ziaristii.com

Etichetă: sanatate

  • Premierul Cîțu, furios: „Ieșiți din birouri și faceți-vă treaba, altfel plecați toți acasă!”. Mesaj tăios către „angajații din administrație, Ministerul Sănătății, inspectori, DSP-uri”

    Premierul Florin Cîțu a avut vineri la prânz o intervenție vehementă, după dezastrul de la Institutul “Matei Balș”, unde vineri dimineață 5 oameni au murit într-un incendiu. Primul ministru a lansat un avertisment angajaților din administrație, avertizându-i că, dacă vor continua să nu-și facă treaba, vor fi dați afară fără discuții.

    Cîțu a criticat dur și structura bugetului din Sănătate, unde lipsesc investițiile, iar peste 80% din bugetul spitalelor se duce pe salariile și sporurile angajaților. Problema pleacă din timpul guvernării PSD, care a majorat salariile lucrătorilor din Sănătate (lucru salutar, dealtfel), dar nu a alocat și fonduri suplimentare spitalelor, care trebuie să se descurce cu același buget, dar având cheltuieli duble cu veniturile angajaților.

    „Nu putem cheltui 95% din resurse pentru salarii și sporuri, e nevoie de mai multe investiții pentru a evita asemenea tragedii“

    Mărirea fulminantă a veniturilor din administrația publică (în special cea locală – primării și direcții ale primăriilor) a creat o “anvelopă” salarială atât de mare, încât România este complet blocată. Nu mai sunt deloc bani pentru investiții – toate resursele se duc pe achitarea salariilor bugetare. Peste acest dezechilibru major a venit, începând din 2020, criza economică generată de pandemie.

    Guvernul se chinuie acum de peste două săptămâni să finalizeze bugetul pe 2021 astfel încât deficitul să nu treacă de 7%.

    Premierul a explicat vineri: “Metehnele sistemului de sănătate au fost prezente și azi (n.r. – la incendiul de la Institutul „Matei Balș”). Deși au fost alocate resurse importante, 6,1% din PIB anul trecut, doar puțini au mers spre investiții. Nu putem să mergem așa mai departe. Nu putem cheltui 95% din resurse pentru salarii și sporuri, e nevoie de mai multe investiții pentru a evita asemenea tragedii. O tragedie s-a întâmplat și anul trecut (n.r. – la Spitalul din Piatra-Neamț) și pare că nu am învățat nimic. Așa nu mai merge. Le spun angajaților din administrație, Ministerul Sănătății, inspecțiile de control ale Ministerului Sănătății, Direcțiilor de Sănătate: ieșiți din birouri și faceți-vă treaba, altfel plecați cu toții acasă acasă“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • La ce să ne așteptăm în Sănătate până în 2024: 13,3 miliarde de euro pe an de la buget, 4,6 miliarde de la UE, 10 spitale noi, 135 reabilitate, depolitizarea sistemului

    Guvernul Cîțu s-a prezentat în fața Parlamentului, miercuri, cu un proiect de reformă care, dacă va fi realizat fie și pe jumătate, va revoluționa, efectiv, sistemul de sănătate în România. Printre altele, până în 2024 se urmărește construcția de spitale noi, reabilitarea celor vechi, apariția unei noi legi a Sănătății, introducerea a noi tipuri de asigurări, reorganizarea DSP-urilor, depolitizarea sistemului.

    Conform programului de guvernare prezentat în Parlament și studiat de HotNews.ro, se vor face investiții totale de zeci de miliarde de euro, reformele având ca țintă finală creșterea speranței de viață a românilor și îmbunătățirea accesului la sistemul public de sănătate, care să devină modern și eficient.

    O promisiunea importantă este apropierea procentului din PIB alocat Sănătății de media europeană. PSD a coborât această alocare pentru Sănătate, în 2017, la 5% din PIB, în timp ce în UE media este de 9,8%. Guvernul Cîțu îl va urca la 6% pe an, adică aproximativ 13,4 miliarde de euro la valoarea PIB-ului României din 2019.

    La aceștia se vor adăuga banii de la UE:
    1) Investiții de minimum 1,8 miliarde din fonduri europene pentru îmbunătățirea serviciilor în UPU și ATI (urgențe și pacienți în stare critică). Investițiile vizează scăderea rapidă a mortalității bolnavilor în stare gravă. Sunt vizate infrastructura institutelor de boli cardiovasculare și serviciile pentru pacienții oncologici.

    Banii europeni din acest segment al Planului național de redresare și reziliență vor intra în infrastructura Spitalelor Județene de Urgență, a Spitalelor de Urgență, a Spitalelor Clinice, a Spitalelor de Pediatrie, a Institutelor de de Pneumoftiziologie/Gerontologie și Geriatrie și digitalizarea sistemului de sănătate.

    2) Investiții de minimum 2,8 miliarde de euro din fonduri UE prin Programul Operațional Sănătate prin construirea de spitale regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact major în teritoriu, creșterea calității serviciilor la asistență medicală primară și comunitară, serviciile în regim ambulatoriu, de reabilitare, paliative.

    Una peste alta, ar fi vorba despre construirea a 10 spitale și maternități noi (investiție de 4 miliarde de lei), reabilitarea a 25 de spitale județene (2 miliarde de lei) și a 110 spitale orășenești (4 miliarde de lei), 1.450 de centre medicale în mediul rural (9 miliarde de lei).

    Investițiile pentru a dota unitățile sanitare cu aparatură și echipamente moderne vor fi, până în 2024, de circa 1,25 miliarde lei.

    Un proiect foarte interesant asumat de ministrul Vlad Voiculescu și de Guvernul Cîțu în ansambul este dezvoltarea turismului medical și de wellness (ape termale, ape minerale, curative, balneologie, centre de recuperare etc).

    La acest capitol, România are un potențial realmente colosal. Industria balneară a fost abandonată și ruinată după 1990, iar stațiunile s-au închis și au căzut în paragină. O preocupare pentru reabilitarea sa, simultan cu construcția de infrastructură de transport, ar putea transforma țara într-o țintă la nivel internațional pentru tratamentele curative și balneare.

    Ministrul Vlad Voiculescu a menționat deja și miercuri, la audierile în fața comisiilor de Sănătate din Parlament, că printre marile sale obiective este și acela de a depolitiza sistemul medical și reorientarea sa spre profesionalizare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Marele test pentru USR-PLUS: va conduce Garda de Mediu și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, domenii care au nevoie de mari reforme

    USR-PLUS va fi, în următorii ani, în fața marelui său test ca partid: va avea ocazia să pună în practică promisiunile de reformă exact în domeniile cu care a captat atenția și voturile oamenilor. Formațiunea politică își joacă, practic, viitorul: dacă se va ridica la înălțimea așteptărilor pe care le-a creat, oamenii se vor convinge că nu s-a folosit doar de sloganuri pentru a ajunge la putere. Dacă va eșua, foarte probabil că se va prăbuși și va dispărea de pe scena politică pentru totdeauna.

