai multe ori: 33.
Un scandal amoros care a degenerat în violențe fizice, între un comentator de la Redacția Sport și o reporteră de la Departamentul Cultural, a dus la schimbarea componenței delegației Televiziunii Române ce se va deplasa în Qatar pentru a transmite și comenta meciurile Campionatului Mondial de fotbal (20 noiembrie – 18 decembrie).
Din delegație a fost exclus, în ultimul moment, comentatorul Marian Olaianos, al cărui loc va fi luat de Dragoș Bocanaciu. Modificarea, decisă ca urmare a anchetei disciplinare în care e cercetat Olaianos pentru bruscarea unei colege în sediul TVR, a fost comunicată deja organizatorilor World Cup 2022.
Noua listă de acreditări a fost aprobată de aceștia și îi cuprinde pe:
Emil Hossu-Longin, Cristi Mîndru, Narcis Şelaru, Dragoş Bocanaciu (comentatori);
Dragoș Stoica (reporter);
Andrei Toader, Dănuţ Catană (cameramani);
Cristian Oprean (coordonator delegaţie / Team Leader FIFA).
Mutarea vine în urma scandalului în care comentatorul este cercetat disciplinar că ar fi bruscat o colegă chiar în interiorul instituţiei. Astăzi, comisia de disciplină a avut prima întâlnire pe cazul Olaianos.
Ce a comunicat TVR, luni, la solicitarea Paginademedia.ro: „Marian Olaianos a fost în concediu medical, motiv pentru care comisia disciplinară s-a întrunit abia astăzi (luni, 14 noiembrie). Marian Olaianos a venit în faţa comisiei însoțit de trei avocați, care au solicitat amânarea audierii lui, în vederea formularii apărării. Procedura de anchetă disciplinară este în derulare. Coordonatorul cu atribuții de director al Departamentului Emisiuni şi Ştiri Sportive (Dan Vasile – n. red.) a decis înlocuirea lui Marian Olaianos în echipa care se va deplasa în Qatar, la Campionatul Mondial de fotbal, întrucât prezenţa lui este necesară la audierile comisiei disciplinare”.
Marian Olaianos este acuzat de colega sa Nadine Vlădescu, de la Departamentul Cultural, că ar fi bruscat-o. Ea susţine că a fost lovită pe holurile televiziunii publice. Vlădescu şi-a scos certificat medico-legal și a depus o plângere la conducerea TVR.
Înainte de a se ajunge la violențe fizice, plângeri și ură, Marian Olaianos și Nadine Vlădescu ar fi avut „o relație neprincipială”, susțin surse din TVR.
În apărarea sa, Marian Olaianos – căsătorit și tată a doi copii – a comunicat Comisiei de Disciplină a TVR, prin dosarul depus de avocați, că ar fi fost hărţuit sexual de colega sa Nadine Vlădescu.
În dosarul depus de apărătoii lui Olaianos se regăsesc numeroase mesaje cu conotații sexuale pe care acesta și Nadine Vlădescu le-au schimbat pe WhatsApp.
Nadine Vlădescu a fost angajată în acest an, prin concurs, ca reporter la Departamentul Cultural al TVR. În cadrul emisiunilor pe care le pregătea, aceasta a fost trimisă să colaboreze și cu Marian Olaianos, „veteran” al Redacției Sport din televiziunea publică. Cum a văzut-o, Olaianos a declanșat asaltul pentru a o cuceri.
Drumul de la dragoste la ură și violență fizică a fost scurt, de câteva luni, și l-a costat pe Olaianos pierderea acreditării la Campionatul Mondial din Qatar, riscul de a fi concediat din TVR și, evident, complicații familiale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dorin Chioțea (49 de ani) și-a anunțat astăzi demisia din funcția de director interimar al Departamentului Emisiuni și Știri Sportive (DESS) din cadrul Televiziunii Române (TVR). Motivul invocat de el: refuzul de a-și depune declarația de avere, obligație legală pentru angajații cu funcții de conducere în televiziunea publică.
Chioțea zice că va reveni la „reporterie”, dar tot în TVR, acolo unde în trecut și-a folosit poziția pentru a-și satisface hobby-ul de a călători „fără număr” și a face reclamă mascată, pe post, unei clinici private de la care primea zeci de mii de euro pe an!
Dorin Chioțea și-a anunțat demisia vineri, printr-un mesaj transmis la ora 10.02 pe rețeaua internă a Sportului din TVR. Textul e scris neglijent, fără diacritice.
Mesajul lui Dorin Chioțea
„Stimați colegi,
În urmă cu câteva minute mi-am depus demisia din funcție. Azi este ultima mea zi ca director DESS. Revin la ceea ce știu să fac cel mai bine, cu bune și cu rele: reporterie.Dorin Chioțea de a-și depune declarația de
Nu m-a obligat nimeni să fac asta. E o decizie personală, care are rădăcini solide în obligația legală de a depune declarația de avere. Familia mea consideră asta o violare a intimității.
Vă mulțumesc pentru sprijin, dar și că m-ați suportat.”
Mai bine fără șefie decât să-i vadă lumea câștigurile paralele!
Refuzul lui Dorin Chioțea de a-și depune declarația de avere pare a avea legături mai puține cu „violarea intimității” și mai mari cu un scandal în care o asemenea declarație de avere l-a aruncat în trecut. Mai exact, în octombrie 2021, când a ieșit la iveală faptul că angajatul TVR promova pe post o clinică medicală privată de la care luau bani – sume importante, nu mizilic – și el, și soția sa! Cifrele din 2020: el – 20.000 de euro pentru „marketing și publicitate” (deși era plătit de TVR ca jurnalist, nu ca agent de vânzări!); ea – peste 26.000 de euro ca director de marketing.
