Etichetă: spagi

  • Dosarul „Otopeni”: șpăgi de peste 1,5 milioane de euro erau notate minuțios într-un fișier numit ”Viața e frumoasă”!

    Surpriză pentru procurorii care instrumentează dosarul mega-șpăgilor pentru spațile comerciale din Aeroportul Otopeni. O contabilă a firmei Millenium, care opera duty-free-urile din aeroport, a predat procurorilor DNA un stick pe care se află un fișier denumit „Viața e frumoasă – 28.02.2022”. În fișier sunt notate sumele aflate într-un seif și folosite de patronii firmei, Cătălin Lăscuț și Radu Tănăsescu, inculpați în dosarul „Otopeni”, ca șpăgi pentru prelungirea contractelor de concesiune a spațiilor comerciale din mai multe aeroporturi din țară. Lista șpăgilor însumează peste 2,2 milioane de euro.

    Conform unui document din dosarul DNA, consultat de G4Media.ro, care conține declarația contabilei de la Millenium, ”șpăgile”, ”cheltuielile extraoperaționale” și ”marketing money” – după cum s-au exprimat martorul și inculpații – erau de 7.582.000 de lei (peste 1,5 milioane de euro).

    Fragment din declarația contabilei (20 aprilie 2023): ”Răspuns martor: «Pe acest stick era consemnat practic un fel de registru de încasări și plăți. Regula stabilită de asociați era să se scrie cine a adus banii în seif și cui i s-au dat banii. Nu eu am creat acest fișier, ”Viața e frumoasă – 28.02.2022”, aflat pe stickul predat»”.

    „Suma din «marketing money» era de aproximativ 700.000 de euro”

    Într-un alt fragment relevant din declarația contabilei, aceasta spune că șpăgile date de patronii firmei Millenium, conform fișierului ”Viața e frumoasă – 28.02.2022”, au depășit 1,5 milioane de euro. Cei 7.582.000 de lei au fost numiți „cheltuieli extraoperaționale”, dintre care „aproximativ 700.000 de euro” figurau ca „marketing money”.

    „Întrebare organ de urmărire penală: «Fiindu-vă prezentată discuția din data de 01.02.2023 dintre Radu Tănăsescu și Hardan Saadeh (om de afaceri libanez, patronul firmei DNATA Catering, denunțător și colaborator al DNA în acest dosar – n. red.), în care Tănăsescu îi relatează interlocutorului său faptul că are de la dvs. un fișier în format Excel în care sunt menționate toate ”șpăgile” din perioada 2022 – 01.02.2023, precum și cuantumul total al acestora de 7.582.000 de lei, vă rugăm să precizați dacă într-adevăr ați realizat și transmis un astfel de fișier lui Tănăsescu Radu Laurențiu?»

    Răspuns martor: «Cu o zi înainte de data de 01.02.2023, TĂNĂSESCU RADU a venit la mine la birou, la sediul GRAFTEX, după ce avusesem înainte la birou la MILLENIUM o discuție privind analiza de buget.

    Structura de buget a societății MILLENIUM are aproape 98 de centre de cost și era împărțită în operațional și extraoperațional. Eu cred că TĂNĂSESCU RADU, prin suma de 7.582.000 de lei, se referă la suma care apărea pe sheet-ul de cheltuieli extraoperaționale. Mai mult de atât, cu o seară înainte, situația detaliată a bugetului de extraoperaționale am realizat-o împreună cu el, fiind defalcat acest buget de extraoperaționale pe asociați: LĂSCUȚ CĂTĂLIN, ROȘCA EMIL, OLTEANU ION și RADU TĂNĂSESCU. Suma respectivă se referă la totalul costului de pe sheet-ul de extraoperaționale.

    Acea defalcare pe asociați se referea la cine a dispus acea cheltuială. Acele cheltuieli nu se refereau la cheltuiala unui magazin, ci la costuri angajate de asociați. TĂNĂSESCU RADU a spus să adaug și un sheet pe care să-l denumesc ”marketing money” cu sumele care apar pe stick-ul la care am făcut referire anterior. 7.582.000 de lei era suma totală a cheltuielilor extraoperaționale, iar suma din ”marketing money” era distinctă și viza sumele date din seif cash în 2022. Îmi amintesc că suma din ”marketing money” era de aproximativ 700.000 de euro»”.

    „Sumele date cu titlu de «șpagă» au fost de 7.582.000 de lei sau 1.531.000 de euro”

    Referirile la fișierul cu banii de șpăgi se regăsesc și în motivarea instanței, care a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de unul dintre patronii de la Millenium, Cătălin Lăscuț, cu procurorii DNA.

