ziaristii.com

Etichetă: sechestru

  • Tăriceanu e urmărit penal pentru șpaga de 800.000 de dolari! DNA i-a pus sechestru pe aceeași sumă

    Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, printr-un comunicat, că a dispus efectuarea urmăriri penale față de suspectul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu (pe scurt, C. A. C. P. Tăriceanu), în „dosarul Microsoft”, pentru șpaga de 800.000 de dolari pe care politicianul a primit-o ca prim-ministru. Tăriceanu a condus Guvernul României în perioada 2004-2008.

    DNA a instituit sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând C. A. C. P. Tăriceanu până la concurența sumei de 800.000 de dolari, adică 3.204.640 de lei.

    La ieșirea din sediul DNA, Tăriceanu a declarat, diversionist: „Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, într-un dosar în care sunt acuzat de obținerea unor foloase, indirect… de mită. Acest dosar pleacă de la premise false, eronate și aberante, și anume că în perioada în care am condus Guvernul, am emis o serie de Hotărâri de Guvern care să favoriozeze o anumită companie. Prim-ministrul nu dă așa, din pixul lui, Hotărâri de Guvern. Ele parcurg o întreagă procedură administrativă, sunt avizate din punct de vedere legal”.

    Tăriceanu a „uitat” să spună un lucru esențial: că i-a fost schimbată calitatea din „suspect” în „învinuit”, fiind pus sub urmărire penală.

    Comunicatul DNA

    „În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 22/VIII/3 din 11 ianuarie 2021, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale necesare pentru efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de prim ministru, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul POPESCU-TĂRICEANU CĂLIN CONSTANTIN ANTON, la data faptei prim ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită.
    În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

    Suspectul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

    Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.
    După respingerea, la data de 3 iunie 2019, a cererii inițiale de încuviințare a urmăririi penale de către Senat (instituție învestită cu soluționarea având în vedere calitatea de senator a lui Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton la acea dată), procurorii au efectuat, în același dosar, acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane.
    Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt mai sus menționată cu referire la fostul demnitar.

    Suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

    În vederea confiscării obiectului infracțiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând suspectului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton până la concurența sumei de 800.000 USD, echivalent în lei – 3.204.640 lei.

    Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

    S-a ascuns 2 ani și 7 luni după imunitatea parlamentară

    Anchetarea lui Tăriceanu este posibilă pentru că nu mai este apărat de imunitate, cum s-a întâmplat în perioada 2018-2021. Pe 3 iunie 2018, Senatul României, cu majoritate PSD-ALDE, a votat împotriva ridicării parlamentare a lui C. A. C. P. Tăriceanu, care era și președintele Camerei superioare a Parlamentului.

    Pe 6 decembrie 2020, Tăriceanu a ratat un nou mandat parlamentar, chiar dacă a migrat temporar de la ALDE la Pro România. Partidul lui Ponta a obținut doar 4,1%, sub pragul electoral de 5%.

    În acest context, atributul ridicării imunității sale ministeriale s-a mutat de la Parlament la Președinție. Iar Klaus Iohannis n-a sta pe gânduri: miercuri, 13 ianuarie, a semnat documentul pe care, ulterior, ministrul Justiției, Stelian Ion, l-a trimis la Parchetul General. Din acel moment, procurorii au liber la anchetarea lui Tăriceanu, după o așteptare frustrantă de 2 ani și 7 luni!

    Iar Tăriceanu face ce a făcut de un deceniu: se plânge că e un „dosar politic”!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Sechestru pe averea lui Cristian Burci, patronul „Adevărul”, „Click” și Prima TV. DIICOT a blocat 36 de milioane de euro în dosarul devalizării Romvag Caracal

    11 persoane anchetate în dosarul devalizării Romvag Caracal, între care și mogulul media Cristian Burci (patron la Prima TV, „Adevărul”, „Click”, „Historia”, „Dilema Veche” etc.), s-au ales cu sechestru pe avere, la cererea DIICOT, anunță G4Media.ro.