Un scandal anterior, în 2016, a revelat faptul că Dorin Chioțea era angajat, în același timp, și la o televiziune privată (Realitatea TV), și la o instituție publică (Ministerul Tineretului și Sportului – MTS), luând bani din ambele părți!
Ca reporter la TVR, după demisia de azi, Dorin Chioțea va putea să-și ascundă sursele paralele de venit, deci și conflictele de interese, pentru că nu este obligat să-și depună declarația de avere. Doar angajații cu funcții de conducere au această obligație.
Interese, interese…
Dorin Chioțea lucrează la TVR din 2016, când a plecat cu scandal de la Realitatea TV. Printre altele, i s-a reproșat că „aveaun al doilea serviciu la Ministerul Tineretului și chiar invita în emisiunea lui oameni de acolo” – un evident conflict de interese.
În august 2021, Dorin Chioțea a fost numit director interimar al Departamentului Emisiuni și Știri Sportive (DESS) din TVR, de către directoarea interimară a televiziunii publice, Ramona Săseanu.
În calitate de șef al Sportului din TVR, Dorin Chioțea și-a exersat pasiunea sa de-o viață: deplasările cât mai multe și cât mai lungi, pe banii instituției.
Chioțea a făcut parte și din comisia care a gestionat concursul de angajări la DESS. Din acea poziție, folosindu-și influența asupra unor subalterni ai săi, dar și tovărășia cu protectoarea sa Ramona Săseanu (rămasă pe o funcție mare în TVR și după numirea noului director general, Dan Turturică, dar și membră a comisiei de concurs), Chioțea a căutat să-și securizeze scaunul, blocând venirea în televiziunea publică a unor jurnaliști cu autoritate profesională superioară.
Anul trecut, directoarea Ramona Săseanu l-a scăpat pe Chioțea de scandalul publicității mascate
Ce mai mare scandal în care a fost implicat Dorin Chioțea la televiziunea publică a fost cel în care a fost acuzat de faptul că făcea reclamă mascată, pe post, unei clinici private de la care luau bani și el, și soția sa!
În octombrie 2021, Gsp.ro relata: „Dorin Chioțea, noul șef al secției Sport din TVR, este învinuit de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind că a făcut reclamă mascată pe post clinicii Sanador, cu care erau în relații contractuale atât el, cât și soția sa. În 2020, instituția medicală a plătit familiei Chioțea peste 45.000 de euro pentru prestații de marketing și publicitate”.
Ce scria Gsp.ro despre Dorin Chioțea în urmă cu 9 luni
„Postul public de televiziune se confruntă de câteva săptămâni cu un scandal intern pe probleme de integritate. Dorin Chioțea, noul șef al secției Sport, este acuzat de Sindicatul MediaSind din TVR că a făcut publicitate mascată clinicii Sanador, în timpul unui reportaj în direct efectuat la începutul pandemiei, în martie 2020, de la clinica Sanador.
Ce s-a întâmplat, mai exact? Jurnalistul a prezentat la emisiunea «Matinal» cum avea să se realizeze triajul epidemiologic al pacienților suspecți de a fi infectați cu noul coronavirus. Și a filmat chiar în fața clinicii cu care el avea contract.
Potrivit sursei citate, Dorin Chioțea, care abordează deseori și subiecte din lumea medicală pentru că e absolvent de Medicină, a fost prins de colegi că a făcut reclamă contracost unei clinici private, unde soția sa este director de marketing. În plus, chiar el are relații contractuale pentru publicitate vizuală cu respectiva clinică!
Conform declarației de avere primite de Sindicat din interiorul instituției, prin Platforma FAIR-MediaSind a avertizorilor din Cultură și Mass-Media, în anul 2020, jurnalistul și familia sa au încasat de la firma Sanador suma de 226.250 de lei (aproximativ 46.000 de de euro) pentru prestații de marketing și publicitate. Dorin Chioțea a primit 95.000 lei pentru publicitate vizuală, iar soția suma de 131.250 de lei în calitate de director de marketing.
Fosta conducere a TVR, menționează MediaSind, a inițiat o anchetă în acest caz, iar actualii șefi interimari au mușamalizat cercetarea disciplinară a jurnalistului.
«Comisia formată din șeful Informațiilor Clasificate, șefa de cabinet a PDG și o juristă a instituției a concluzionat că salariatul Dorin Chioțea a făcut „publicitate disimulată” spitalului Sanador», susține MediaSind.
Ramona Săseanu, fosta directoare a TVR, protectoarea lui Chioțea
În schimb, spun sindicaliștii, actuala directoare interimară, Ramona Săseanu, a considerat că jurnalistul nu trebuie cercetat disciplinar, întrucât cazul nu a ajuns în atenția CNA.
«Deși nu a pronunțat cuvântul Sanador, în cadrul transmisiei în direct apare de mai multe ori sigla spitalului Sanador. Așadar, prin modul în care se vede sigla în mod repetitiv, în cadrul intervenției, se poate considera ca fiind publicitate disimulată», citează MediaSind din documentul comisiei de anchetă.