    Alianța a obținut, la negocierile cu PNL și UDMR, după 3 zile de discuții, nu doar 6 ministere, ci și – printre altele – conducerea Gărzii de Mediu, a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Problemele cu poluarea au fost una dintre temele predilecte ale USR-PLUS. Delta Dunării, ținta jafului sistematic al vechii clase politice și a oligarhiei, este o provocare uriașă

    Problemele privind mediul și ecologia au fost, de-a lungul anilor, printre temele atacate de USR-PLUS, care a încercat, prin inițiative legislative și poziții publice, să atragă atenția că în România trăim o veritabilă catastrofă. Poluarea sufocă țara, de la deșeurile de plastic omniprezente, de pe fundul râurilor în vârful munților, până la gropile de gunoi ilegale și valurile de otravă care inundă periodic orașele.

    Biosfera Deltei Dunării este, de asemenea, sub asediu de foarte mulți ani. În ultimele 3 decenii, Delta a fost jefuită barbar, s-a construit masiv și ilegal, iar flora și fauna au fost nimicite prin braconaj și exploatare masivă. Peisajul a fost modificat prin tăierea de canale artificiale, iar peștele, altădată abundent, este mult mai greu de găsit. Elocventă este situația sturionilor, braconați sălbatic și pe cale de dispariție în ciuda tuturor eforturilor și a programelor de repopulare a Dunării cu acești pești rari și prețioși.

    Marea miză: reformarea și profesionalizarea CNAS, o instituție azi politizată extrem, total disfuncțională și înțesată de foști ofițeri

    Dar poate cea mai mare miză o reprezintă Casa Națională de Asigurări de Pensii. Cea mai cunoscută problemă a CNAS, emblematică pentru funcționarea statului român, este sistemul informatic de funcționare a cardurilor de sănătate. Prost făcut de la bun început, acest sistem este veșnic căzut, un coșmar pentru medici – care nu pot valida serviciile medicale și nici rețetele – și o sursă de venituri uriașă pentru “băieții deștepți” din spate, care asigură mentenanța și supravegherea sistemului.

    Politizată extrem, CNAS a fost zguduită permanent de scandaluri de corupție, cu rețele de fraudare a banilor din sănătate care cuprindeau, invariabil, funcționari ai instituției. USR-PLUS promite, printre altele, reforma în Sănătate, iar profesionalizarea și modernizarea CNAS, ca și deschiderea sistemului medical cu adevărat către oameni reprezintă o provocare uriașă. Pentru aceasta, va fi nevoie să înfrunte inclusiv valuri de ofițeri, în special din servicii și din MAI, pensionați la 40-45 de ani și “reprofilați” civili cu funcții în instituția care conduce sistemul medical.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Uniunea Barourilor îl apără pe avocatul condamnat în lotul „Ferma Băneasa”. Ce-i promitea Robert Roșu prințului-de-tinichea

    * Escrocii Beny Steinmetz și Tal Silberstein, dați în urmărire generală după condamnările din dosarul „Ferma Băneasa”

    * Un preot din Craiova denunță mascarada anti-mască a unui deputat AUR

    * „Busu” de la Meteo, în direct la Pro TV: „Eu cred că virusul ăsta n-a apărut aşa, din neant! A fost creat! Marile companii n-au fost afectate“

    * Falsul revoluționar „Mitralieră” țipă împotriva DNA: „Anchete staliniste și gestapoviste!”

    * VIDEO. Mirel Palada – doar 9 luni de închisoare cu suspendare pentru că l-a bătut pe senatorul Goțiu în studioul B1 TV

    * După ce a făcut publice datele unui client nemulțumit, Banca Transilvania contestă amenda și acuză omul că a trimis un e-mail cu “conținut defăimător”

    * TABEL. România depășește deja 7 țări UE la consumul pe cap de locuitor. Suntem peste Ungaria și la egalitate cu Polonia, dar sub ele la productivitate

  • (P) Alianța USR-PLUS își asumă 6 angajamente esențiale pentru aducerea sistemului medical românesc la nivelul celor mai dezvoltate și civilizate țări

    (Promovare electorală)

    În programul său electoral pentru alegerile legislative din 6 decembrie, intitulat “40 de angajamente la guvernare”, Alianța USR-PLUS a rezervat un spațiu central și consistent problematicii SĂNĂTĂȚII. Din cele 40 de capitole (angajamente) ale programului asumat inclusiv de viitorii parlamentari și, probabil, miniștri ai Alianței, nu mai puțin de 6 sunt dedicate acestui domeniu, vital la propriu pentru orice popor și orice țară.  

    Sistemul public de sănătate din România este subfinanţat, are o infrastructură veche, personal insuficient şi dotare precară. Alianța USR-PLUS propune alocarea unui fond de un miliard de euro, pentru ca, în următorii 4 ani, să fie modernizate spitalele, să se construiască unităţi medicale şi un sistem de sănătate modern.

    Asigurarea standardelor minime în spitale este extrem de importantă pentru a facilita accesul tuturor românilor la serviciile sanitare. În acest sens se dorește inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.

    De asemenea, modernizarea spitalelor județene, construcția de centrecomunitare și asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii,precum şi înfiinţarea unor centre de permanenţă în imediata vecinătate aUnităţilor de Primiri Urgenţe sunt proiecte aflate în programul de guvernareUSR PLUS, care vizează revigorarea sistemului sanitar din România.

    Fond de un miliard de euro pentru o infrastructură sanitară modernă

    Modernizarea spitalelor, construirea de spitale noi și a unei infrastructuri sanitare moderne, prin investirea a 1 miliard de euro în următorii patru ani.

    Sistemul public de sănătate este subfinanțat, are o proastă guvernanță, cu infrastructură inadecvată, cu clădiri vechi și insalubre, cu circuite improprii, care au autorizații de funcționare temporare și planuri de conformare perpetue. În afara marilor centre universitare, dotarea este precară, personalul insuficient, materialele sanitare puține și de slabă calitate. Totodată, operarea infrastructurii spitalicești nu permite susținerea costurilor de mentenanță și de întreținere. Prin acest fond se va asigura inclusiv cofinanțarea pentru spitalele regionale pentru care avem finanțare europeană, dar pentru care lucrările nu au fost demarate.