    Procurorii au blocat bunuri și conturi în valoare totală de 2.730.000 de euro și 159.977.598 de lei (echivalentul a aproximativ 33.000.000 de euro). Cristi Burci, care e anchetat încă din 2016 în acest dosar (când a și fost arestat preventiv), a contestat măsura sechestrului, dar instanța i-a respins cererea.

    Burci, personaj cu relații transpartinice, deține de mai multă vreme Prima TV. În 2012 a preluat trustul Adevărul Holding de la Dinu Patriciu și l-a băgat în insolvență. Printre păgubiți au fost angajații, cărora nu li s-au mai plătit salariile restante.

    Noul patron le ceruse inițial jurnaliștilor să renunțe la salariile pe care aveau să le primească, dar aceștia au refuzat. Totuși, pentru că emisarii lui Burci invocau dificultăți financiare și spuneau că nu se poate găsi imediat o sumă atât de mare, angajații au acceptat să-i acorde o păsuire, urmând ca banii să fie plătiți eșalonat, în următoarele luni. La doar câteva săptămâni după această înțelegere, Burci a băgat firma în isolvență și nu a mai plătit nimic.

    O altă măsură luată de Burci după preluarea trustului Adevărul a fost tăierea salariilor. Pentru ca oamenii să fie de acord, el le-a transmis că situația este temporară și că salariile vor fi crescute la loc după câteva luni, când se va reintra în normal. Nici această promisiune n-a fost ținută, iar salariile au rămas tăiate.

    Despre Burci s-a spus că a fost unul dintre afaceriștii cu cea mai mare influență asupra fostului premier Viorica Dăncilă.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Sechestru pe averea lui Burci, proprietarul trustului Adevărul și al Prima TV. DIICOT îl acuză de prejudiciu de 8 milioane de euro în dosarul Romvag Caracal

    Cristian Burci, patronul Adevărul și Prima TV, are sechestru pe avere. DIICOT îl acuză pe Burci că a prejudiciat uzina Romvag Caracal de 8 milioane de euro, iar Curtea de Apel București a confirmat sechestrul pus de procurorii anti-mafia.

    Burci e anchetat încă din 2016, atunci când a și fost reținut, inițial, în acest dosar în care e acuzat că a devalizat societatea Romvag Caracal.

    DIICOT le-a comunicat colegilor de la Ziare.com că „în dosarul penal înregistrat la nivelul DIICOT – Structura Centrală s-a început urmărirea penală față de un număr de 11 persoane pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnatură privată, uz de fals, evaziune fiscală, delapidare și gestiune frauduloasă”.

    Controversatul Cristian Burci a pus mâna pe trustul Adevărul (care deține, printre altele, ziarele „Adevărul” și „Click”, revistele „Dilema Veche” și „Historia”) în 2012, când le-a luat de la Dinu Patriciu. A schimbat rapid conducerea editorială și a băgat compania în insolvență. Angajații au fost păgubiți de niște salarii, după ce, inițial, li se ceruse să aibă înțelegere și să păsuiască patronatul cu 18 luni, interval în care ar fi urmat să li se plătească eșalonat banii. După ce oamenii au semnat hârtiile, Burci a băgat compania în insolvență și nu le-a mai dat nimic.

    În luna mai, Andrei Pleșu, fondatorul revistei „Dilema Veche”, anunța, într-un editorial: „«Dilema (veche)» se confruntă cu o iminentă dispariție. Condițiile de existență pe care ni le propune Holdingul Adevărul sînt, în fapt, un mod de a sugera retragerea…”. Ulterior a fost găsită o soluție pentru continuarea apariției revistei, iar Fundația Superbet a contractat 1.000 de abonamente la revistă, pentru a o sprijini.

    Burci este socotit un afacerist apropiat de PSD, dar cu conexiuni puternice și în alte partide. El că făcea parte din cercul apropiat de oameni care aveau acces la fostul premier Viorica Dăncilă, asupra căreia exercita o influență puternică.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Situație cumplită moștenită de Guvernul Orban: frații „Frutti Fresh” au pus sechestru pe Romatsa și Nuclearelectrica! Suma de plată e cât o tranșă FMI: 395 de milioane de euro, dintre care 78,6% dobânzi și penalități

    O nouă bombă cu care s-a trezit în brațe Guvernul Orban: valul de sechestre puse de frații Ioan și Viorel Micula pe active-cheie ale statului român. Prostia unor miniștri din perioada 1998-2005 și rapacitatea fraților Micula au dus la o situație cumplită. Statul român a fost îngenuncheat și trebuie să plătească urgent 395 de milioane de euro, dintre care 310,5 milioane (78,6%) sunt dobânzi și penalități!