«Cu alte cuvinte, în viziunea actualei conduceri interimare care, închizând ochii în fața unei fapte atât de grave ce aduce mari prejudicii instituției, hoțul neprins e negustor cinstit. Prin urmare, așa cum a recunoscut în adresa transmisă MediaSind, Ramona Săseanu nu a avut nicio apăsare când l-a numit pe Dorin Chioțea în funcția de coordonator cu atribuții de director al Departamentului Emisiuni și Știri Sportive și nici când acesta a fost recompensat și cu o emisiune medicală!», se mai arată în comunicat.
Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind a anunțat că solicită instituțiilor abilitate să cerceteze cu celeritate posibile fapte de corupție.
Cum a reacționat Dorin Chioțea la acuzațiile sindicatului:
«Îmi asum colaborarea cu Sanador, dar nu și că am făcut reclamă mascată. În timpul transmisiunii nu am rostit niciodată numele clinicii, iar operatorul a filmat din greșeală doar jumătate de secundă sigla spitalului. Nu de mai multe ori, cum susține Sindicatul. CNA s-ar fi sesizat dacă ar fi fost reclamă mascată, la cât tam-tam s-a făcut. Restul sunt speculații, aberații».
«Mă voi adresa instanței, pentru hărțuire continuă. Am ajuns să fiu considerat cel mai mare șpăgar din TVR, paria jurnalismului românesc… Sindicatul MediaSind m-a reclamat la DNA, dar nu e nicio corupție! N-am păgubit pe nimeni. Nu e rușine să muncești. Cine îți dă 20.000 de euro, sumă pe care am trecut-o cu onestitate în declarația de avere, ca să-i apară sigla pe post doar 5 secunde? Asta nu-i publicitate mascată».”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În anul 1990, prima competiţie de skandenberg din România avea loc la Târgu Mureş, pe o masă adusă de la Budapesta. Începea povestea frumoasă a unui sport nobil, dar puţin cunoscut de români, la nivel profesionist. Acum, în 2021, prinde contur Federaţia Română de Skandenberg, iar Campionatul Naţional va fi organizat la Rădăuţi, la ediţia a XV -a.
Istoria Campionatelor Naţionale de Skandenberg a început modest, în chiar primul an post-comunist. Nu exista o masă de concurs în România, organizatorul, culturistul Eugen Dunca, fiind nevoit să o aducă tocmai de la Budapesta. Aşa pornea circuitul competiţional românesc, pentru un sport necunoscut, dar iubit de către cei care-l practicau: Skandenberg-ul.
În anul 1998 avea loc prima mare competiţie de Skandeberg, la barul Sidney, din Piaţa Victoriei, la Bucureşti. Organizarea anuală a Campionatului Naţional de Skandenberg a început în anul 2001, la 4 iulie, când o mână de entuziaşti organizau Cupa „Power Zone”, la care au participat 57 de sportivi. Competiţia a fost câştigată de Ion Oncescu, cel care a dat startul prezenţei sportivilor români de skandenberg pe podiumul european şi mondial.
Cupa „Power Zone”, 4 iulie 2001 (sursa foto: Bratdefier.ro)
Pe fondul totalei lipse de reprezentativitate instituţională, în anul 2003 a fost creată Asociaţia Română de Skandenberg „Braţ de Fier”, care, în anul 2004, a fost afiliată Federaţiei Europene şi Mondiale de Skandenberg. În prezent, se depun eforturi intense ca în România să existe Federaţia Română de Skandeberg. Astfel, sportivii români ar beneficia de toate drepturile pe care statul român le garantează celor care sunt parte a Federaţiilor sportive.
Sigla Asociaţiei Române de Skandenberg „Braţ de Fier” (sursa foto: Facebook)
Dacă în urmă cu 20 de ani românii vedeau skandenberg-ul ca recreere între elevii din curtea şcolii, azi, acest sport este unul iubit de tineri, care se organizează în cluburi şi asociaţii sportive de profil. Un exemplu, Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg”, de la Rădăuţi, judeţul Suceava, condus de Andrei Chipreanov, vicecampion mondial, campion european şi campion naţional al României la Skandenberg.
A XV -a ediţie a Campionatului Naţional de Skandenberg, în 2021, va fi organizată în inima Bucovinei, la Rădăuţi, între 9 şi 11 aprilie. Zona este o pepinieră pentru tinere talente sportive, lucru dovedit la cel mai recent Campionat Naţional de Skandenberg, la Piteşti, în anul 2020. Atunci, sportivii legitimaţi la Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg” au reuşit performanţe extraordinare. Preşedintele Clubului, Andrei Chipreanov a devenit Campion Naţional al României.
Andrei Chipreanov, campion naţional la Campionatele Naţionale de Skandenberg, Piteşti, 2020
Vedete internaţionale şi naţionale din lumea skandenberg-ului, mass-media regională şi naţională, dar şi numeroşi sponsori şi-au anunţat prezenţa la Campionatul Naţional de Skandenberg, de la Rădăuţi. Evenimentul se anunţă a fi unul ce pune în valoare zona Bucovinei, dar şi pe cei care doresc să se afirme în acest sport. Andrei Chipreanov, campion naţional şi organizator, a declarat pentru Ziariştii.com:
„Vă aştept la Rădăuţi, între 9 şi 11 aprilie, la Campionatul Naţional de Skandenberg, 2021. Sunteţi invitaţi la o competiţie de mare valoare sportivă, organizată în oraşul meu natal. Îmi doresc să vă cunosc, mai ales pe cei care nu aţi mai luat parte la un concurs profesionist de skandenberg. E drumul spre afirmare naţională, europeană şi mondială. Ştiu că sunteţi talentaţi, cu un potenţial extraordinar, nu doar în Bucovina, dar în toată România. Treceţi la nivelul următor.”