    „Îi relatează lui… conținutul unui fișier Excel, care conține detalii privind toate sumele date unor persoane cu titlu de «șpagă», în perioada 2022, suma totală fiind de 7.582.000 de lei sau 1.531.000 de euro, reprezentând sume «extraoperaționale» (așa cum le-a mai denumit și la discuții anterioare), adică acestea sunt exclusiv sume retrase din firmă în numerar cu justificarea «dividende» ori «bonus angajați», nu include cheltuieli cu avocați ori consultanți, acele cheltuieli fiind pe facturi; or, reamintim că la discuția din 12.12.2022, imediat ce… îi cere lui… 100.000 de euro pentru prelungirea de 6 luni realizată, respectiv 100.000 euro pentru următoarea prelungire, … precizează: «N-avem facturi», suma pretinsă fiind deci nu pentru avocați ori consultanți – cu privire la care au facturi –, ci pentru «șpagă».”

    Contractele Millenium și DNATA pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni au expirat la finalul anului trecut, însă au fost prelungite cu 6 luni de conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). La finalul lunii iunie a expirat și această prelungire, iar între 1 și 8 iulie, spațiile unde au funcționat duty free-urile Millenium au fost închise până la finalizarea noilor contracte. După declanșarea anchetei DNA, CNAB a scos spațiile comerciale la licitație la Bursa de Mărfuri.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * SONDAJ. Românii au cea mai mare încredere în Codruța Kovesi. Intenția de vot la partide: PSD – 31%, PNL – 19%, AUR – 18%, USR – 11%

    * Încă o „țeapă” a guvernării PSD-PNL: Legea salarizării promisă de Guvern profesorilor în timpul grevei nu e gata nici azi, deși pe 15 iulie ar fi trebuit să intre în vigoare!

    * Conflict la vârf: PSD vrea să sufoce economia privată cu măriri de taxe și impozite, ca să acopere deficitul făcut de ministrul Câciu și clientela de partid; PNL nu e de acord

    * DOCUMENT. Președinta Comisiei Europene atrage atenția Puterii PSD-PNL: „Dacă nu elimină pensiile speciale, România nu va primi tranșa a treia din PNRR!”

    * Gonind pe contrasens cu Mercedesul său, deputatul Gheorghe Șimon (PSD) a băgat în spital două femei și s-a oprit în curtea unui localnic. Șimon a fost ministru al Economiei în regimul Dragnea

    * Pandele către Ciutacu, în direct la RTV: „Voi știți cât am de plătit? Întrebați-l pe Sebi Ghiță cât am de plătit pentru faptul că… da? După cât am de plătit, îmi dați voi înapoi că am făcut rating?”

    * Monstrul Godei era omul de casă al Gabrielei Firea! Aceasta l-a angajat și la Senat, după Primăria Capitalei. Anterior, Godei fusese plasat la FC Voluntari, clubul finanțat de Primăria lui Pandele. Firea a mințit că Godei nu e un apropiat al ei, ci un „simpatizat care bagă și el capul în poză”

    * Caracatița din Voluntari: o firmă din ograda clanului Firea-Pandele a primit acces la date secrete cu câștigătorii programului „Casa Verde 2023” și le face oferte, deși nici lista instalatorilor autorizați n-a fost anunțată

    * A mai murit un FSN-ist de frunte: Dan Matei Agathon. Ion Iliescu îi îngroapă pe toți. Lista e lungă: Bîrlădeanu, Brucan, Marțian, Militaru, Chițac, Dan Iosif, Sassu, Duvăz, Lupoi, Cico Dumitrescu, Sergiu Nicolaescu…

    * VIDEO. La o zi după ce a nenorocit Nașul TV, Șoșoacă a adus o amendă și pentru Realitatea Plus! De data asta, complice la fake-news i-a fost conspiraționista dragnistă Anca Alexandrescu

  • Toți liderii PSD, invocați în scandalul șpăgii de la Aeroportul Otopeni: „Mă duc la Marcel și l-am rugat să-l sune pe Grindeanu, să-mi dea și mie o prelungire pe 3, 5, 7 ani”

    Toată conducerea de vârf a PSD se regăsește în stenogramele cu interceptările convorbirilor din dosarul șpăgilor privind duty-free-urile de la Aeroportul Otopeni. În convorbirile dintre ei, inculpații îi pomenesc pe Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, dar vorbesc și despre intervenții în trecut, făcute prin intermediul Gabrielei Firea. Proprietarii magazinelor și restaurantelor de la Aeroportul Otopeni par încurcați de răfuielile interne din PSD, unde Grindeanu și Ciolacu se pândesc reciproc – susțin interlocutorii.

    Cătălin Lăscuț, supranumit și Regele Duty-free-urilor, fiul lui Pavel Lăscuț, fostul șef al Vămilor, i-a relatat lui Hardan Saadeh, directorul Dnata Catering SA, că a vorbit cu Marcel Ciolacu, liderul PSD, ca să-i prelungească „pe 3, 5, 7 ani“ contractele de închiriere pentru magazinele din aeroport. Saadeh, proprietarul restaurantelor, era și el băgat în „combinație“, direct interesat să obțină, de asemenea, prelungirea contractelor.

    Cei doi spun că Bogdan Mîndrescu (secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor care ar fi pus presiune pe directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București să le dea satisfacție celor doi și lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea TV și Romprest) e „sută la sută“ omul lui Ciolacu.