    Marți, 3 decembrie, Ioan și Viorel Micula – proprietarii companiei de băuturi carbogazoase din gama Frutti Fresh – au pus sechestru pe 58% din acțiunile companiei petroliere de stat Conpet și pe 26,9% din acțiunile Nuclearelectrica. Informația a fost aflată pentru că firmele cu capital de stat sunt listate la Bursa de la București și, prin obligația de transparență, au raportat către această instituție, scrie jurnalistul economic Constantin Rudnițchi pe RFI.ro.

    Este un fapt aproape șocant, dar nu ne aflăm pentru prima dată în situația în care frații Micula aleargă să recupereze banii câștigați la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, încercând să execute silit statul român.

    Povestea începe cu mulți ani în urmă. Mai exact, în anul 1998, România a adoptat o ordonanță de urgență prin care se acordau investitorilor în zone defavorizate o serie de facilități fiscale. Printre acestea:

    • scutirea de la plata taxelor vamale a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru utilaje;
    • restituirea taxelor vamale pentru importul de materii prime;
    • scutirea de la plata impozitului pe profit.

    Ideea a fost generoasă, realizarea sub orice critică. În acea perioadă, economia românească traversa o dură restructurare a companiilor de stat. În același timp, existau deja zone monoindustriale în care problemele sociale erau complicate. De aceea, ideea atragerii investitorilor în zone defavorizate era de înțeles.

    A ieșit, însă, altceva. Veteranii business-ului își aduc aminte cum unii „băieți deștepți” și-au făcut o firmuliță într-o zonă defavorizată, au importat „la greu” materii prime și utilaje fără taxe, pe care le-au utilizat în fabrici din cu totul alte regiuni geografice.

    Dincolo de aceste practici, frații Micula au dezvoltat în regiunea defavorizată Ștei, din județul Bihor, mai multe fabrici de băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice și alimente.

    În anul 2000, România începea procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar patru ani mai târziu – în 2004 – a apărut legislația privind ajutorul de stat. Printre altele, aceasta anula și facilitățile din zonele defavorizate.

    Intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, acutizează tema ajutorului de stat și o aduce în context european.

    Frații Micula au cetățenie suedeză, deci sunt considerați investitori suedezi. În anul 2002, România încheie cu Suedia un tratat de promovare și protejare a investițiilor. Prin acest tratat, litigiile investitorilor suedezi (deci și ale fraților Micula) cu statul român se puteau judeca la ICSID, tribunalul de pe lângă Banca Mondială.

    Ceea ce se și întâmplă. În anul 2008, tribunalul admite cererea fraților Micula. Motivul este că statul român nu a acordat facilitățile fiscale până la termenul înscris în actul normativ, adică până în anul 2009, ci a oprit schema în 2005.

    Începe un lung proces, în care intervine și Comisia Europeană. Experții Comisiei susțin că facilitățile acordate în anul 1999 contravin legislației europene privind ajutorul de stat. Aplicarea de către România a normelor europene impunea renunțarea la facilitățile regionale acordate investitorilor. Mai mult, reprezentanții Comisiei Europene susțin, în cadrul procesului, că o decizie în favoarea investitorilor ar însemna de fapt un nou ajutor, incompatibil cu tratatul Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, după un proces îndelungat, tribunalul de pe lângă Banca Mondială a decis că România trebuie să plătească despăgubiri către frații Micula în valoare de aproximativ 178 de milioane de euro, incluzând dobânzi și penalități (capitol la care sumele aveau să crească permanent).

    A urmat un șir lung de anulări, suspendări, cereri de intervenție, executări, contestări, respingeri a contestațiilor și așa mai departe. Informațiile publice arată că, până acum, frații Micula au primit 10 milioane de euro și le-au fost transferați într-un cont blocat încă 106 milioane de euro. În rest, nu sunt decât încurcatele ițe ale justiției.