Categoriile competiţionale la Campionatul Naţional de Skandenberg din 2021 sunt: Juniori, Seniori şi Master, pentru ambele sexe. De asemenea, există şi o secţiune pentru sportivii cu dizabilităţi. Formularul de înscriere se găseşte la link-ul de mai jos, al Asociaţiei Române de Skandenberg „Braţ de Fier”:
Andrei Chipreanov este campion naţional, european şi vicecampion mondial la skandenberg. Deşi campion al ţării şi lumii, Andrei a plecat din România în Anglia, la muncă, pe şantier. În ţara natală, nimeni nu l-a ajutat. Acum, e din nou acasă, alături de oameni generoşi, care-l sprijină. Anul trecut, a câştigat titlul de campion al României la skandenberg. E începutul unui lung şir de victorii.
Andrei Chipreanov, în sala de antrenamente (foto: Club Sportiv „Bucovina Skandenberg”)
Reporter:Cum a început pasiunea ta pentru skandenberg?
Andrei Chipreanov: Încă din copilărie eram extrem de energic. Îmi plăcea tot ce înseamnă activitate fizică. La vârsta de şapte ani m-am înscris la lupte greco-romane. Au urmat şi alte sporturi pe care le-am încercat, dar nu mi-au plăcut în mod special. Apoi am descoperit Skandenbergu-ul. A fost dragoste la prima vedere. Mi-a plăcut atât de mult încât am ştiu că asta trebuie să fac tot restul vieţii. Sigur, am început modest, în curtea şcolii, unde provocam la duel băieţi mai mari. Ulterior, uşor-uşor, am participat la competiţii tot mai importante, iar rezultatele mi-au adus multă satisfacţie.
Reporter:Eşti cel mai rapid din lume? Cât durează un meci?
Andrei Chipreanov: Sincer, nu ştiu dacă sunt cel mai rapid luptător de skandenberg din lume. De multe ori, mă surprinde şi pe mine când aud asta. În lumea skandenberg-ului, mulţi sportivi mari, cu titluri importante, vorbesc despre viteza mea de reacţie. Am primit şi analiza unor experţi, care mi-au spus că am o viteză uluitoare la masa de concurs. Într-adevăr, încep orice meci cu o explozie de energie şi forţă, care iau prin surprindere adversarul. E elementul surpriză, care poate hotărî soarta meciului. Au fost meciuri pe care le-am câştigat în mai puţin de o secundă.
Reporter: Care este cea mai mare provocare a acestui sport?
Andrei Chipreanov: Incertitudinea este cea mai mare provocare. Nu sunt niciodată deplin convins că durerile pe care le am vor înceta în ziua competiției. E vorba despre accidentări şi întinderi musculare în urma antrenamentelor, care de multe ori devin dure. Skandenberg-ul e un sport de forţă, dur, ce lasă urme. Sunt traume care se vindecă mai greu sau mai uşor, dar mereu e teama ca ele să nu-şi spună cuvântul când mă aflu la masa de concurs, în faţa adversarului. Pentru mine, asta reprezintă o mai mare provocare decât adversarul in sine .
Reporter:Care a fost cel mai dificil adversar pe care l-ai întâlnit şi de ce?
Andrei Chipreanov: Cu siguranță, idolul meu, John Brzenk, campion absolut al tuturor timpurilor. E o legendă a skandenberg-ului mondial. El a fost cel mai dificil adversar pe care l-am întâlnit, în partida de la Zloty Tour, din 2012. Am concurat împotriva sa la brațul stâng şi a fost dificil. Eram pus față în față cu eroul meu. Îl admiram mult, dar atunci trebuia să uit asta și să lupt. Asta a făcut din el cel mai dificil adversar.
Reporter:Ai trăit câţiva ani în Anglia. Ce a însemnat asta pentru cariera ta sportivă?
Andrei Chipreanov: Am părăsit România în anul 2014, cu tristeţe şi dezamăgire în suflet. Deşi eram deja campion european şi vicecampion mondial la skandenberg, ţara mea părea că nu mă vrea. Autorităţile nu mă sprijineau, iar sponsori se găseau extrem de greu. Ca sportiv de performanţă, aveam nevoie de bani ca să pot continua. În plus, urma să-mi întemeiez o familie, căreia simţeam că nu-i pot oferi un nivel decent de viaţă materială. Mă resemnasem. Am ajuns în Anglia. Acolo am muncit într-un şantier, în care am făcut de toate: de la cofraje şi scări, până la dulgherie şi tâmplărie.
Reporter:Au fost momente limită în Anglia, când te copleşea dezamăgirea că nu poţi continua în sportul pe care-l practicai?
Andrei Chipreanov: Chiar dacă eram departe de România, nu am abandonat definitiv ideea de a face skandenberg. Participam la competiţii organizate în weekend, alături de alţi pasionaţi, amatori în acest sport. Totuşi, viața în Anglia nu era ușoară, iar eu nu aveam timp să mă gândesc la sport. Munceam mult. Singurele momente care mă predispuneau la nostalgie erau acele întâlniri la sfârşitul săptămânii, când se organizau competiții locale. Acolo întâlneam și români, sportivi cu care mă antrenam înainte în România.
Reporter:Câţi ani ai rămas departe de ţară şi ce îţi lipsea cel mai mult acolo?