    Măsura concretă

    • Finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană de Investiții a fost demarată în 2016.
    • Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.
    • Asigurarea standardelor minime în toate spitalele României prin inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.
    • Modernizarea spitalelor județene pentru a asigura condiții optime actului medical și pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii de sănătate la ei în județ.
    • Construcția de centre comunitare și asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii.
    • Înființarea unui centru de permanență în imediata vecinătate a Unităților de Primiri Urgențe, astfel încât timpii de așteptare la UPU să scadă semnificativ.
    • Redesenarea, renovarea și dotarea infrastructurii de tratament a marilor arși în toată țara.
    • Infrastructură dedicată prevenirii și îngrijirii infecțiilor nosocomiale – compartimente de boli infecțioase, laboratoare de microbiologie.
    • Încurajarea dezvoltării centrelor de excelență și cercetare medicală pe lângă universitățile și facultățile de medicină.

    Impact bugetar

    Bugetul de Stat, Fonduri europene (FEDR, FSE+), fonduri private

    Viitorul Program Operațional Sănătate:

    Axa Prioritară 1 “Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major”:

    * Infrastructură și dotări: Spitalele regionale de urgență Iași, Cluj, Craiova – etapa a II-a; alte spitale, alte infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major.

    Axa Prioritară 2 “Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu”:

    * Infrastructură și dotări: Cabinetele medicilor de familie; Centreleși compartimentele unde se furnizează servicii de asistență medicală comunitară; infrastructura publică în care se furnizează servicii de asistență medicală școlară, inclusiv servicii de asistență stomatologică; unitățile sanitare șialte structuri publice care desfășoară activități medicale de tip ambulatoriu

    Axa Prioritară 5 “Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical”:

    * Cercetare și inovare prin implementarea de soluții cu relevanță publică (ex: atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CDI; crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale Programului Orizont Europa; constituirea/promovarea de clustere)

    Programe dedicate cercetării și/sau utilizării clinice. Ex: producție de plasmă sau derivate, producție de vaccinuri (dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, reluarea producției de vaccin și dezvoltarea de noi produse farmaceutice în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino”)

    * Cercetare în domeniul bolilor netransmisibile (ex. combaterea cancerului)

    * Realizarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare în domeniul genomicii.

    Facilitatea de Redresare și Reziliență (Next Generation EU), alocare indicativă pentru România  35 miliarde euro: Pilonul „Coeziune socială”.

    Instituția responsabilă

    Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

    Informații relevante

    România – Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea

    Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE fiind de 2 884 EUR), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE).

    Stimulente pentru a ne menține sănătoși, nu bolnavi

    Îmbunătățirea stării de sănătate a românilor prin măsuri precum: medici de familie în toate comunele și asistenți medicali în toate satele din țară până în 2024, dublarea performanței programelor naționale de prevenție, recompensarea personalor care duc un stil de viață sănătos și introducerea educației pentru sănătate în școli.

    Factorii socio-economici și cei de mediu influențează semnificativ starea de sănătate a populației. Pentru a avea o populație sănătoasă, România va trebui să adopte principiul de guvernanță europeană  „health in all policies”. Prevenția trebuie să devină o componentă strategică a sistemului public de sănătate; de asemenea este esențială dezvoltarea medicinei de familie și optimizarea rolului acesteia în „gate-keeping” și creșterea calității vieții în orașe.

    Măsura concretă

    • „Sănătatea populației în toate politicile”- Constituirea unui Grup Interministerial care va cuprinde specialiști ce vor evalua impactul asupra sănătății cetățenilor și asupra sănătății publice a politicilor din alte domenii: educație, mediu, economie, transporturi, etc, în vederea instituirii principiului „Sănătatea populației în toate politicile”.
    • Lege a Prevenției care să structureze o nouă arhitectură a responsabilității infrastructurii instituționale, să dimensioneze resursa umană și financiară pentru Planurile Naționale de Control Integrat al bolilor cardiovasculare și oncologice – principalele contributoare la mortalitatea și morbiditatea din România.
    • Organizarea de caravane medicale în zonele fără infrastructură medicală, ori acordare de vouchere de transport pentru bolnavii nevoiași sunt alte măsuri care vor îmbunătății accesul pacienților la serviciile medicale.
    • Vouchere de transport pentru ca pacienții cronici nevoiași să ajungă la tratament
    • Vouchere de transport pentru consultațiile anuale prevăzute în pachetul asigurărilor medicale sau monitorizarea gravidelor și a bolnavilor cronici cu anumite patologii.
    • Un asistent medical, asistent medical comunitar sau un mediator sanitar în fiecare comună din România.
    • O nouă strategie națională de diagnosticare și tratament a diabetului de tip 2, avînd în vedere că rata de diagnostic în România este de maximum 50%.  Propunem oferirea de bonusuri materializate în servicii medicale gratuite tuturor persoanelor obeze și diabeticilor și  ce își îmbunătățesc indicatorii de severitate (scăderea greutății, controlarea indicelui glicemic, scăderea tensiunii arteriale etc)
    • Prevenția prin screening și depistare precoce, monitorizarea și managementul integrat al bolilor netransmisibile.
    • Deblocarea legii vaccinării. Vom lua decizii pe bază de dovezi asigurând funcționarea Comitetului Național de Vaccinologie.
    • Elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale școlare
    • Educație pentru sănătate – materie obligatorie în școală la care copiii vor învăța să acorde primul ajutor, despre educația nutrițională și reproductivă, despre riscurile consumului de alcool și droguri etc.
    • Planuri clare de prevenție a infecțiilor nosocomiale și de utilizare judicioasă a antibioticelor în spitale și centrele rezidențiale .
    • Descurajarea automedicației. Consumul de medicamente, în special de antibiotice, trebuie să fie supravegheat de specialiști și realizat pe bază de prescripție, ghiduri și instruire.
    • Dezvoltarea serviciilor de prevenție, de intervenție timpurie și de suport pentru persoanele cu afecțiuni mintale – centre de zi, prim ajutor psihologic, integrare pe piața muncii.
    • Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea progresivă a rolului său, astfel încât numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea și dispensarizarea adecvată a bolilor cronice și măsuri preventive eficiente.
    • Servicii pentru mama și copilul:  asigurarea accesului universal la îngrijire antenatală bazată pe prevenția și detecția complicațiilor materne și fetale ale sarcinii începând din primul trimestru; continuarea îngrijirilor în concordanță cu riscurile identificate, acces universal la îngrijire la naștere si neonatală la standarde actuale, atat pentru gravidele/nou născuții fără probleme de sanatate, cât și pentru cei cu patologii complexe.
    • Ombudsman în sănătate – crearea unui organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate.
    • Monitorizarea  factorilor care afectează sănătatea în orașe (poluare, acces la spațiii verzi) alături de Garda de Mediu și  construirea unor mecanisem de intervenție prin Direcțiile Publice de Sănătate în colaborare cu aceasta

