La doar câteva ore după ce s-a anunțat mărirea cu încă 600 de bugetari a salariaților Guvernului, coaliția PSD-PNL-UDMR a promis, luni seara, un nou pachet de măsuri sociale și suspendarea angajărilor la stat – dar de la 1 iulie. Zilele acestea urmează să se discute și „reașezarea” sistemului de taxe și impozite – adică o creștere a lor, în traducere liberă.
Economiștii și specialiștii în finanțe sunt uimiți și confuzi față de politica Guvernului. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cea mai bruscă frânare a creșterii economice. Cu toate acestea, Guvernul PSD-PNL-UDMR nu ia nicio măsură de stimulare a economiei private, cea care generează de fapt veniturile statului, și nici nu pune frâu cheltuielilor bugetare.
536 de noi angajați la Ministerul Fondurilor Europene, pe salarii de 3-4.000 de euro/lună. Ministrul zice să fim mulțumiți că a mărit cu numai 30% numărul salariaților
Inclusiv deciziile sunt contradictorii și haotice. Luni dimineață s-a aflat că Ministerul Fondurilor Europene angajează 536 de persoane, urmând ca organigrama să urce la 1.943 de oameni. Salariile sunt foarte mari, între 14 și 18.000 de lei/lună. Ministrul de resort, Marcel Boloș, a transmis că ar trebui să fim mulțumiți că organigrama s-a mărit cu doar 30% și nu cu 300%, pentru că funcționarii din minister au acum de gestionat fonduri europene de 3 ori mai mari decât în exercițiul financiar precedent. Între altele, numărul de secretari de stat a crescut de la 5 la 8, iar cel al secretarilor de stat adjuncți, de la doi la 4. Au apărut și doi subsecretari de stat. Toți aceștia își vor angaja, la rândul lor, un alai de funcționari care să-i servească.
Și Ministerul Mediului își va mări, conform hotărârii aflate pe masa Guvernului Ciucă, numărul de posturi cu 64, de la 484 la 548. În total, ar fi vorba de exact 600 de noi angajați bugetari doar în cadrul Guvernului.
Finanțiștii spun că Guvernul are doar două soluții ca să acopere creșterea galopantă a cheltuielilor: noi împrumuturi externe la dobânzi-record și creșterea birurilor impuse populației
Seara, exact același Executiv a anunțat că angajările la stat vor fi stopate, dar numai de la 1 iulie – adică peste mai bine de o lună –, timp acordat pentru ca toată lumea să-și poată aduce rapid neamurile, pilele și clientela de partid în sistemul bugetar de stat.
La 1 ianuarie 2022, numărul persoanelor angajate de instituțiile și autoritățile publice din România era unul record în istoria țării – 1.264.843. Între timp, însă, numărul a crescut cu alte mii.
Scăderea masivă a ritmului creșterii economice – care se preconizează că va fi în 2022 de două ori mai mică decât estima Guvernul când și-a făcut proiectul de buget – înseamnă că România va cheltui cu mult mai mult decât va încasa în acest an. Însă coaliția PSD-PNL-UDMR mărește în continuare cheltuielile într-un ritm amețitor. Finanțiștii spun că, pe lângă împrumuturile externe la dobânzi exorbitante (cele mai mari din Europa), Guvernul Ciucă mai are o singură soluție pentru a finanța aceste cheltuieli: creșterea taxelor și impozitelor, care va lovi în economia privată și, în același timp, va mări și mai mult inflația.
PSD insistă deja de ceva vreme pentru renunțarea la cota unică și trecerea la impozitarea progresivă a veniturilor, ceea ce vizează, de asemenea, tot categoria de populație care muncește. Specialiștii avertizează că acest lucru va duce la mărirea substanțială a plăților la negru sau la gri.
Niciuna din soluțiile menite să scadă cheltuielile nu este credibilă sau concretă
După ședința de luni, Guvernul Ciucă a anunțat mai multe măsuri sociale și unele soluții, aplicabile de la 1 iulie, pentru a reduce cheltuielile. Dacă primele sunt concrete și vor duce la creșterea masivă a cheltuielilor bugetare, celelalte sunt fie ineficiente, fie puțin probabile.
Guvernul afirmă că va reduce cu 10% cheltuielile bugetare altele decât cele cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială.