    Chinurile Romatsa

    Romatsa, compania care dirijează zborurile în spațiul aerian al României, riscă să rămână fără licență de la 1 ianuarie 2020, după ce frații Micula au blocat conturile companiei pentru suma de 395 de milioane de euro, care reprezintă datoria pe care statul român o are în pezent față de „suedezii” Ioan și Viorel Micula.

    Poprirea a fost înființată încă din luna august, iar de atunci compania are conturile blocate. Romatsa nu poate utiliza banii primiți de la operatorii aerieni pe care-i deservește.

    „Potrivit regulilor europene, dacă Romatsa nu poate face dovada viabilității financiare, în 2020 pierde licența de operare, ceea ce înseamnă că nu mai poate dirija avioanele pe teritoriul României. Este o situație foarte gravă, care ar duce la blocaje și pierderi de sute de milioane de euro”, au declarat surse din companie pentru G4Media.ro.

    Conducerea Romatsa încearcă să găsească o soluție împreună cu ministrul Transporturilor, Lucian Bode, și cu premierul Ludovic Orban, pentru a debloca activitatea companiei.

    Executarea în cazurile Nuclearelectrica, Romatsa și Conpet este suspendată provizoriu.

    Iniţial, datoria statului român către frații Micula era de 84,5 milioane de euro. Diferența până la 395 de milioane o reprezentă dobânzile şi penalităţile.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Efectele amnistiei: Vâlcov ar rămâne cu tablourile şi lingourile ascunse prin cavouri. Să se bucure şi Lavinia Șandru, că e greu să trăieşti cu 8.000 de euro pe lună

    Consecința directă a ordonanței de amnistie și grațiere ar fi și faptul că sechestrele de bunuri aplicate în dosarele penale ar fi ridicate și statul român nu ar mai putea recupera prejudiciile, au explicat juriștii consultați de G4Media.ro.

    Judecătorul Cristi Danileț: „Amnistia înseamnă <<uitarea infracțiunii>>, ca și când nu s-ar fi produs, și ștergerea cazierului. Beneficiarul unei astfel de clemențe nu ar face închisoare, i s-ar ridica și pedepsele complementare precum interdicțiile de orice fel, cum ar fi interdicția de a alege sau de a fi ales. Nu ar mai avea cazier și nu ar fi considerat recidivist, dacă va comite o nouă infracțiune. Astfel, toate faptele vizate de ordonanța de urgență, comise până în ziua emiterii ei, ar fi șterse. Chiar dacă peste un an se descoperă că, în ziua emiterii ordonanței, un politician a luat mită sau a făcut trafic de influență, el ar scăpa, pentru că fapta este amnistiată”.

    Cele mai recente cifre, prezentate în bilanțul de activitate al fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, din iulie 2018, arată că „în ultimii 5 ani, valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA a fost de peste două miliarde de euro”.

    Au fost sechestrate inclusiv bunuri din străinătate: din Franța, Spania, Germania, Elveția, Cipru.

    Printre marii beneficiari ai amnistiei se numără „siamezii răului”, Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, cărora în acest moment le sunt sechestrate proprietăți imobiliare și alte bunuri în valoare de milioane de euro.

    De exemplu, lui Darius Vâlcov i-au fost puse sub sechestru inclusiv lingourile de aur ascunse de acesta într-un cavou dintr-un cimitir din Slatina. La fel, tablourile unor pictori celebri, dosite  în pereții dubli ai unei „case a șpăgii”.

    Dacă va fi dată ordonanța de amnistie, toate acestea vor fi scoase de sub sechestru, iar Darius Vâlcov își va recupera și tablourile, și lingourile.

    Ar fi o veste catastrofală pentru români și pentru justiție, dar excelentă pentru Lavinia Șandru, la care ajung o parte din roadele corupției fostului ei soț. Circăreasa are mare nevoie să se înfrupte din ce mai „produce” Vâlcov, pentru că ea primește de la TVR, din bani publici, „doar” 2.000 de euro pe o emisiune săptămânală (cu audiență zero), adică 8.000 de euro pe lună.