Andrei Chipreanov: Am locuit în Anglia aproape cinci ani. Îmi lipsea mult familia părintească, pe care am lăsat-o la Rădăuţi. Desigur, prietenii şi oraşul în care am copilărit erau mereu în inima mea şi aşteptam, cu nerăbdare, fiecare vizită spre România. Chiar dacă Anglia mi-a oferit un nivel de viaţă materială decent, totuşi, nu era „acasă”. Simţeam asta mereu. Practicarea skandenberg-ului de performanţă era lipsa pe care o simţeam acut, ca unul care îmi dedicasem mult timp pentru a ajunge la rezultate bune. Din păcate, nu puteam să o fac. Eram extrem de ocupat cu munca pe şantier.
Reporter: Ai revenit în competiţiile mari de skandenberg. Cu alte cuvinte, ai reintrat în lumea mare a sportului. Cum s-a întâmplat?
Andrei Chipreanov: Din fericire, am revenit în sport. S-a întâmplat după ce m-am întors definitiv în România. Ajuns acasă, nu credeam că o să reintru în skandeberg-ul de perfomanţă. Îmi făcusem atelier de tâmplărie şi munceam, cu gândul să dezvolt o afacere, care să mă ajute să-mi întreţin familia. Eram deja căsătorit, cu un copil. Nu după mult timp, am cunoscut oameni generoşi, iubitori de skandenberg, care mi-au propus să revin în circuitul profesionist. Mi-au pus la dispoziţie sală de antrenament şi sprijin financiar. Le mulţumesc. Au apărut, providenţial, când nu credeam că mai e posibil. Acum, sunt sportiv profesionist. Fac doar skandenberg, iar asta îmi aduce mulţumire şi împlinire.
Reporter:Anul trecut, ai devenit campion naţional al României la skandenberg. Te gândeai la asta în Anglia? Ce trăiri ai avut pe podium, ţinând cupa în mâini?
Andrei Chipreanov: Într-adevăr. În anul 2020, am redevenit campion național al României. E ca într-un film cu final fericit, când îţi dai seama că şi greutăţile care apar în viaţă au rostul lor. Fără ele nu am preţui la fel de mult binele care ni se întâmplă. Sincer, în Anglia nu mai speram să revin pe podiumul profesionist vreodată. Eram resemnat. Acum, sunt fericit. Momentul în care am strâns la piept cupa a răzbunat toate clipele grele pe care le-am trăit. A meritat!
Reporter:Ca sportiv, cum te-a afectat pandemia de Coronavirus?
Andrei Chipranov: Din cauza pandemiei, circuitul competițional a suferit. Competiţiile au fost fie amânate, fie anulate. Resimt o oarecare constrângere. Pentru sportivi, e frustrantă neputinţa de a participa la competiţii, care sunt sensul şi scopul lor. Totuşi, ştiu că virusul cu care ne confruntăm e mortal, iar sănătatea mea şi a familiei mele sunt mai importante. Îi sfătuiesc pe toţi cei care citesc acest interviu să respecte măsurile de protecţie, pentru ei şi cei dragi lor. E nevoie de solidaritate şi unitate civică. Doar aşa vom recăpăta modul de viaţă pe care l-am avut şi ne vom întoarce în competiţiile pe care le aştept cu nerăbdare.
Reporter:Care sunt planurile tale pentru acest an, ca sportiv?
Andrei Chipreanov: Obiectivul meu este să devin campion mondial. Încerc asta în fiecare an. Desigur, vor urma competiții foarte solicitante până la mondiale. Voi fi pus faţă în faţă cu adversari puternici. Urmează o călătorie în Turcia, unde mă voi antrena cu unii dintre cei mai valoroşi sportivi de skandenberg din lume. Am de gând să fiu prezent la Campionatul Naţional, European şi Mondial. Totul depinde de modul în care va evolua pandemia de Coronavirus.
Reporter:Locuieşti la Rădăuţi, unde gestionezi Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg”. Care sunt activităţile tale acolo?
Andrei Chipreanov: Între anii 2011-2013 , Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg” era un exemplu de performanţă şi excelenţă, fiind cel mai puternic club de profil din România. La acea dată, Clubul avea 30 de sportivi legitimați, care obțineau, de fiecare dată, cele mai multe medalii la campionatele naţionale. În prezent, Clubul are 15 sportivi și se află în ascensiune, cu sportivi tineri şi valoroşi. Dinamica și performanţa Clubului au fost afectate de plecarea mea din țară, dar suntem pe drumul cel bun.
Reporter: Ce îşi propune „Bucovina Skandenberg” în anul 2021?
Andrei Chipreanov: „Bucovina Skandenberg” își propune un vis care să devină realitate în anul 2021. La Rădăuţi, dorim să organizăm Campionatul Naţional de Skandenberg. Este un eveniment excepţional, de mare valoare sportivă. Vorbim despre şansa pe care o au tinerii sportivi din Bucovina, de a vedea, la ei acasă, meciuri de skandenberg pe care le văd doar în marile competiţii naţionale şi mondiale. Nivelul sportiv va fi unul extrem de ridicat. Se vor implica factori locali şi naţionali, atât la nivel administrativ, cât şi al celor care sponsorizează o astfel de competiţie. Oraşul Rădăuţi va fi în atenţia presei regionale şi naţionale, iar asta poate aduce mari beneficii comunităţii locale. Dorim să punem skandenberg-ul pe harta României, dar şi să aducem acest sport mai aproape de Bucovina, regiune ce are tineri cu imens potenţial sportiv.
Reporter:Care crezi că e viitorul skandenbergului în România?