    Impact bugetar

    Impact bugetar asupra Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

    Surse nerambursabile de finantare:

    Viitorul Program Operațional Sănătate (alocare indicativă circa 4 miliarde euro):

    Axa Prioritară 4 “Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii”

    • Implementarea de programe de screening populațional/diagnosticare și tratament al stadiilor incipiente (ex. tuberculoză, testare genetică, oncologie, hepatite, HIV SIDA, screening metabolic, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice)
    • Implementarea de programe de diagnosticare precoce și tratament (ex. cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică)
    • Măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament prenatal/neonatal/postneonatal
    • Implementare de programe de schimbare a stilului de viață și aplicarea de politici de încurajare a unei vieți sănătoase, inclusiv implementarea de măsuri de prevenție
    • Implementarea de programe/măsuri destinate controlului infecțiilor asociate actului medical
    • Măsuri destinate creșterii eficacității serviciilor de laborator

    Instituția responsabilă

    Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale.

    Informații relevante

    Lege 45/2020 – Legea educației pentru sănătate

    Legea nr. 182/2020 – Legea pentru stabilirea conţinutului de acizi graşi trans în produsele alimentare destinate consumului uman

    Lege nr. 73/2019 – Legea pentru modificarea și completarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

    La ora actuală România investește doar 18 euro pentru fiecare persoană, (1,7% din bugetul sănătății, media UE fiind de 3,1%) în zona prevenției. Aceste deficiențe de sistem se traduc prin a patra cea mai mare mortalitate evitabilă prin prevenție din UE – 310 decese la 100.000 de locuitori.

    România are o proporție mare de fumători; 1 din 5 români fumează – 4,5 milioane de persoane cu vîrsta peste 15 ani – iar 115 români mor zilnic din cauza bolilor asociate fumatului, fumatul scăzând speranța de viață în medie cu 10 ani. Mai îngrijorătoare este rata adolescenților care devin fumători, prevalența fumatului pe segmentul 15-24 de ani crescând cu peste 50% din 2011.

    România are cea mai mare rată standardizată a mortalității legată de consumul de alcool dintre țările membre UE – 42/100.000. Consumul abuziv și dependența de alcool sunt responsabile de 70.000 de pacienți/an în sistemul public de sănătate, costurile medicale și nemedicale (economice) ale alcoolismului ridicându-se la 1% din PIB. Consumul episodic excesiv depășește cu mult media UE – 35% vs 20%. Pe segmentul 20-24 de ani un sfert dintre decese sunt legate de consumul abuziv de alcool.

    Dieta inadecvată,bogată în calorii, sare, grăsimi animale și zaharuri este una dintre cauzele mortalității cardiovasculare mari din România. În fapt 1 din 2 decese vasculare – fie că vorbim de infarct miocardic fie de accident vascular cerebral este legat direct și nemijlocit de dieta defectivă. De altfel și recentul trend accentuat de creștere a ratei obezității printre adolescenți are aceeași cauză. Pe de altă parte România are cea mai mare incidență a diabetului zaharat din Europa – 11% din populația 18-65 ani- acest fapt devenind o problemă de securitate națională, iar printre cauze fiind și stilul de viață și alimentație la risc.

    Factorii de mediu contribuie de asemenea la starea de sănătate generală a populației. România, cu 28.000 din cele 400.000 de decese premature datorate poluării aerului din UE, se află pe locul 3.

    Medicina de familie este subfinanțată aceasta „beneficiind” de aproximativ 6% din fondurile destinate sănătății (FNUASS) în timp ce media UE este de 12-15%. România și Bulgaria sunt singurele țari din Europa care alocă peste 50% din finanțarea sistemului de sănătate medicinei de spital; avem 500 paturi acuți/100.000 de locuitori, media UE fiind de 396/100.000.

    https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf

    Dreptul de a alege în sănătate

    Încurajarea concurenței în sistemul de sănătate astfel încât toti românii să aibă dreptul de a alege în ceea ce privește serviciile și asigurările de sănătate și să beneficieze de sprijinul financiar al statului prin care să poată face efectiv această alegere.

    Nici pacienții, nici asigurații nu sunt în centrul actualului sistem de sănătate. Mulți trebuie să plătească de două ori pentru a primi serviciile de care au nevoie. O dată oficial, prin contribuția la asigurările sociale de sănătate. Și încă o dată prin plățile neoficiale, pentru a acoperi toate lipsurile din spitale. Lucrurile au ajuns până într-acolo încât numim cu lejeritate șpaga „plată informală” și urmărim cu maxim interes mercurialul din teroarea de a nu fi privat de tratamente sau intervenții care pot fi vitale pentru noi sau pentru cei apropiați.  Nu vom ignora realitatea aceasta, cunoscută atât de bine de mulți români.

    În prezent, 10% din orice ban câștigăm se duce la stat pentru sistemul de sănătate. Un angajat cu salariu minim plătește în fiecare lună 223 lei pentru sănătate. Dar atunci când vine vorba să primească servicii, banii aceia nu se mai văd nicăieri. Ba mai mult, e un fenomen bine cunoscut faptul că spitalele publice cer bolnavului și familiei să vină cu bani de acasă pentru materiale și medicamente. Iar asta e cazul în care asiguratul nu aude că s-a atins „plafonul” și este rugat să revină luna viitoare și să încerce din nou. Ce alt asigurator ne mai ia bani pentru asigurare lunar, dar când vine vorba să plătească ne spune că nu mai există plafon? Niciunul.

    Cheltuielile statului român cu sănătatea au crescut în ultimii 13 ani de 3,5 ori. O creștere semnificativă ca urmare a căreia ne-am fi așteptat la o calitate mai bună a actului medical. Nu am avut parte de asta. Scandaluri precum Hexipharma, cazul Colectiv și chiar pandemia de Coronavirus ne-au arătat starea deplorabilă a sistemului de sănătate.

    Măsura concretă

    Sistemul de sănătate trebuie să pună pacientul în centrul sistemului. Iar acel pacient trebuie să aibă cât mai multe opțiuni de tratament. Niciun român nu mai trebuie să fie nevoit să facă plăți „informale” sau să cumpere materiale în spitale pentru buna desfășurare a actului medical. Avem nevoie de mai mulți bani, dar și să fie mai bine cheltuiți. De aceea propunem încurajarea dezvoltării sistemului de asigurări private de sănătate. Românii plătesc sume importante de bani în sistem, trebuie să aibă dreptul să direcționeze o parte din ele către un asigurator pe care și-l aleg, pe modelul Pilonului 2 de pensii.