    Deși spune că ține legătura cu Ciolacu, Lăscuț nu pare să dea doi bani pe liderul PSD. În convorbiri spune despre ele că e „țăran de la Buzău“. Nici Grindeanu nu e apreciat, pentru că „îi e frică“ și pentru că are ambiții de mărire, vrea să devină președintele României în 2024.

    Tocmai ambițiile lui Grindeanu au stricat planurile, pentru că telefonul lui Ciolacu la Transporturi a făcut mai mult rău decât bine, spune Cătălin Lăscuț, la un moment dat. Președintele PSD ar fi pândit de Grindeanu, care-i vizează locul de șef la Camera Deputaților și un eventual eșec ca premier, ca să-i ia partidul și să candideze el, anul viitor, la președinția României.

    Interlocutorii spun, la un moment dat, că varianta ideală ar fi ca Mihai Tudose să ajungă premier, pentru că au intrare la Felix Rache, care e „omul lui Tudose“.

    Și Firea e pomenită la un moment dat, când Lăscuț povestește cum, în trecut, s-a dus la ministrul de atunci al Transporturilor, Răzvan Cuc, din partea prim-vicepreședintei PSD.

    Marcel Ciolacu a declarat marți că nu cunoaște persoanele care vorbesc despre el în dosarul șpăgilor de la Aeroportul Otopeni și că n-a discutat niciodată cu ele.

    Mai jos, câteva fragmente din stenograme. Cătălin Lăscuț este asociat în firma Millenium Pro Design, care deține duty-free-urile din Aeroportul Otopeni, iar Hardan Saadeh e director la Dnata Catering SA, care deține restaurantele. Un alt personaj care apare în discuții, George Ivan-Alexandru, a fost director general și director comercial la CNAB.

    „Bă, frate, Mîndrescu-i al lu’ Ciolacu sută la sută! Părerea mea este că cre’ că primi Alexandreasca (Anca Alexandrescu) vreun mesaj în timpu’ emisiunii, să nu mai vorbească de Ciolacu, da?“

    „(…) Lăscuț Cătălin: Mă duc la Marcel și (l-am rugat) să-l sune pe Grindeanu să facă asta, să-mi dea și mie o prelungire 3, 5, 7 ani.

    Hardan Saadeh: Unde? La aeroport?

    Lăscuț Cătălin: La aeroport. Și-mi zice după câteva zile… Trimite pe… trimite pe cineva cu care să țin legătura acolo… (neinteligibil)… În speță Fredy (Alfred Simonis, șeful deputaților PSD – n. red.). Și zic… zic… După… după o săptămână zice «domnule», zice, «e supărat Marcel». (neinteligibil)… «Ce s-a întâmplat?» «Că, uite, mi-a zis Grindeanu că a primit informări nasoale de la SRI despre tine, că ai…».

    Hardan Saadeh: Cine? Grindeanu a fost… A primit de la SRI despre tine?

    Lăscuț Cătălin: Da, da. De la SRI. Da, da… (neinteligibil) (…) Bineînțeles că în timp s-au verificat, era o vrăjeală chelioasă. Ăla nu avea chef, l-a durut în… (…) «Nu, domnule, SRI-ul nu-l vrea pe ăsta.» Între timp, îți dai seama, am luat-o invers, dacă am văzut că nu vrea cu ăsta. Dar gata acum, nu mai există nicio problemă, că dacă nu există niciun raport, nu există nimic… (…)“

    „Grindeanu e un personaj ciufut. Îi e frică, nu se bagă în combinații, omu’ se visează președintele țării“

    „Hardan Saadeh: Da’ Mîndrescu-i a lu’ Grindeanu sau a lu’ Ciolacu?

    Ivan George-Alexandru: Bă, frate, i-a lu’ Ciolacu sută la sută! Părerea mea este că ăsta… (neinteligibil) și spun… Părerea mea este că cre’ că primi Alexandreasca (Anca Alexandrescu – soția lui Dan Andronic, fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului în epoca Dragnea și actuala realizatoare de emisiuni la Realitatea TV – n. red.) vreun mesaj în timpu’ emisiunii, să nu mai vorbească de Ciolacu, da?

    Hardan Saadeh: Da!

    Ivan George-Alexandru: Toată lumea din minister știe, toată lumea știe și după care ține Alexandreasca să v… nu, dom’ne, rectific… rectific…

    Hardan Saadeh (râde): nu toată lumea știe, Alex… nu știm noi doi, că noi suntem… (râde)… (neinteligibil)“.

    „Lăscuț Cătălin: Nu poate să facă nimic. Grindeanu este un personaj ciufut. Ori vorbești cu el… ori nu vorbești cu el… el nu are anturaj, îi e frică, nu se bagă în combinații, omu’ se visează președintele țării, acum că e toată nebunia asta. Dacă nu… (neinteligibil) câștigă PSD-ul.