Andrei Chipreanov: Viitorul acestui sport în România depinde, exclusiv, de mentalități. Cu certitudine, skandenberg-ul e sportul care merită să aibă propria Federaţie. Din păcate, asta încă nu s-a întâmplat, deşi este imperativ. Multe depind de obţinerea acestui statut, care vine cu bani şi baze de pregătire de la statul român. La nivel guvernamental, sper să se facă mai mult pentru sportivii de skandenberg, care au nevoie de sprijin. Nici acest lucru nu se întâmplă, deocamdată. Mi-ar plăcea să văd că în programa şcolară sportivă elevii au posibilitatea de a alege să practice acest sport la orele de Educaţie Fizică. Ar fi un mare pas înainte. Cu siguranţă, pe termen mediu şi lung, Skandenberg-ul are un viitor frumos în România. Există deja mulţi tineri care îmbrăţişează o carieră în acest sport.
Ca un omagiu și o dovadă a muncii infernale necesare pentru a ajunge la performanță de vârf, Federația Română de Canotaj a publicat marți poza cu palmele sportivilor din echipajul de 8+1 medaliat cu argint la Europenele de la Poznan.
Băieții din barca de 8+1 sunt Alexandru Chioseaua, Florin-Sorin Lehaci, Constantin Radu, Sergiu-Vasile Bejan, Vlad-Dragoș Aicoboae, Constantin Adam, Florin Arteni-Fintinariu, Ciprian Huc și Adrian Munteanu. Împreună, aceștia au reușit o performanță absolut fantastică, reușind să readucă România pe podium într-o disciplină în care, acum mult timp, tricolorii erau mereu în top.
În total, la Campionatul European de canotaj din acest an, România a avut 12 echipaje cu 45 de sportivi, reușind să ia 4 medalii de aur, o medalie de argint, o medalie de bronz.
Cu acest palmares (6 medalii), tricolorii s-au clasat pe locul 2 pe națiuni, după Olanda, la medalii câștigate în probele olimpice.
Medaliile de aur au fost câștigate de
– echipajul de 8+1 feminin (Maria-Magdalena Rusu, Viviana-Iuliana Bejinariu, Georgiana Dedu, Amalia Beres, Ioana Vrînceanu, Maria Tivodariu, Mădălina Beres, Denisa Tîlvescu și Daniela Druncea),
– echipajul de dublu vârsle feminin (Simona Radis și Ancuța Bodnar),
– echipajul de dublu rame masculin (Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc) și
– echipajul de dublu rame feminin (Iuliana Buhuș și Adriana Ailincăi).
Medalia de bronz a fost obținută la proba de dublu vârsle – categoria ușoară (Gianina-Elena Beleagă și Ionela-Livia Cozmiuc).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
USR Constanța protestează față de intenția primarului PSD din orașul-port, Decebal Făgădău, de a aloca, în plină criză pandemică, uriașa sumă de 4,3 milioane de euro, din bugetul municipiului, pentru cluburi sportive private.
Candidatul USR la Primăria Constanța, deputatul Stelian Ion, a prezentat cazul în ultima sa conferință de presă, dar l-a denunțat și prin comunicate de presă.
Dezvăluirile lui Stelian Ion
* „Această masivă risipă de bani are loc în timp de școlile – inclusiv spațiile lor de sport -, ca și terenurile și bazele sportive publice, sunt lăsate în paragină!”
* „În condițiile unui buget local evident aflat în dificultate, deficitar din cauza pandemiei Covid-19, prioritățile primarului Decebal Făgădău de cheltuire a banilor constănțenilor ar trebui să fie cu totul altele. Bugetul local trebuie utilizat pentru investiții și cheltuieli realizate în interesul general al constănțenilor.”
* „Ne așteaptă un sfârșit de an extrem de dificil, din perspectivă epidemiologică. Este nevoie ca fondurile bugetului local să fie orientate către domeniile unde este mai mare nevoie, prioritare fiind sănătatea și educația.”
* „Spre exemplu, sunt necesare investiții majore în unitățile de învățământ, în situația în care noul an școlar ar începe atât în condiții normale, cât și într-un sistem hibrid sau exclusiv online.”
* „În acest context, vor crește, cu siguranță, și necesitățile financiare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi, cheltuieli care, conform Legii educației, trebuie asigurate din bugetul local.”
* „Să nu uităm, de asemenea, că, în condițiile în care primarul Decebal Făgădău dorește să aloce această sumă uriașă unor cluburi sportive private, există încă foarte multe unități de învățământ din municipiul și județul Constanța care nu dețin terenuri sau săli de sport. Oare câte asemenea amenajări s-ar fi putut realiza cu cele 4,3 milioane de euro?”
* „Nu suntem împotriva sprijinirii performanței sportive la Constanța. Dimpotrivă! Dar considerăm că aceasta este posibilă și puternic încurajată, în primul rând, prin investiții serioase în infrastructura sportivă pentru copii și tineri, prin creșterea, lărgirea accesului la aceste facilități. Așa vor fi create adevărate pepiniere și premise pentru performanța sportivă.”
* „Sunt prea multe terenuri de sport, baze sportive și locuri de joacă lăsate în paragină în orașul și în județul Constanța, pentru a ne permite luxul de a cheltui banii constănțenilor în interes privat.”
* „Această sumă enormă ar trebui să fie orientată către investiții și cheltuieli realizate în interesul general al constănțenilor.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sportivii au donat obiecte sportive personale, la o licitație care a strâns 50.000 lei pentru Spitalul Județean Suceava, numit și „spitalul groazei”. Cel mai bine vândute au fost mănușile luptătorului Ionuț Atodiresei (kickboxing) și tricoul handbalistului Nikola Karabatici (Paris Saint-Germain).