    Fără concurență nu există calitate. Monopolul de stat s-a dovedit un eșec. CNAS nu a fost capabil să combată fraudele, ci dimpotrivă, le-a concentrat. Mai mult, nu a reușit nici să remunereze corect operațiuni medicale, punând în dificultate furnizorii de servicii medicale și încurajând decontările fictive prin sistemul DRG. Pentru a combate toate acestea, vom acționa în două planuri. Primul referitor la funcționarea în sine a CNAS, care trebuie depolitizat, profesionalizat și condus mai bine. Al doilea referitor la piața asigurărilor de sănătate, unde vom permite românilor să aibă mai multe opțiuni prin deschiderea la concurență. De asemenea, vom garanta posibilitatea fiecărui român de a putea alege opțiunea dorită pe modelul Pilonului 2 și 3 de pensii.

    Astfel, pacientul chiar va fi în centrul sistemului de sănătate, pentru că va avea dreptul de a alege, ceea ce nu are în prezent. Având dreptul de a alege, va putea selecta servicii mai bune, asigurări de sănătate mai bune și va putea evalua în mod real – cu banii și alegerea lui – calitatea serviciilor oferite.

    Statul își menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS. Adăugăm, însă, componenta de drept de a alege în sistem.

    Schimbări preconizate

    Dreptul românilor de a alege va deschide sistemul concurenței, care va încuraja apariția de noi furnizori de servicii medicale și creșterea calității acestora.

    De asemenea, deschiderea aceasta va permite atragerea de fonduri suplimentare în sistemul de sănătate.

    Impact bugetar

    Estimare a impactului bugetar: nu are impact bugetar.

    Sursa de finanțare: nu este cazul.

    Instituția responsabilă

    Ministere, agenții, autorități: Ministerul Sănătății

    Informații relevante

    Cheltuielile statului român cu Sănătatea
    (Creștere în ultimii 13 ani de 3,5 ori)

    Acces garantat la medicamente esențiale

    Garantarea accesului românilor, în regim 100% compensat, la medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății.

    Accesul la sistemul public de sănătate din România este foarte scăzut. Nevoile medicale nesatisfăcute ale românilor sunt printre cele mai mari din Europa, peste dublul mediei UE. Mai mult, în ultimii ani, România se confruntă atât cu lipsa medicamentelor esențiale, cât și cu întârzieri considerabile în accesul la medicamente de ultimă generație, cauzate de birocrație și de constrângeri bugetare. Accesul la medicamente inovative este în continuare limitat, introducerea de molecule noi în lista medicamentelor compensate fiind impredictibilă, cu o întârziere  semnificativ mai mare comparativ cu alte țări ale Uniunii Europene.

    Măsura concretă

    Întocmirea listei medicamentelor esențiale care să fie prezente permanent, fără nicio discontinuitate.

    • Actualizarea site-ului www.medicamentelipsa.ro
    • Revizuirea politicii de preț a medicamentelor astfel încât să se asigure disponibilitatea continuă a medicamentelor de bază pentru pacienți
    • Asigurarea de urgență a disponibilității tuturor medicamentelor esențiale și a celor fără înlocuitor prin reintroducerea în legislație a Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății, limitarea exportului paralel și a practicilor din sistem care duc la lipsa medicamentelor din spitale și farmacii
    • Reluarea achizițiilor centralizate pentru medicamente la nivel național pentru asigurarea calității medicamentelor și a eficienței utilizării banului public.
    • Revizuirea criteriilor de includere a medicamentelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru a asigura disponibilitate rapidă și în condiții de sustenabilitate bugetară.
    • Ghidare – înființarea unor birouri/call center-uri cu personal medical specializat dedicat pacienților care necesită o atenție medicală complexă, pluri-disciplinară (navigator oncologic, navigator TBC, navigator cardio-vascular)
    • Responsabilizarea ca „procurator de medicamente” a mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari din Centrele de Asistență Medico-Socială, astfel încât persoanele vârstnice saunedeplasibile din zona rurală să aibă acces la medicamentele de care au nevoie.

    Impact bugetar

    Buget de Stat- FNUASS, Fonduri Europene, fonduri private

    Surse nerambursabile de finanțare:

    Viitorul Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială:

    Axa prioritară 1 “Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității”:

    • Servicii sociale, de ocupare și de sănătate, combaterea abandonului școlar, incluziune
    • Infrastructură socială

    Viitorul Program Operațional Sănătate:

    Axa Prioritară 2 “Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu”:

    • Infrastructură și dotări: Cabinetele medicilor de familie; Centrele și compartimentele unde se furnizează servicii de asistență medicală comunitară; infrastructura publică în care se furnizează servicii de asistență medicală școlară, inclusiv servicii de asistență stomatologică.

    Facilitatea de Redresare și Reziliență (Next Generation EU), alocare indicativă pentru România  35 miliarde euro: Pilonul „Coeziune socială”; Pilonul „Garanția pentru copii”.

    Instituția responsabilă

    Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene, CNAS, Consiliile Județene, ONG medicale

    Informații relevante

    Legea nr.65/2020 – Caravana cu medici

    România – Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea

    Legea asistenței medicale comunitare

    În ultimii ani, România se confruntă atât cu lipsa medicamentelor esențiale cât și cu întârzieri considerabile în accesul la medicamente de ultimă generație, cauzate de birocrație și de constrângeri bugetare (280 euro/cap de locuitor pentru medicamente comparativ cu 522 euro media UE) deși 27% din cheltuielile pentru sănătate sunt direcționate către produse farmaceutice și produse de uz medicinal (al treilea procent din UE după Bulgaria și Slovacia). Astfel, peste două treimi din plata directă pentru sănătate în România – cheltuielile suportate de pacient, dincolo de contribuția lunară – au fost direcționate către co-plata medicamentelor. 

    Siguranța pacientului – pe primul loc

    Creșterea calității actului medical și a siguranței pacientului prin măsuri care asigură profesionalizarea continuă. Crearea primului Program Național de Îmbunătățire a Calității Actului Medical prin care vor fi recompensate educațional și financiar echipele medicale care își îmbunătățesc rezultatele, precum și spitalele care implementează proiecte concrete de creștere a siguranței actului medical și a experienței pacientului

    Siguranța pacientului se bazează pe parteneriatul dintre acesta și medic, pe prevenirea și controlul infecțiilor, pe siguranța medicației și a procedurilor administrate.

    Absența personalului dedicat îmbunătățirii și siguranței actului medical menține o cultură organizațională spitalicească înțepenită în stagnare, nu în evoluție. Deficitul cronic de personal medical specializat (infecționiști, epidemiologi, microbiologi) pune piedici semnificative în gestionarea eficientă infecțiilor asociate asistenței medicale, iar utilizarea excesivă de antibiotice și prevalența mai multor tulpini de bacterii rezistente la medicamente pun România în zona roșie.