    Hardan Saadeh: Nu ne interesează pe noi.

    Lăscuț Cătălin: Este treaba lor. Politică. El se visează… (neinteligibil)… Problema este că Marcel nu-i chiar… Este un țăran de la Buzău, care s-a… (neinteligibil) (…)

    Lăscuț Cătălin: Mie îmi… De asta spun, orice discuție și orice… Cine se duce la Marcel și orice telefon de la Marcel la minister, la momentul ăsta, este… nu rău, este foarte prost. Mai bine nu-l dai decât să-l dai, că… (neinteligibil)… Dar le-am explicat și lor: exact când m-am dus eu la Cuc din partea lui Firea… Și a auzit Dragnea… când eram… (neinteligibil)… au vrut să ne închidă atunci magazinele… (neinteligibil)“

    „Lui Marcel i-e frică să plece de la Cameră, că vrea să-i ia Grindeanu locul și el se bagă-n față ca premier și nu știe la anul ce probleme sunt“

    „Lăscuț Cătălin: Dacă vine Tudose premier…

    Hardan Saadeh: Tudose?
    Lăscuț Cătălin: Eee… Super OK…

    Hardan Saadeh: Da’ vine Tudose?

    Lăscuț Cătălin: Păi, da… că Marcel i-e frică să plece de la Cameră… Marcel i-e frică să plece de la Cameră, că vrea să-i ia Grindeanu locul și el se bagă-n față ca premier și nu știe anul ce probleme sunt… poa’ să fie, poa’ să fie… (…) poa’ să fie diverse probleme care nu le gestionează și-atuncea să se trezească cu… se duce-n cap cu…

    Hardan Saadeh: Îhîm.

    Lăscuț Cătălin: Cu popularitatea și că… el n-are nici… ăă… el n-are nici filială, el n-are niciun… niciun…

    Hardan Saadeh: Clar, sprijin…

    Lăscuț Cătălin: Sprijin al unei filiale, Buzău e altul, nu e el.

    Hardan Saadeh: Da, da’ el e frică să plece, să nu pierde…

    Lăscuț Cătălin: E Toma la Buzău. Păi aia zic, ș-atuncea e puțin crispat, om vedea, eu m-aș bucura să vină Tudose, dacă vine Tudose pentru noi eu un lucru foarte bun, o să vină Felix (Rache – n. red.) consilierul lui… da… ceea ce pentru noi este super OK… ăă… Indiferent că rămne Sorin (Grindeanu – n. red.) la Transporturi, dar dacă e Tudose premier, ai alt ascendent, știi?“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Rusofilul Cozmin Gușă îi ia apărarea lui Rareș Bogdan și spune că acesta e victima SUA: „Vă dau un nume – Victoria Nuland. Face ce dorește în România. Acesta e ultimul dans al lui Rareș Bogdan”

    * Guvernul PSD-PNL anunță că e gata să renunțe la 700 de milioane de euro, din tranșa a doua a PNRR, pentru că n-a introdus legea avertizorului de integritate

    * „Desființați pensiile speciale! Nu puneți în pericol dezvoltarea României pentru a conserva privilegiile unor caste!”

    * Liberalii în Senat: „Ciucă are 3.000 de euro. Dacă asta vi se pare o pensie mare…”. În realitate, premierul are 3.600 de euro, de 10 ori mai mult decât pensia medie în România. Și s-a pensionat la 52 de ani!

    * VIDEO. Ciolacu minte ca o poștă sovietică: zice că PNRR e „secret”, deși atât el, cât și ceilalți PSD-iști l-au votat în Parlament! Documentul poate fi citit de oricine, oricând, pe site-ul ministerului

    * Propagandistul putinist ucis la cafenea era spărgător de bănci și trădase Ucraina pentru Rusia. El amenința din Kremlin: „Îi vom jefui pe toți, îi vom ucide pe toți!”. Tatarski este al doilea instigator la genocid anti-ucrainean aruncat în aer, după Dughina

    * „AVIONUL MEDICAL”. Fuga spectaculoasă a unor medici celebri din Rusia, cu un charter plătit de un miliardar secret. Ca să emigreze, au organizat un congres medical inexistent – inițial în Armenia, apoi „mutat” în Kazahstan

    * VIDEO. Șocant: într-o biserică din Ucraina, un preot închinat Moscovei atacă un soldat venit de pe front care-l întreabă „câți oameni trebuie să mai moară ca să nu mai fiți cu rușii?“

    * George Simion s-a întâlnit cu un șef al FSB la Cernăuți, dezvăluie fostul ministru al Apărării din Moldova. „Asta explică de ce AUR face politică pro-rusă în România“

    * Fanfaronul Trump: de la „moarte și distrugere” în America la cumințirea bruscă în fața celor 30 de capete de acuzare. Marți merge să fie amprentat și fotografiat. Pornografia politică îl ajunge din urmă

  • Aici sunt banii dumneavoastră, furați de Tudorache! La „fosta soție” au ajuns peste 3 milioane de euro

    Se numește Adina Tudorache, are 52 de ani și o avere imensă, din bani furați de la români. A cochetat cu televiziunea, dar s-a lăsat repede, pentru că banii se făceau cu trudă și nu erau prea mulți. A preferat rolul de paravan al unui politician corupt. În acte este „fosta soție” a primarului Dan Tudorache (PSD), în realitate este actuala parteneră a acestuia. A dosit milioane de euro, prada administrativă a dragului ei Daniel. A aflat cum e să porți un inel cu diamant de 270.000 de euro. Ca și fostul primar, Adina se află sub control judiciar, iar până pe 27 noiembrie trebuie să plătească o cauțiune de 200.000 de euro, altfel ajunge în arest preventiv.