Însă după ce scoți aceste cheltuieli, vezi că de fapt nu mai rămâne mare lucru, deoarece cea mai mare parte a bugetului României se duce tocmai pe categoriile de mai sus – salarii, pensii, asistență socială și, mai nou, investiții. De asemenea, suspendarea angajărilor se face de la 1 iulie, adică li se dă timp tuturor, încă o lună și ceva, ca să aducă pe cine mai au de adus în siste înainte să se închidă ușa.
Creșterea colectării veniturilor la buget cu 10 miliarde de lei este o țintă declarativă inutilă. Dacă s-ar fi putut face prin hotărâre de Guvern, această creștere s-ar fi realizat de multă vreme.
În ce privește „accelerarea absorbției fondurilor UE”, aici situația e, din contră, dramatică, iar România e pe cale să piardă banii din PNRR și din bugetul 2021-2027 al UE din cauza incompetenței Guvernului și a întârzierii cu care se mișcă în respectarea înțelegerilor cu Comisia Europeană.
Măsurile sociale promise de Guvern în cadrul pachetului „Sprijin pentru România”
1. Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.
2. Acordarea unui sfert din diferența de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariați din sistemul public.
3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.
Măsurile promise de la 1 iulie
Consolidare fiscală și respectarea angajamentelor privind deficitul public anunțate de Guvern
– diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10 %, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile, asistența socială;
– suspendarea angajărilor la stat;
– creșterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei;
– accelerarea absorbției fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR. În acest sens, Coaliția va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbției.
„Pachetul de sprijin suferă de aceeași boală veche a bugetului de stat. Sunt asumate cheltuieli certe și se mizează pe venituri incerte“
Într-o analiză publicată pe RFI.ro, jurnalistul Constantin Rudnițchi, specializat pe economie și finanțe, arată că Guvernul a anunțat noile creșteri de cheltuieli în aceeași zi în care Comisia Europeană a emis un raport în care arată evoluția îngrijorătoare a economiei și societății românești. Rudnițchi adaugă că nu e clar, până la urmă, ce cheltuieli poate reduce Guvernul: „(…) ne putem întreba, între atâtea excepții, ce capitole de cheltuieli ar putea fi reduse? Să mai adăugăm o excepție de la regulă și anume cheltuielile cu dobânzile, care nu pot fi scăzute, pentru că dobânzile sunt în creștere și ele nu depind de voința guvernului și ca atare nu vor sădea, ci, dimpotrivă, vor crește. În aceste condiții ce cheltuieli pot să scadă? Probabil cele cu bunurile și serviciile sau cele cu transferurile. Pachetul de sprijin suferă de aceeași boală veche a bugetului de stat. Sunt asumate cheltuieli certe (precum creșterea salariilor bugetare și plata unor ajutoare pentru pensionari) și se mizează pe venituri incerte”.
Drulă: „Iresponsabilii ăștia, patronați de Iohannis, ne duc cu toată viteza înainte spre faliment“
Cătălin Drulă, președintele interimar al USR – principalul partid de opoziție – a fost mai direct decât jurnalistul de la RFI: „Socialiștii cu epoleți ne duc în faliment. Lista de măsuri a Guvernului e jenantă și decuplată de realitate. De luni de zile, le cerem să reducă deficitul bugetar, să domolească morișca împrumuturilor: ca să țină inflația sub control. Ce ne propun astă-seară? Încă MAI MULTE creșteri de cheltuieli. Și în compensare niște promisiuni deșarte. Vor colecta mai bine. Vor accelera PNRR-ul de care își bat joc. Cea mai sfidătoare: de la 1 iulie se opresc angajările la stat. Adică după frenezia angajărilor și sinecurilor din ultimele 8 luni, își mai dau încă o lună să mai bage cât mai pot. Se lasă de fumat de luni, cum ar veni. Și ca să fie minciuna completă, vedeți cum au propus reducerea cheltuielilor. Zic pompos că le reduc cu 10%, cu câteva excepții, care sunt, de fapt, o lungă listă de excepții. În final, singurele cheltuieli pe care promit că le reduc cu 10% sunt cele pentru bunuri și servicii (un capitol relativ mic, ~13% din bugetul general consolidat). Între timp, perspectivele și prognozele de frânare a economiei sunt ignorate de guvern. Ciucă nu înțelege economie, iar lui Ciolacu nu-i pasă. Iresponsabilii ăștia, patronați de Iohannis, ne duc cu toată viteza înainte spre faliment“.