    Corpul profesional medical trebuie să fie partener în procesul de reformare a sistemului sanitar din România pentru a sparge ierarhiile nelegitime, a diminua corupția și a institui un management profesionist și performant. Sistemul de indicatori de performanță medicală și financiară a spitalelor – managementul resurselor umane, utilizarea eficientă a serviciilor, performanța economico-financiară, indicatori de calitate, siguranța pacientului și satisfacția pacientului, transparența cheltuielilor – trebuie să reprezinte criteriul după care se face evaluarea managementului spitalicesc și nu cel subiectiv, de apartenență la grupuri de interese. Implementarea de mecanisme moderne de transparentizare, supraveghere și eliminare a practicilor corupte din domeniile achizițiilor, a autorizațiilor și a actului medical vor contribui de asemenea la un sistem medical sănătos, în slujba pacientului.

    Modelele de bună practică medicală, integritate și profesionalism, dedicare și empatie trebuie replicate și trebuie să devină normative pentru sistemul de sănătate din România.

    Profesionalizarea continuă a corpului medical prin crearea unui fond național pentru educație medicală continuă și  accesul gratuit la revistele de specialitate din domeniul său pentru a fi la curent cu cele mai noi rezultate ale cercetării sunt doar câteva măsuri care pot motiva medicii să nu mai plece în afara țării pentru a profesa, alături de alte schimbări precum creșterea accesului la investigații și mijloace terapeutice, eliminarea birocrației ori asigurarea personalului suficient.

    Reformarea, depolitizarea și profesionalizarea Autorităților Competente din sistem este necesară, astfel încât reprezentarea breslei și reglementarea profesiei să fie făcute onest, în interesul practicianului și al pacientului.

    De asemenea, sistemul de hemovigilență și trasabilitate a sângelui și componentelor derivate, de la donare la transfuzie reprezintă, conform unui audit organizat de Comisia Europeană, solicitat de Ministerul Sănătății în 2016, „o amenințare gravă la adresa sănătății publice”. Riscurile unor erori fatale sunt inacceptabil de mari. Echipamentele sunt depăşite şi insuficiente pentru gestionarea eficientă a colectării, testării şi prelucrării sângelui. Sistemul Transfuzional din România trebuie reorganizat.

    Măsura concretă

    • Combaterea infecțiilor nosocomiale – crearea unei infrastructuri adecvate care să permită izolarea pacienților infectați, planuri clare de prevenire și protocoale de utilizare judicioasă a antibioticelor, compensarea deficitului de personal medical specializat – infecționiști, epidemiologi, microbiologi -, raportarea corectă de către fiecare spital al numărului de infectări, finanțarea distinctă pentru decontarea îngrijirii pacienților diagnosticați și raportați cu infecții nosocomiale cu scopul stimulării raportării.
    • Management profesionist în Sănătate – manageri de spitale angajați prin concurs corecte, având   obiective clare de calitate și investiții, evaluați riguros în baza indicatorilor de performanță.
    • Transparentizarea cheltuielilor tuturor entităților publice de sănătate: transparentizarea CNAS e un pas înainte către diminuarea fraudei din Sănătate. Vom continua cu măsuri specifice, țintite, care să crească transparentizarea cheltuielilor.
    • Zero toleranță pentru corupție și neglijență care poate pune viața pacienților în pericol.
    • Creșterea pedepselor pentru orice act de corupție în domeniul sănătății.
    • Depolitizarea și (re)profesionalizarea instituțiilor din sănătate (ANMDMR, CNAS, Departamentul pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară, etc.).
    • Întărirea instituției avertizorului de integritate – suport juridic și protecție extinsă pentru cei care semnalează nelegalitatea, corupția sau încălcarea regulilor epidemiologice sau de igienă în spitale.
    • Feedback-ul pacienților – obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice.
    • Coordonarea activităților de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Național de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Colegiile și Ordinele Profesionale din sănătate și instituțiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Național al Profesioniștilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesioniști.
    • Campanie pentru păstrarea în țară a  medicilor performanți și atragerea specialiștilor români ce activează în alte țări.
    • Asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenţă pentru acele specialităţi care înregistrează un deficit: medici infecționiști, specialiști anestezie-terapie intensivă, epidemiologi și alte specialități care înregistrează deficit.
    • Reformarea și eficientizarea sistemului de admitere în rezidențiat.
    • Crearea unui fond național pentru educație medicală continuă. Finanțarea unei conferințe pe an per specialitate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare (fonduri europene, programe, etc).
    • Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis precum și înființarea unui Monitor Oficial Medical unde vor fi publicate toate ghidurile și protocoalele medicale, ordinele de ministru și reglementările care privesc sistemul medical pentru ca standardele de bună practică să fie aplicate adecvat și predictibil în toate spitalele din România.
    • Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist. Cifra de școlarizare pentru rezidențiat trebuie să țină cont de profilul de patologie actual și viitor al României.
    • Reorganizarea sistemului transfuzional din România. Asigurarea unui stoc continuu și adecvat de sânge și a unui necesar suficient de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasmă prin reorganizarea și reformarea sistemului național de transfuzie.
    • Asigurarea calității actului medical prin:

    –    Introducerea la nivelul fiecărui spital a unui set de indicatori de urmărire a calității actului medical și de raportare a rezultatelor. Recompensarea financiară și prin pachete educaționale a echipelor medicale care ating nivelul optim al acestor indicatori. Recompensarea financiară a spitalelor care fac dovada existenței practice a unor programe de îmbunătățire a calității actului medical.

    –    Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis

    –    Întărirea independenței profesiilor medicale prin definirea clară a actului medical, a limitelor de competență și a responsabilităților pentru fiecare profesie medicală pentru a preveni exercitarea abuzivă a oricărei dintre profesiile medicale.

    –    Posibilitatea reconversiei specialității medicale pentru medic în cazul în care uzura fizică și psihică în specialitățile solicitante nu mai permite exercitarea activității în specialitatea inițială

    –    Ameliorarea relaționării corpului medical cu pacientul – prin introducerea în metodologia de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate a evaluării capacității de a comunica empatic și deontologic cu pacientul și aparținătorii acestuia.

    Impact bugetar

    Program Operațional multifond Sănătate, conform documentului de fundamentare aflat în consultare publică, capitolul Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale.

    Totodată, măsurile de prevenire și de îngrijire a pacienților cu IAAM se pot finanța de la bugetul de stat, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din orice alte surse, potrivit legii. Pentru asigurarea fondurilor necesare aplicării prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, poate introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat şi a bugetului Ministerului Muncii şi Protecției Sociale.