    Adina Tudorache este cercetată de DNA pentru complicitate la spălarea banilor, în același dosar cu fostul primar și cu menajera lui (a lor). DNA le-a impus celor trei plata unor cauțiuni uriașe, pe măsura furăciunii:

    • Daniel Tudorache – 1.000.000 de euro
    • Adina Tudorache – 200.000 de euro
    • Menajera – 75.000 de euro.

    În acte, Adina și Daniel au divorțat în anul 1993, dar în prezent sunt împreună, conform informațiilor G4Media.ro. Împreună sunt de mai multă vreme, cel puțin de câțiva ani – conform informațiilor Ziaristii.com.

    Pe contul de Facebook al Adinei Tudorache apar poze de cuplu și mai vechi, dar și recente.

    Adina și Dan Tudorache, într-o poză recentă

    DNA: „Inculpatul și-a interpus fosta soție și menajera pentru a ascunde originea sumelor de bani obținute în mod nelegal”

    Ce spun procurorii, care au investigat perioada 2008-2018: ”În perioada în care a ocupat funcții publice (2008-2018), inculpatul Tudorache Daniel ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale licite. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus a fi fost obținute în mod nelegal, acesta ar fi interpus două persoane (soția și menajera), care au acționat ca proprietarii aparenți ai sumelor de bani cu scopul ca, prin cele două, sumele să fie introduse în circuitul civil. Banii astfel introduși în circuitul civil ar fi fost utilizați pentru a achita excursii în străinătate, bijuterii, articole vestimentare de lux atât din țară, cât și din străinătate, autoturisme, imobile, școli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite”.

    Adina și Dan Tudorache, „șoriceii” care au dat gaură „cașcavalului” de la Sectorul 1

    Ce au găsit procurorii, concret

    Pe numele „fostei soții”:

    • Acordarea unui împrumut unei persoane: 920.000 de euro
    • Asocierea în participațiune cu o societate privată: 640.000 de euro
    • Bijuterii: peste 460.000 de euro (un inel în valoare de 58.500 de euro; un set de bijuterii în valoare de 64.225 de dolari SUA; un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro; un inel de 65.000 euro; un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro etc.).
    • Cumpărarea de imobile: 405.000 de euro (305.000 de euro + 470.000 de lei) – pe numele fostei soții.
    • Cumpărarea de acțiuni la un club de fotbal: sumă neprecizată
      Total: peste 2.425.000 de euro

    Pe numele „fostei soții” și al menajerei (în participații neprecizate):

    • Depozite bancare: 900.000 de euro (235.000 de euro + 2.990.000 de lei) – în conturi bancare deschise pe numele celor două.

    Cum e de presupus că pe numele „fostei soții” a pus în conturi bancare mai mulți bani decât pe numele menajerei (se poate deduce și din diferența de cauțiune dintre cele două), adică măcar 575.000 de euro din cei 900.000, rezultă că Adina Tudorache a fost paravan pentru cel puțin 3 milioane de euro din banii furați de Daniel Tudorache. Plus „acțiunile la un club de fotbal” – în speță, FC Rapid 1923, înființat și finanțat cu bani de la Primăria Sectorului 1, club aflat acum în Liga 2.

    Adina și Dan Tudorache, într-o fotografie mai veche

    Fostă „vedetă” de televiziune

    În 2011, Adina Tudorache a fost prezentatoare TV la B1 TV, de unde a trecut la N24, canalul de știri al fraților Micula, din trustul Național TV. Acolo a prezentat emisiunea „Stil Inspirat”, cu audiență neglijabilă (nu se uita aproape nimeni).

    Și ce fițe avea duduia, într-o declarație pentru „Libertatea”: „Consider că televizunea îți poate schimba caracterul și îți poate lărgi orizonturile. Pentru mine, televiziunea este singura modalitate prin care îmi pot expune punctul de vedere despre bun-gust în fața celor care încă nu și-au pierdut stilul și rafinamentul”.

    Evident, n-a făcut mulți purici în televiziune. S-a dus să numere banii furați de Tudorache, că erau mai mulți și nemunciți.