Clubul Sportiv Universitar (CSU) Suceava, prin inițiativa lansată de antrenorii echipei sale de handbal masculin, Adrian Chiruț și Iulian Andrei, alături de alți 30 de foști sau actuali handbaliști și handbaliste, a organizat online, pe pagina sa de Facebook, o licitație amplă, în cadrul campaniei „Uniți contra coronavirusului”. Sportivilor români li s-a propus donarea, pentru vânzare, de obiecte sportive personale.
Scopul a fost strângerea de fonduri pentru ajutorarea Spitalului Județean de Urgență din Suceava, instituție medicală grav afectată de epidemia Covid-19.
La licitație au fost vândute 89 de piese de echipament, ale unor foști sau actuali sportivi cunoscuți, din handbal (masculin și feminin), rugby, fotbal și kickboxing.
Suma strânsă la licitație: aproape 50.000 de lei.
Cea mai scumpă piesă de la licitație a fost o pereche de mănuși a lui Ionuț Atodiresei, de la kickboxing: 3.000 de lei.
Pentru tricoul celebrului handbalist francez de origine sârbo-croată Nikola Karabatici (36 de ani), din perioada FC Barcelona, a fost licitată suma de 2.500 de lei. Tricoul a fost pus la bătaie de Iulian Andrei, antrenorul secund al echipei CSU Suceava, care l-a obținut în urma unui schimb de tricouri, într-un meci din cupele europene.
Pe locurile 3 și 4 sunt tricourile cu care au intrat în această campanie două handbaliste din naționala României: portărița ex-ucraineancă Yulia Dumanska (500 de euro – circa 2.400 de lei) și inegalabila Cristina Neagu (2.250 de lei).
Tricoul ex-fotbalistului Nicolae Dică a fost adjudecat cu 2.000 de lei, iar cel al lui Ianis Hagi (jucător în activitate) cu 1.650 de lei.
Cel puțin 1.000 de lei s-au mai oferit pentru tricourile lui Mirel Rădoi, Alexandru Csepreghi, Luciana Popescu și George Buricea, dar și pentru o pereche de mănuși a lui Cătălin Moroșanu.
Fiecare tricou donat a plecat de la suma de 150 de lei, cu excepția celui al lui Karabatici, care a pornit de la 450 lei.
Licitaţia online s-a desfășurat timp de 7 zile, pe pagina de Facebook a clubului CSU Suceava.
Pentru a fi utilizați cât mai eficient, banii strânși vor fi direcționați către Fundația Umanitară NORD 2001 / Sânge pentru România, care de la startul pandemiei este implicată total în susținerea luptei pentru combaterea coronavirusului.
Sumele pentru care au fost adjudecate cele 89 de tricouri / mănuși
În lista ce urmează, în dreptul fiecărui jucător (fost sau actual) a fost trecută echipa căreia i-a aparținut tricoul respectiv. De exemplu, Ștefan Laufceac a donat două tricouri diferite.
Au fost 86 de tricouri, un trening (+ minge) și două perechi de mănuși.
Handbal masculin
Nikola Karabatic (FC Barcelona) – 2.500 lei
George Buricea (România) – 1.200 lei
Alexandru Csepreghi (România) – 1.000 lei
Tamas Ivancsik (Veszprem) – 720 lei
Răzvan Gavriloaia (Dinamo București) – 700 lei
Ionuț Georgescu (CSA Steaua București) – 700 lei
Kiril Lazarov (Macedonia) – 700 lei
Adrian Chiruț (CSU Suceava) – 650 lei
Dan Savenco (România) – 620 lei
Cristi Fenici (Poli Timișoara) – 600 lei
Mihai Popescu (Saint Raphael) – 600 lei
Ovidiu Mihăilă (trening CSA Steaua București + minge) – 530 lei
Georgică Cântec (România) – 500 lei
Viorel Fotache (România) – 500 lei
Vali Ghionea (Sporting CP Lisabona) – 500 lei
Liviu Mironescu (Dinamo București) – 500 lei
Iulian Stamate (România) – 500 lei
Marius Mocanu (Dinamo București) – 470 lei
Leonard Bibirig (România) – 400 lei
Rareș Fortuneanu (Saint Raphael) – 400 lei
Demis Grigoraș (România) – 400 lei
Ștefan Laufceac (CSA Steaua București) – 400 lei
Ștefan Laufceac (Steaua MFA București) – 400 lei
Nicușor Negru (România) – 350 lei
Eremia Pîrîianu (Fibrex Piatra Neamț) – 350 lei
Nemanja Grbovici (CSA Steaua București) – 300 lei
Sandu Iacob (România) – 300 lei
Alin Șania (HC Buzău) – 300 lei
George Șelaru (AHC Dunărea Călărași) – 280 lei
Predrag Vujadinovici (HC Dobrogea Sud Constanța) – 280 lei
Alin Roșu (CSA Steaua București) – 270 lei
Gabriel Dumitriu (România) – 260 lei
Chike Onyejekwe (România) – 250 lei
Răzvan Răpciugă (CSA Steaua București) – 250 lei
Huba Talas (România) – 250 lei
Ionuț Iancu (AHC Dobrogea Sud Constanța) – 230 lei
Bogdan Șoldănescu (HCM Constanța) – 220 lei
Florin Ciubotariu (UCM Reșița) – 210 lei
Martin Johannson (CSA Steaua București) – 210 lei
Ionuț Nistor (HC Dobrogea Sud Constanța) – 210 lei