    Surse nerambursabile de finanțare:

    Viitorul Program Operațional Sănătate:

    Axa Prioritară 4 “Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii”:

    • Sistemul național de transfuzii, inclusiv infrastructura de testare a sângelui și/sau procesare a plasmei.
    • Implementarea de programe/măsuri destinate controlului infecțiilor asociate actului medical.

    Axa Prioritară 7 “Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament”:

    • Măsuri de formare/specializare – utilizare echipamente medicale inovative
    • Utilizare de metode moderne de investigație, intervenție și tratament
    • Dezvoltarea de programe/module specifice la nivelul universităților de medicină, care să permită perfecționarea sau reconversia profesională
    • Susținerea parteneriatelor dintre furnizorii de formare (de la nivelul învățământului terțiar) și instituțiile din domeniul medical, pentru dezvoltarea unor programe de formare continuă în domeniul medical și zonele conexe (competențe digitale, specializare inteligentă etc.).

    Instituția responsabilă

    Ministerul Sănătăţii,  Ministerul Muncii şi Protecției Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Educației și Cercetării, Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București.

    Informații relevante

    PL-x nr. 537/2020 – Propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România

    Ordonanța Sângelui – pentru modificarea și completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

    OMS evaluează că mai mult de 1 din 20 de pacienți internați pentru cele mai diverse afecțiuni vor suferi și un episod de infecție nosocomială.

    În Europa, se estimează că în jur de 80000 pacienți spitalizați au cel puțin o IAAM, în orice zi dată. În medie, IAAM afectează 7% din pacienții din țările dezvoltate, respectiv 15% din pacienții din țările slab și mediu-dezvoltate.

    În România, numărul infecțiilor raportate în anul 2017 a fost de 19.607 cazuri, dintre care cele mai multe digestive (8019 cazuri), respiratorii (3549), urinare (2568) și de plagă chirurgicală (2297). Cele mai multe cazuri IAAM au fost raportate de municipiul București (5246 cazuri) și județele Iași (2469 cazuri), Cluj (1720 cazuri) și Timiș (1525 cazuri).

    Organizația Mondială a Sănătății a elaborat o Strategie – Către Donarea 100% Voluntară – în care recomandă, pe lângă standarde de calitate, consolidarea unei baze constante de donatori (OMS recomandă un obiectiv de 40 de donări de la 20-25 de donatori constanți/1000 de locuitori/an) prin crearea unei ‘culturi a donării’.

    Legea nr.165/2019 – Accesul asiguraților din sănătate la decontările efectuate în numele lor

    Pl-x nr. 258/2019 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – Angajarea bugetelor primăriilor municipiilor în susținerea sistemului public de sănătate este marginală și inconstantă, iar investițiile în infrastructură spitalicească sunt minore. Inițiativa legislativă propune angrenarea bugetelor primăriilor în finanțarea și susținerea spitalelor județene cu excepția celor care au preluat în administrare ca ordonator de credite un spital.

    Pl-x nr. 330/2018 – Legea feedback-ului pacienților

    România dispune de 2,9 medici și 6,7 asistente medicale la 1000 de locuitori comparativ cu media UE de 3,6 respectiv 8,5. Dincolo de cifrele nete distribuția profesioniștilor sanitari este deficitară în afara marilor orașe.

    Medic și pacient, la un click distanță

    Constituirea unui Fond Național de Inovație în Sănătate prin care să fie stimulată dezvoltarea de soluții digitalizate și de telemedicină prin care să debirocratizăm practica medicală și să apropiem medicul de pacient.

    Este nevoie de dezvoltarea unui sistem informatic integrat în sistemul de sănătate publică ca suport pentru sistemul informaţional, care să permită interoperabilitatea aplicaţiilor informatice existente şi viitoare, pe baza unei arhitecturi integratoare, în vederea utilizării eficiente a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi managementul sistemului.

    Măsura concretă

    • Dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health / telemedicină, mai ales în mediul rural unde există penurie de medici, consultările la distanță pot fi încurajate pentru a trece peste obstacolul distanțelor lungi, dar și în cazul pandemiilor când accesul la servicii medicale uzuale este limitat. Măsura este susținută de angajamentul de acoperire cu acces la internet de mare viteză a 96% din România.
    • Digitalizarea și integrarea sistemului, programările online și calendare personalizate de dispensarizare atât pentru componenta de prevenție cât și pentru cea de supraveghere a patologiei cronice.
    • Operaționalizarea și utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate, accesibil pacientului și medicului curant, instrument standardizat care va conține istoricul medical complet – alergii, imunizări, diagnostice, investigații efectuate, tratamente urmate.
    • Realizarea Registrelor Naționale Suverane de Boli. Registrele de boală reprezintă o formă standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratatmentul cazurilor precum și despre profilul pacientului. Registrele sunt esențiale pentru ghidarea măsurilor de prevenție, screening și control al bolilor.

    Impact bugetar

    Buget de Stat- FNUASS, Fonduri Europene,

    Surse nerambursabile de finanțare:

    Viitorul Program Operațional Sănătate:

                  Axa Prioritară 6 “Digitalizarea sistemului medical”:

    • Redimensionarea și standardizarea sistemului informatic al CNAS
    • Observatorul național pentru date în sănătate
    • Dezvoltarea integrată a unor soluții de e-sănătate, cu anvergură națională, care să încorporeze standarde de interoperabilitate, pentru sarcini și funcțiuni comune în sectorul sanitar, în special în domeniile vizate de operațiunile de importanță strategică

    Facilitatea de Redresare si Rezilienta (Next Generation EU), alocare indicativă pentru România – 35 miliarde euro: Pilonul „Coeziune socială”; Pilonul „Reziliență instituțională”; Pilonul “Digitalizare”.

    Instituția responsabilă

    Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene, CNAS.

    Informații relevante

    Legea nr.165/2019– Accesul asiguraților din sănătate la decontările efectuate în numele lor

    http://www.cnas.ro/castr/post/type/local/anunt-privind-monitorizare-pacienti-covid-19-si-servicii-telemedicina.html

    Propunere legislativă pentru acordarea de servicii medicale la distanță (telemedicină) telemedicina definită ca totalitate a serviciilor medicale fumizate la distanță prin intermediul tehnologiei, a fost gândită inițial ca o modalitate de a consulta, diagnostica, trata și monitoriza pacienții aflați in locuri izolate, departe de centele medicale locale, sau în zone cu deficiențe în privința personalului medical disponibil. 

    https://www.usrplus.ro/40_de_angajamente_la_guvernare

    40 de angajamente la guvernare——————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA (U.S.R.) – Filiala județeană Constanța

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – Cod mandatar financiar: 11200021

  • Inconștienții! O minciună a lui Arafat, preluată de Ciolacu și Ponta: „vizita la urgențe va costa 10.000 de lei”

    Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, este un inamic înverșunat al ordonanței care dă acces și clinicilor private la programele naționale de sănătate. Arafat s-a opus de-a lungul timpului oricărei reforme în Sănătate, consolidându-și poziția și influența asupra Departamentului pentru Situații de Urgență.

