Suntem în condiții de război și populația continuă să nu înțeleagă despre ce e vorba, spune exasperat medicul Florin Roșu, șeful secției de terapie intensivă de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași.
Acesta a văzut spitalul modular instalat la marginea orașului și care va suplimenta cu 100 de locuri capacitatea ATI acum depășită de numărul bolnavilor în stare gravă.
„Imaginea este dramatică. (…) Atunci când vezi un spital modular îți dai seama că începi să lucrezi în condiții de război. Populația României nu înțelege. Poate și noi am avut un grad de vină pentru că nu am explicat coerent metodele de prevenție. Acum vedem că suntem depășiți total de situație, iar populația nu înțelege. Virusul nu ține cont nici de vârstă, nici de statul social. (…) Sigur, nu vom putea abandona lupta, dar dacă cu toții, corpul medical și societatea, vom da mână cu mână, poate vom trece această pandemie cu mai puține victime“, a declarat Florin Roșu duminică, la Digi 24.
Problema este că autoritățile din Iași promit acest spital încă din luna mai! Atunci s-a anunțat prima oară montarea unității. S-au făcut poze cu primele containere, s-au făcut declarații, apoi totul s-a oprit. Au trecut încă două luni, epidemia a avansat, iar acum toată lumea și-a dat seama că s-a intrat în criză de timp.
În urmă cu vreo săptămână, ministrul Sănătății a dat o fugă la Iași, să vadă ce se întâmplă. A găsit încă șantier acolo, motiv de ceartă cu autoritățile locale. Firma turcă plătită în luna mai să instaleze cele 100 de containere în 20 de zile n-a terminat nici azi.
Spitalul modular de la Iași va avea 100 de paturi de terapie intensivă
Iașiul se pregătește deja de ce e mai rău în condițiile în care, în România, duminică s-a înregistrat a cincea zi consecutiv cu peste 1.000 de cazuri noi, numărul bolnavilor activi s-a apropiat de 17.000, iar persoanele internate în stare gravă sau critică la ATI trece de 350.
Un spital modular de 250 de paturi a fost comandat de municipalitate și e instalat la marginea orașului, lângă Drumul European 585. 100 din cele 250 de paturi sunt de terapie intensivă, ceea ce înseamnă o creștere substanțială a capacității de a trata oameni în stare gravă. E un mare pas înainte, pentru că secția ATI de la Spitalul de Boli Infecțioase e deja ocupată la capacitate maximă.
Noul spital modular ar urma să elibereze alte spitale din Iași, folosite acum ca suport-Covid. Fiind capitala Moldovei, Iașiul primește bolnavii din mai multe județe, inclusiv cei în stare gravă cu Covid.
Potrivit Agerpres, spitalul modular, alcătuit din circa 100 de containere, va avea triaj, UPU (Unitate de Primiri Urgențe), terapie intensivă, policlinică, zonă de sterilizare, laboratoare de analize medicale, bancă de sânge, depozit de medicamente, farmacie, saloane pentru pacienți cu forme medii și ușoare, sală de operație, zonă postoperatorie, spălătorie, bucătărie, sală de mese, morgă, toalete, rezervor de apă, generator de curent, stație pentru oxigen, zonă de cazare de 16 paturi pentru personalul medical.
Banii pentru ridicarea acestui spital de către o firmă turcă au fost dați de județele Iași și Neamț.
La București, o asociație a făcut, din donații, un spital modular. În paralel, primărița Firea și-a inaugurat propriul spital modular, din bani publici, acum două luni, dar unitatea n-a funcționat nicio secundă
Și la București există un spital modular ridicat de Asociația Dăruiește Viață în curtea Spitalului Elias, din donațiile a sute de mii de români și a sute de firme, prin implicarea Oanei Gheorghiu și a lui Carmen Uscatu. Capacitatea spitalului este de 38 de paturi. ”Am luat decizia de a aloca rapid toate echipamentele necesare din stocul de rezervă pentru a asigura punerea în funcţiune cât mai rapid a acestesi secţii externe. Sperăm ca de marţi dimineaţă să poată să primească pacienţi care necesită tratare la Terapie Intensivă”, declara acum o săptămână premierul Orban.
O altă construcție a fost “inaugurată” cu pompă acum două luni de primărița Gabriela Firea în curtea Spitalului Victor Babeș. “Spitalul modular” de acolo, construit din bani publici, n-a funcționat nicio secundă și, în urmă cu vreo săptămână, imagini din zonă arătau că e părăsit și năpădit de buruieni. Firea, aflată în plină campanie electorală, a promis imediat că-l va “activa”.
Marea problemă a tuturor acestor construcții suplimentare este personalul medical. Dacă un spital modular se poate face, până la urmă, destul de repede, alocând de urgență bani pentru montare, amenajare și utilare cu aparatură, în schimb specialiștii care să îngrijească pacienții sunt imposibil de “fabricat” peste noapte.
Aceasta este o mare slăbiciune a sistemului sanitar românesc, părăsit de mii de medici și de asistente în ultimii ani. Spitalele funcționează oricum în criză de personal și cu tot mai puțini profesioniști de înaltă competență. Găsirea unor medici buni care să-i salveze pe oameni este imposibilă acum, iar soluția de moment ar fi detașarea lor din zone mai puțin presate de epidemie în altele unde “arde”.