Cristian Adomnicăi (Potaissa Turda) – 200 lei
Marius Bondar (Știința Municipal Dedeman Bacău) – 200 lei
Irakli Chikovani (AHC Dunărea Călărași) – 200 lei
Robert Militaru (România) – 200 lei
Bogdan Pralea (CSM Vaslui) – 200 lei
Vlad Rotaru (CSM București) – 200 lei
Gabriel Bujor (Dunărea Călărași) – 190 lei
Cătălin Costea (CSU Suceava) – 150 lei
Raul Ferenț (Germania) – 150 lei
Montpellier HB – 500 lei
CSU Suceava alb – 210 lei
CSU Suceava gri – 200 lei
CSU Suceava albastru – 180 lei
Handbal feminin
Yuliya Dumanska (România) – 500 euro (aprox. 2.400 lei)
Cristina Neagu (România) – 2.250 lei
Luciana Popescu (CSM Slatina) – 1.000 lei
Nicoleta Dincă (CSM Bistrița) – 750 lei
Gabriela Perianu (România) – 600 lei
Valentina Ardean-Elisei (Gloria Bistrița) – 550 lei
Carmen Amariei (România) – 530 lei
Ionela Stanca (România) – 500 lei
Cristina Laslo (România) – 470 lei
Bianca Bazaliu (România) – 450 lei
Raluca Băcăoanu (România) – 450 lei
Laura Pristăvița (România) – 360 lei
Mihaela Tivadar (”U” Jolidon Cluj) – 350 lei
Lorena Ostase (România) – 310 lei
Elena Voicu (Dunărea Brăila) – 310 lei
Cristina Nan (SCM Gloria Buzău) – 150 lei
Fotbal
Nicolae Dică (România) – 2.000 lei
Ianis Hagi (România) – 1.650 lei
Mirel Rădoi (Al Hilal) – 1.150 lei
Dorin Goian (Glasgow Rangers) – 777 lei
Ciprian Marica (România) – 650 lei
Claudiu Keseru (România) – 510 lei
Lucian Sânmărtean (Al Ittihad) – 480 lei
Bogdan Stancu (România) – 460 lei
Ionuț Vînă (FCSB) – 460 lei
Mihai Roman (FC Toulouse) – 450 lei
Vasile Maftei (FC Voluntari) – 380 lei
Cătălin Golofca (CFR Cluj) – 340 lei
Bogdan Stancu (Bursaspor) – 250 lei
Foresta Suceava galben – 500 lei
Foresta Suceava verde – 200 lei
Rugby
Mihai Macovei (România) – 490 lei
Petru Bălan (România) – 450 lei
România – tricoul oficial de joc (cu autografele jucătorilor) – 700 lei
Kickboxing
Ionuț Atodiresei (mănuși) – 3.000 lei
Cătălin Moroșanu (mănuși) – 1.000 lei
Tricoul de la ultimul meci în națională
Handbalistul constănțean George Buricea nu a ales orice tricou pentru licitație. A fost chiar cel cu care s-a retras de la echipa națională. Pe 14 iunie 2015, la Reșița, România învingea la scor Italia, 44-25, și câștiga precalificările pentru Euro 2018. George juca ultimul său meci sub tricolor și încheia o carieră cu peste 100 de prezențe în naționala de seniori.
George Buricea: „Sunt fericit că am putut să strângem bani pentru spitalul din Suceava, iar eu am ajutat cu o sumă destul de consistentă, prin tricoul meu. Mă bucur că tricoul a ajuns la doamna Monica, un membru activ și pasionat al galeriei noastre. Este și un motiv de mândrie să văd că tricoul meu s-a vândut cel mai bine, dintre cele ale handbaliștilor români. Bineînțeles, cel mai prețuit a fost cel al lui Karabatici, care este un star mondial. Dar nu asta este important. Important este că am putut să ajut în momente atât de grele”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Încheiem anul cu un guvern al ruşinii naționale, care va conduce totuşi Consiliul Uniunii Europene. Asta înseamnă că fiecare ministru va conduce şedințe cu omologii săi din celelalte țări ale UE.
Remanierea din noiembrie a făcut ca mirobolantul Dănuț Andruşcă, proprietarul unei vulcanizări din Neamț, să nu-i dirijeze, totuşi, pe miniştrii Economiei din Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Suedia etc.
Aceeaşi remaniere l-a adus însă în guvern pe Constantin Bogdan Matei, care de atunci ocupă fotoliul de ministru al Tineretului şi Sportului. Tot un fel de Andruşcă şi ăsta!
Bogdan Matei a fost fotbalist modest, de liga a treia, şi a continuat ca profesor de sport. Din 2016 este senator PSD de Vâlcea.
Ca profesor, Matei a devenit titular abia după 6 ani de încercări. Titularizarea a fost o luptă grea. La prima încercare, în 2006, a luat nota 2,75; un an mai târziu, 5,25. Nota de trecere (minimum 7,00 la examenul scris) a reuşit-o abia în 2012, la scurt timp după ce s-a înscris în PSD.
Se poate spune şi altfel: văzând că nu reuşeşte să obțină titularizarea, după 5 încercări eşuate, Bogdan Matei a hotărât să se înscrie în PSD. De atunci, totul a curs şnur:
2011: se înscrie în PSD;
2012: obține titularizarea (după 5 încercări eşuate, cu note penibile);
2013: este numit director de şcoală;
2016: este numit inspector şcolar;
2016: ocupă prima poziție pe lista PSD pentru Senat; ajunge senator.