    În urma mai multor intervenții ratate ale ISU și a neregulilor constate în acest serviciu, Raed Arafat trebuia demis de mult, dar Marcel Vela (PNL) s-a temut s-o facă din cauza „popularității” medicului palestinian.

    „Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești” e un proverb care se potrivește bine în acest caz. Arafat e cel mai mare critic al ordonanței din Sănătate, mai mult, spune și lucruri neadevărate pe posturile de televiziune, oferind muniție PSD-iștilor împotriva PNL.

    „O să pierdem personal din domeniul public. Afectăm nivelul din domeniul public. Acest lucru nu aduce un sistem mai bun, nu va putea să înlocuiască ce facem noi. (…) O vizită la UPU s-ar putea să te coste și 10.000 de lei. În SUA ieși cu 3.000 de dolari factură la o răceală și febră”, a declarat Raed Arafat la România TV.

    Declarația oficialului, susținut de PSD, nu se bazează decât, cel mult, pe estimările acestuia. Serviciile de urgență la care face referire sunt gratuite, conform prevederilor legale și așa sunt peste tot în Uniunea Europeană, fiind exclus ca o persoană care are nevoie de o intervenție de urgență să fie pusă să plătească ceva. Din păcate, uneori, plătește cu viața din cauza corupției și a pilelor din interiorul ISU, serviciu aflat în subordinea lui Arafat.

    De atât a avut nevoie PSD ca să pornească o campanie de dezinformare. Marcel Ciolacu, președinte interimar PSD, postează pe pagina sa enormitatea, devenind un propagator de fake news.

    Acest tip de campanie arată cât de mult își desconsideră PSD-iștii susținătorii. N-au nici cel mai mic respect față de ei dacă speră că printr-o astfel de minciună se vor întoarce la guvernare.

    Victor Ponta n-a rămas nici el mai prejos în ce privește promovarea aberațiilor lui Arafat și a postat și el enormitatea pe pagina lui.

    Doar și pentru această informație neadevărată care poate induce îngrijorare în rândul populației, Raed Arafat merită să fie demis.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Ceaiul verde face doar bine? Mai gândiţi-vă!

    Aţi citit până acum tot felul de ştiri despre beneficiile ceaiului verde în curele de slăbire sau în prevenirea cancerului ori a bolilor cardiovasculare? Ei bine, iată că ceaiul verde poate face şi rău!

    Consumul de ceai verde a fost asociat cu o creştere a riscului de diabet de tipul 2 la adulţii chinezi participanţi la un studiu internaţional efectuat recent, citat luni de agenţia Xinhua.

    Cercetarea a fost realizată pe 119.373 de persoane înrolate în programele Studiul privind sănătatea femeilor din Shanghai (Shanghai Women’s Health Study – SWHS) şi Studiul privind sănătatea bărbaţilor din Shanghai (Shanghai Men’s Health Study – SMHS).

    SWHS şi SMHS sunt două studii de amploare iniţiate în anul 1996. Datele prelevate au fost utilizate pentru a investiga indicatorii biologici genetici şi factorii de risc care contribuie la apariţia cancerelor şi a altor boli cronice.

    Niciunul dintre participanţii la această cercetare nu avea diabet la momentul înrolării. Subiecţii au furnizat detalii cu privire la consumul de ceai, inclusiv despre tipurile preferate şi cantităţile utilizate.

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Fudan din China, Universitatea Vanderbilt din Statele Unite şi alte instituţii de cercetare au concluzionat că atât participanţii de sex feminin cât şi cei de sex masculin care consumau cantităţi mai mari de ceai verde prezentau un risc crescut de diabet de tipul 2.

    Descoperirea a fost publicată în International Journal of Epidemiology.

    Ceaiul verde este o băutură populară, consumată în toată lumea. În ultimii ani, acest tip de ceai a câştigat popularitate fiind promovat drept o băutură sănătoasă. Până în prezent însă, oamenii de ştiinţă nu descoperiseră dovezi consistente cu privire la această asociere între consumul de ceai verde şi riscul de diabet de tip 2.

    Un studiu realizat în Japonia, publicat în 2016 în Annals of Internal Medicine, a susţinut că persoanele care obişnuiau să bea cel puţin şase ceşti de ceai verde pe zi prezentau un risc cu 33% mai scăzut de a dezvolta diabet de tipul 2 în comparaţie cu cei care consumau o ceaşcă sau mai puţin pe săptămână, notează Agerpres.

    O altă cercetare, efectuată în Coreea de sud şi publicată în 2007 în jurnalul BioFactors, a susţinut că persoanele diagnosticate cu diabet ar trebui să bea mai puţin ceai verde după ce studiile efectuate pe animale au demonstrat că un aport crescut din această băutură ar putea provoca o creştere a nivelurilor glicemiei la şoarecii cu diabet.

  • Iaurt şi brânzeturi pentru o viaţă mai sănătoasă

    Un studiu realizat de Centrul de Cercetare pentru Obezitate şi Nutriţie CiberObn arată că un consum constant de iaurt şi brânzeturi îmbunătăţeşte sănătatea organismului uman. Nancy Babio, cercetătoare la departamentul de Biochimie şi Biotehnologie al Universităţii Rovira i Virgili, din Tarragona, a explicat că „aceste alimente au un conţinut ridicat de calciu, care este greu de obţinut consumând alte alimente, şi că în plus conţin lactoză, care permite şi asimilarea calciului în intestin”.

    Mai mult, iaurtul şi brânzeturile sunt produse fermentate şi, prin asta, conţin bacterii probiotice, adică bacterii „bune” ce interacţionează cu bacteriile nocive din organism, implicit cu întreg metabolismul, ceea ce aduce multe beneficii cum ar, de pildă, şi reducerea trigliceridelor din sânge.

    Consumul de iaurt este asociat cu scăderea ţesutului adipos, cu un nivel mai scăzut de zahăr din sânge şi cu efecte pozitive pentru sistemul cardiovascular. Diverse cercetări arată că un consum constant de lactate poate reduce riscul dezvoltării de cancer colorectal, ajută sistemul osos, reduce riscul unor boli cronice precum diabetul de tip 2 şi obezitatea.