    Adina, fericită de milioanele care-i tot intrau în cont…

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Condamnare la închisoare pentru o doctoriță-vedetă a pandemiei și pentru soțul ei. Au luat șpagă de la 124 de studenți pentru a-i promova examene la Medicină

    Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, a fost condamnată vineri de Curtea de Apel Iași la 3 ani de închisoare cu suspendare, potrivit portalului instanței. Decizia este definitivă.

    Carmen Dorobăţ şi soţul ei, prof. dr. Gheorghe Dorobăț, au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare: 3 ani, respectiv 2 ani și 3 luni. Ei au fost acuzaţi de procurori – și instanța a confirmat – că au primit mită de la 124 de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Iaşi, pentru a-i promova la examene.

    În plus, cei doi nu vor mai avea dreptul să predea la Universitatea de Medicină din Iași.

    Gheorghe Dorobăț este şef al Catedrei de anestezie generală de la UMF Iaşi.

    Carmen Dorobăț a fost o prezență constantă în mass-media după declanșarea pandemiei de coronavirus, grație faptului că se află la conducerea celui mai mare spital de boli infecțioase din Moldova.

    După pronunțarea sentinței, Carmen Dorobăț a declarat: „Am luat act de decizia justiției, sigur cu tristețe. Cu aceeași sinceritate voi sta la dispoziția pacienților ca și până acum, cu aceeași implicare în momentele acestea de pandemie”.

    Soluția pe scurt

    „În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, admite apelurile declarate de P.Î.C.C.J. – D.N.A. – Serviciul Teritorial Iaşi şi de inculpaţii Dorobăţ Carmen Mihaela şi Dorobăţ Gheorghe împotriva sentinţei penale nr. 917/12.07.2019, pronunţate de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 1747/99/2015.

    În temeiul art. 423 din Codul de procedură penală, desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

    1. Modifică dispoziţiile privind aplicarea pedepsei complementare inculpatei Dorobăţ Carmen Mihaela atât pe lângă fiecare pedeapsă principală, cât şi pe lângă pedeapsa principală rezultantă, în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.

    – Majorează durata pedepsei complementare aplicată atât pe lângă fiecare pedeapsă principală, cât şi pe lângă pedeapsa principală rezultantă, la 5 ani.

    – Modifică dispoziţiile privind aplicarea pedepsei accesorii inculpatei Dorobăţ Carmen Mihaela atât pe lângă fiecare pedeapsă principală, cât şi pe lângă pedeapsa principală rezultantă, în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.

    – Majorează durata termenului de supraveghere, potrivit art. 92 alin. 1 din Codul penal de la 3 ani, la 4 ani. În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata are obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de probaţiune Iaşi sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

    – Înlătură dispoziţia privind deducerea duratei măsurilor preventive din durata pedepsei aplicate inculpatei Dorobăţ Carmen Mihaela.

    – Constată că inculpata Dorobăţ Carmen Mihaela a fost reţinută, arestată preventiv şi arestată la domiciliu în prezenta cauză în perioada 30.01.2015 – 08.05.2015, inclusiv.

    2. Modifică dispoziţia privind aplicarea pedepsei complementare inculpatului Dorobăţ Gheorghe pe lângă pedeapsă principală stabilită pentru infracţiunea de luare de mită în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.

    – Majorează durata pedepsei complementare aplicată atât pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea de luare de mită, la 5 ani.

    – Modifică dispoziţia privind aplicarea pedepsei accesorii inculpatului Dorobăţ Gheorghe pe lângă pedeapsă principală stabilită pentru infracţiunea de luare de mită în sensul că interzice exercitarea dreptului prev. de art. 66 lit. g din Codul penal, respectiv dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat.

    – În temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea de fals intelectual, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani.

    – În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală de 9 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea de fals intelectual, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

    – În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 5 ani.

    – În temeiul art. 45 alin. 5 din Codul penal, aplică inculpatului Dorobăţ Gheorghe, pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

    – Majorează durata termenului de supraveghere, potrivit art. 92 alin. 1 din Codul penal de la 3 ani, la 4 ani. În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b din Codul de procedură penală, pe durata termenului de supraveghere inculpatul are obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de probaţiune Iaşi sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

    – Înlătură dispoziţia privind deducerea duratei măsurilor preventive din durata pedepsei aplicate inculpatului Dorobăţ Gheorghe. Constată că inculpatul Dorobăţ Gheorghe a fost reţinut şi arestat preventiv în prezenta cauză în perioada 31.01.2015 – 16.03.2015 inclusiv.

    3. Reduce măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin Ordonanţa nr. 18/P/2015 din data de 10.03.2015, filele 449-451 vol. 1 ds.u.p., la suma de 12.200 de euro.

    – În temeiul art. 404 alin. 4 lit. f din Codul de procedură penală, dispune restituirea către inculpaţii Dorobăţ Carmen Mihaela şi Dorobăţ Gheorghe a sumei de 200 de euro ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei din data de 30.01.2015, consemnată la B.C.R. – Sucursala Iaşi, conform chitanţei de depunere numerar nr. 2015031100011345/11.03.2015.

    – Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

    – În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea apelurilor rămân în sarcina statului.

    – În temeiul art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală, suma de 300 de lei reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant Dorobăţ Gheorghe, av. Mîţă Baciu Cezar, conform delegaţiei nr. 2256/14.01.2020, rămâne în sarcina statului şi se avansează Baroului Iaşi din fondul Ministerului Justiţiei.

    Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20.11.2020.”

    Carmen Dorobăț

    20 de studenți x 100 de euro, ca să treacă examenul de „Anestezie Generală”

    La sfârşitul lunii ianuarie 2015, şeful Catedrei de „Anestezie generală” din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, Gheorghe Dorobăţ, a fost acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Iaşi de luare de mită.

    Gheorghe Dorobăţ, care la acea vreme era şi şeful Secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) din Spitalul de Neurochirurgie „Nicolae Oblu”, a intrat în atenţia procurorilor DNA după ce a primit, prin intermediul soţiei sale, suma de 2.000 de euro.

    Conform unui comunicat DNA, banii proveneau de la 20 de studenţi care au livrat câte 100 de euro în carnetele de student, pentru ca astfel să li se acorde nota 9 la disciplina „Anestezie Generală”, la un examen ce se desfăşura în aceeaşi zi.

    Potrivit rechizitoriului DNA, mita a fost dată pentru că majoritatea celor 20 de studenţi nu obţinuseră nota de trecere la examenul practic, condiţie obligatorie pentru a fi primiţi să susţină, conform regulamentului, proba scrisă.

    Procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante. Ei au dispus, prin ordonanţă, schimbarea încadrării juridice în cazul medicului Carmen Dorobăţ de la trafic de influenţă în complicitate la luare de mită.

    Ulterior, anchetatorii au demonstrat că numărul studenților care le-au dat mită soților Dorobăț era mult mai mare. Cei doi construiseră o adevărată „fabrică de șpagă”.

    57 de șpăgi ea + 67 de șpăgi el = 124 de șpăgi în familie

    Sentința din primă instanță, pronunțată de Tribunalul Iași în iulie 2019, prevedea confiscarea a 5.550 de euro de la Carmen Dorobăţ, respectiv 6.700 de euro de la soţul acesteia. Suma de 2.000 de euro, găsită în timpul percheziţiei de pe 30 ianuarie 2015, rămânea indisponibilizată. La fel şi o altă sumă, de 10.000 de euro, ce a fost găsită de anchetatori în apartamentul celor doi.

    Sentința definitivă, pronunțată astăzi de către Curtea de Apel Iași, a menținut – cu modificări nesemnificative – aceste măsuri.

    Arestați în ianuarie 2015, Carmen şi Gheorghe Dorobăţ au fost trimişi în judecată de DNA în același an, după ce, timp de câteva luni, au stat în arest preventiv şi arest la domiciliu. Doctoriţa a fost eliberată mai târziu decât soțul ei, în mai 2015, după 3 luni şi o săptămână de privare de libertate. Ulterior, a revenit şi în funcţia de manager al Spitalului de Boli Infecţioase.

    Potrivit rechizitoriului, în perioada iunie – iulie 2014, Carmen Dorobăţ ar fi cerut şi primit suma totală de 5.400 de euro, de la 57 de studenţi de la Facultatea de Medicină Dentară. „Această sumă de bani a fost remisă inculpatei în mod direct de către studenţi sau prin intermediul unora dintre ei (în numele lor), pentru a-i promova pe aceştia la probele practice şi teoretice ale examenului respectiv şi pentru a le acorda note de promovare de 8 şi 9, în absenţa unei evaluări obiective a tezelor de examinare şi a acordării calificativelor pe baza evaluării obiective“, au precizat procurorii.

    Aceste informaţii au fost obţinute de anchetatori ulterior reţinerii celor doi soţi, în baza unor denunţuri şi declaraţii semnate de foştii studenţi ai soţilor Dorobăţ.

    În ceea ce priveşte sesiunea din ianuarie 2015, anchetatorii au precizat că între 6 şi 30 ianuarie, Gheorghe Dorobăţ ar fi pretins direct sau prin intermediul soţiei câte 100 de euro de la 67 de studenţi de ai săi, din anul III. „Aceşti bani au fost pretinşi şi primiţi de către inculpat pentru a-i promova pe aceştia la probele practice şi teoretice ale examenului de la materia Anestezie Generală şi a le acorda note de promovare de 8 şi 9 fără a ţine seama de calificativele acordate pe baza evaluării obiective“, au arătat anchetatorii.

    Aceştia au mai precizat că banii au fost acordaţi la biroul lui Carmen Dorobăţ, de la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Zeci de studenţi au fost audiaţi de Tribunal, acesta fiind unul dintre principalele motive ale duratei întinse a procesului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Dezvăluirea șocantă a unui fost ministru: “Guvernele nu s-au înțeles la șpagă cu informaticienii”, de aceea școlarii nu au nici azi biblioteca virtuală! PSD a condus țara 6 ani din ultimii 8

    Copiii României nu au nici azi la dispoziție o bibliotecă școlară virtuală, deși au trecut 9 ani de când a fost introdusă în Legea Educației, pentru că guvernanții le-au cerut prea multă șpagă firmelor de IT interesate să execute proiectul.

    Aceasta este dezvăluirea cutremurătoare a lui Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației, făcută în emisiunea UPGRADE 100 Live, de la Guerilla, și preluată de G4Media.ro.

    O administrație paralizată de hoție: școlarii României nu au nici azi bibliotecă virtuală pentru că guvernanții n-au fost mulțumiți de șpaga primită

    Ceea ce a spus Funeriu este, de fapt, un diagnostic cumplit, pus în doar câteva cuvinte, pentru tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele decenii. O țară paralizată de corupție începând de la cel mai înalt nivel. De ce n-avem autostrăzi și aeroporturi, școli și spitale, străzi curate și fără gropi, de ce nu există canalizare și gaze la jumătate din locuințe, de ce avem cea mai mare emigrație din lume după Siria, de ce, de ce, de ce?
    Pentru că totul se face pe șpagă. Funeriu este doar un fost ministru care a îndrăznit să spună ceea ce toți politicienii de la vârf știu. Și știu inclusiv guvernele și companiile străine: nimic nu se mișcă în România fără mită. Administrația publică e paralizată de hoție în primul rând. Culmea e că tocmai cei care orchestrează acest incredibil sistem fanariot și încasează șpăgile îndrăznesc să le spună românilor că străinii îi țin în sărăcie.

    Ceea ce nu știe publicul: “rețeta șpăgii” care a lăsat învățământul nemodernizat a funcționat peste tot

    În culise, departe de ochii și urechile publicului, astfel de povești sunt de notorietate. Se știe despre autostrăzi care ar fi trebuit să se construiască și nu s-au mai făcut, despre modernizări ale sistemului informatic public abandonate sau despre companii care au renunțat să mai construiască fabrici pentru că n-au reușit să achite “para-ndărătul” cerut de miniștri sau primari.

    Acum, Daniel Funeriu povestește de ce Legea Educației promovată de el în 2011 este literă moartă și azi, la 9 ani distanță. “În Legea din 2011 se spunea că trebuie făcută Biblioteca școlară virtuală, adică o colecție de cursuri care să fie accesibile atât elevilor, cât și profesorilor. Deci profesorii puteau să se inspire de la cei mai buni care predau și ale căror lecții se vedeau în această bibliotecă virtuală școlară. Motivul pentru care nu s-a făcut nimic din 2011 până astăzi este pentru că guvernele care s-au succedat eu cred că nu s-au înțeles la șpagă cu informaticienii”, a declarat Daniel Funeriu.

    Afirmația n-a fost nici o eroare de exprimare, nici o scăpare, pentru că, ulterior, Funeriu a întărit cele spuse: „Eu cred că ăsta a fost motivul pentru care din 2011 până astăzi nu s-a făcut nimic, pentru că pur și simplu nu s-au înțeles la șpăgi. Asta este opinia mea!“.

    Lista premierilor din ultimii 8 ani. Din acest interval, PSD s-a aflat la guvernare 6 ani și 4 luni

    Dar cine este răspunzător pentru faptul că elevii și profesorii din România n-au intrat nici azi în Secolul XXI, iar pandemia de coronavirus ne-a găsit fără un sistem de învățământ informatizat? Care sunt politicienii din fruntea guvernului nepăsători la viitorul României și al copiilor din această țară?

    Pornind de la momentul zero invocat de Funeriu, adoptarea Legii Educației din 2011, România a avut 10 premieri, unii dintre ei interimari:

    – Cătălin Predoiu (PDL, acum PNL): 6 februarie – 9 februarie 2012

    – Mihai Răzvan Ungureanu (PDL): 9 februarie – 7 mai 2012

    – Victor Ponta (PSD, acum Pro România): 7 mai 2012 – 5 noiembrie 2015

    – Sorin Cîmpeanu (PSD, acum Pro România): 5 – 17 noiembrie 2015

    – Dacian Cioloș (independent, acum PLUS): 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017

    – Sorin Grindeanu (PSD): 4 ianuarie – 29 iunie 2017

    – Mihai Tudose (PSD): 29 iunie 2017 – 16 ianuarie 2018

    – Mihai Fifor (PSD): 16 ianuarie – 29 ianuarie 2018

    – Viorica Dăncilă (PSD): 29 ianuarie 2018 – 4 noiembrie 2019

    – Ludovic Orban (PNL): 4 noiembrie 2019 – prezent.

    Așa cum ușor se poate observa, din acest interval de 8 ani, 3 luni și două săptămâni, PSD a condus România în 6 ani și 4 luni, guvernul tehnocrat al lui Cioloș – un an și 6 săptămâni, PDL – 3 luni, iar PNL – 7 luni.

    Concluziile le poate trage fiecare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!